2ra-684/18 — necorespunderea suprafetelor planului sectorului din titlurile de proprietate

dosarul nr. 2ra – 684/18 Instanța de fond: Judecătoria Hâncești (sediul Central) Judecătorul: I. Dadu, Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: N. Vascan, E. Palanciuc, V. Clima, Î N C H E I E R E 25 aprilie 2018 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova, judecători Iuliana Oprea, Dumitru Visternicean, examinând admisibilitatea recursului declarat de către Mihaile Constantin, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 01 noiembrie 2017, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Mihaile Constantin împotriva Primăriei sat. Stolniceni, r-nul.

Hâncești, intervenient accesoriu Oficiul Cadastral Teritorial Hâncești cu privire la necorespunderea suprafețelor planului sectorului din titlurile de proprietate, C O N S T A T Ă: La 15 ianuarie 2016, Mihaile Constantin (conform buletinului de identitate seria B XXXXXX din XXXXXX) a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Pruteanu Gheorghe cu privire la necorespunderea suprafețelor planului sectorului din titlurile de proprietate nr. XXXXXX și nr. XXXXXX eliberat de Primăria sat. Stolniceni, r-nul. Hâncești și încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a invocat că, a cumpărat casa de locuit și terenul aferent situate în sat. Stolniceni, r-nul.

Hâncești în luna iulie 1998 de la Cimpoieș Elizaveta. Indică că în perioada anilor 1995-2004 în casă nu a locuit nimeni. Reclamantul specifică că, în luna iulie 1998, a fost eliberat titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. XXXXXX pe numele Elizavetei Cimpoieș, iar planul din acest titlu nu corespunde cu dimensiunile și amplasarea 1 în realitate a terenului, dar corespunde doar cu suprafața care trebuia să rămână după ce se pun bornele conform desenului din anexa 3 din titlu. Ținând cont de faptul că în casă nu locuia nimeni, bornele au fost puse după planul din anexa 3, și anume, s-a luat 1 m la șosea și 2 m la vale. Mihaile Constantin afirmă că, în anul 2004, a fost elaborat titlul de proprietate nr. XXXXXX pe numele său și după planul acestui titlu trebuia să fie deposedat de 0,7 m la șosea și 1,5 m la vale, în titlu nefiind pus un ribnic cu dimensiunile 30 x 8 m, cu toate că terenul este și a fost îngrădit.

În anul 2006, reclamantul a observat că pe terenul ce-i aparține se efectuează construcții solide, fapt ce la determinat să se adreseze către Primăria sat. Stolniceni pentru a fi întreprinse măsurile necesare, însă a primit răspuns că hotarul corespunde titlului de proprietate nr. XXXXXX al vecinului. Reclamantul susține că s-a adresat de nenumărate ori la organelor competente, însă dimensiunile planului sectorului din titlul de proprietate nu au fost schimbate. Titlurile de proprietate nr. XXXXXX și nr. XXXXXX au fost eliberate de Primăria sat. Stolniceni, raionul Hâncești, cu participarea inginerului cadastral Pruteanu Gheorghe, care a întocmit răspunsul din anexa 5 și a participat la formularea răspunsurilor din anexele 6 și 7. Pe parcursul examinării cauzei în fond, Mihaile Constantin a depus cerere de concretizare a acțiunii, indicând în calitate de pârât Primăria sat.

Stolniceni raionul Hâncești prin care a solicitat obligarea Primăriei sat. Stolniceni raionul Hâncești să modifice planul din titlul de proprietate nr. XXXXXX eliberat la 19 februarie 2004 (anexa 1) pe porțiunea Est-Nord-West conform gardului, care începând cu anul 1993 și până în prezent nu și-a schimbat configurația și să strămute bornele din partea de sud a terenului conform titlului 251: borna 5 din titlul de proprietate nr. 251 să fie peretele casei deținătorului cu nr. 252 cu dimensiunea 4-5 aproximativ 25 m; borna 1 aceluiași titlu să fie strămutată cu aproximativ 2,5 m de la malul iazului cu lățimea punctelor 2-1 aproximativ 33 m. Totodată, solicită încasarea cheltuielilor de judecată din contul Primăriei sat.

Stolniceni r-nul. Hâncești. Prin încheierea Judecătoriei Hâncești din 27 aprilie 2016, a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Oficiul Cadastral Teritorial Hâncești. Prin hotărârea Judecătoriei Hâncești (sediul Central) din 12 iunie 2017, s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de Mihaile Constantin către Primăria sat. Stolniceni, raionul Hâncești, intervenient accesoriu Oficiul Cadastral Teritorial Hâncești privind necorespunderea suprafețelor planului sectorului din titlurile de proprietate. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a concluzionat că cerințele invocate în cererea de chemare în judecată înaintată de Mihaile Constantin nu se încadrează în prevederile legii, deoarece probele prezentate la materialele cauzei nu denotă faptul că suprafața terenului cu nr. cadastral XXXXXX ar fi de 0,32 ha, dar de 2 doar 0,2976 ha.

După cum a fost menționat, la momentul cumpărării bunului imobil, potrivit contractului de vânzare-cumpărare nr. 1926 din 29 iulie 1998 și titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. XXXXXX, suprafața terenului constituia 0,2883 ha. Totodată instanța de judecată conchide că nu au fost stabilite careva temeiuri și nu au fost prezentate probe pertinente și concludente ce ar demonstra necorespunderea suprafețelor planului sectorului din titlurile de proprietate nr.XXXXXX și nr. XXXXXX eliberat de Primăria sat. Stolniceni r-nul Hâncești. Or, la momentul cumpărării bunului imobil, suprafața acestuia constituia doar 0,2883 ha, dimensiuni cu care reclamantul a fost de acord, ce au fost modificate ulterior nesemnificativ până la 0,2928 ha, iar Primăria sat.

Stolniceni r-nul. Hâncești în urma deplasării la fața locului nu a constatat necesitatea majorării suprafeței până la 0,32 ha. La 12 iunie 2017 Mihaile Constantin a depus cererea de apel împotriva hotărârii Judecătoriei Hâncești (sediul Central) din 12 iunie 2017 solicitând, admiterea apelului, casarea hotărârii instanței de fond ca neîntemeiată, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie admisă integral cererea de chemare în judecată. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 15 septembrie 2017 s-a dispus de a nu da curs cererii de apel înaintate de Mihaile Constantin și i s-a comunicat acestuia despre necesitatea prezentării dovezii de plată a taxei de stat în mărime de 75 lei și cererea de apel motivată, acordându-i pentru aceasta un termen de 15 zile din momentul recepționării încheierii.

La 10 octombrie 2017 Mihaile Constantin a depus cerere de apel motivată și a prezentat dovada achitării taxei de stat. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 01 noiembrie 2017 s-a respins apelul declarat de Mihaile Constantin. S-a menținut hotărârea Judecătoriei Hâncești (sediul Central) din 12 iunie 2017, prin care a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de Mihaile Constantin către Primăria sat. Stolniceni, raionul Hâncești, intervenient accesoriu Oficiul Cadastral Teritorial Hâncești privind necorespunderea suprafețelor planului sectorului din titlurile de proprietate.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 19 februarie 2018 Mihaile Constantin a contestat-o cu recurs, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei Curții de Apel Chișinău din 01 noiembrie 2017 și a hotărârii Judecătoriei Hâncești (sediul Central) din 12 iunie 2017 ca fiind ilegale și emiterea unei noi hotărâri prin care să fie admisă cererea de chemare în judecată inițială și cea de concretizare din 06 septembrie 2009. În susținerea recursului recurentul a indicat, că instanțele ierarhic inferioare au interpretat eronat prevederile legii, fapt ce a dus la respingerea acțiunilor sale. Recurentul susține că este ilegal deposedat de terenul care îi aparține cu 3 drept de proprietate, iar autoritățile publice locale nu doresc să facă lumină în acest caz, deși el s-a adresat de mai multe ori înaintând și cereri la care a primit răspuns să se adreseze în instanța de judecată.

La 22 martie 2018, Primăria sat. Stolniceni a depus referință la cererea de recurs depusă de Mihaile Constantin împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 01 noiembrie 2017 în care menționează că APL Stolniceni din r-nul. Hâncești nu poate perfecta și elibera titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren din motiv că Mihaile Constantin refuză să semneze actul de constatare pe terenul respectiv cu suprafața stabilită conform planului geometric. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 01 noiembrie 2017, în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de către Mihaile Constantin în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Alin. (4) al articolului menționat prevede că, săvârșirea a altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea 4 probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest sens Completul reține, că sarcina instanței de recurs la aceasta etapă este de a verifica temeiurile recursului și argumentele privind caracterul ilegal al deciziei atacate, în limitele în care au fost formulate și prin prisma drepturilor garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Completul evidențiază că, în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, procedura de examinare a admisibilității unui recurs în materie civilă trebuie să corespundă în principiu garanțiilor unui proces echitabil, consfințite de art. 6 din CEDO, în special cu referire la dreptul de acces liber la justice și la dreptul subsecvent de a fi audiat de о instanta judecatoreasca (hotărârile Delcourt contra Belgiei din 17 ianuarie 1970 și Erfar-Avef contra Greciei din 27 martie 2014). In acest context, completul reține că dreptul unei persoane de acces liber la justiție poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a admisibilitații recursului, or prin însăși natura lor, condițiile pentru examinarea unei cereri introduse ре о cale de atac extraordinară pot fi mai stricte decât condițiile stabilite pentru о cale de atac ordinară.

Asemenea rigori urmăresc scopul de aplicare și interpretare unitară a legislației și îndeplinesc funcțiile de administrare eficientă a justiției, fiind în deplină concordanță cu art. 6 din CEDO (hotarârea Trevisanato contra Italiei din 15 septembrie 2016). Completul reține că obligația de a motiva un act judecătoresc poate varia în funcție de natura actului în cauză (hotărârea Hansen contra Norvegiei din 2 octombrie 2014), iar în concepția CEDO, nu se impune motivarea detaliată a deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (hotărârea Nersesyan contra Armeniei din 19 ianuarie 2010). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Mihaile Constantin, este declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziilor instanței de apel, i-ar alegațiile invocate în recurs nu indică încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei pentru 5 declararea recursului admisibil.

Astfel, reieșind din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Mihaile Constantin, ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție D I S P U N E : Recursul, declarat de către Mihaile Constantin, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecători Iuliana Oprea Dumitru Visternicean 6