3ra-386/18 — anularea deciziei registratorului
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea deciziei registratorului
- Temei legal
- Procedura înregistrării drepturilor de proprietate asupra bunului imobil. Atribuţiile, drepturile şi obligaţiile registratorului. Succesiunea în drepturile procedurale. Anularea măsurilor de asigurare a acţiunii.
3ra-386/18 — anularea deciziei registratorului (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 3ra-386/18
Instanța de fond: Judecătoria Strășeni, sediul Central – M. Grosu,
Instanța de apel: CA Chișinău – N. Budăi, I. Muruianu, V. Efros,
D E C I Z I E
25 aprilie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al
Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru,
judecători Iuliana Oprea, Ion Druță,
Luiza Gafton, Maria Ghervas,
examinând recursul declarat de către Primăria satului Țigănești,
în cauza civilă la acțiunea Primăriei satului Țigănești împotriva Oficiului
Cadastral Teritorial Strășeni, Ion Tăvăluc, intervenienți accesorii Mistreț
Gheorghe, Tcaci Ivan, Gîrleanu Elena, Mistreț Serafim, Stolnic Ecaterina, Mistreț
Ana, Mistreț Ion Serafin, Mistreț Ion Gheorghe cu privire la anulara deciziei
registratorului, radierea dreptului de proprietate,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din data de 30 noiembrie 2017,
prin care s-a respins apelul declarat de către Primăria satului Țigănești, s-a
menținut hotărârea Judecătoriei Strășeni, sediul Central din data de 25 august
2017,
C O N S T A T Ă:
Primăria satului Țigănești în data de 07 iunie 2017 s-a adresat cu cerere de
chemare în judecată, în procedura contenciosului administrativ, împotriva Oficiului
Cadastral Teritorial Strășeni (în continuare OCT Strășeni), prin care a solicitat
anularea deciziei registratorului OCT Strășeni privind înregistrarea dreptului de
proprietate asupra imobilului cu numărul cadastral xxxxx pe numele lui Mistreț
Gheorghe Mihai 3,97%, Tcaci Ivan Feodor 7,94%, Mistreț Ana Ion 6,95%,
Gîrleanu Elena Ivan 14,63%, Mistreț Serafim Gheorghe 33,01%, Stolnic Ecaterina
Grigore 4,84%, Mistreț Ana Ion 12,6%, Mistreț Ion Serafim 16,06%, înregistrate
în baza certificatelor de proprietate și reînregistrate ulterior pe numele lui Mistreț
Ion Gheorghe în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 5923 din 06
1
decembrie 2016 cu obligarea radierii din Registrul bunurilor imobile a dreptului de
proprietate a persoanelor nominalizate. ( f.d. 1-4)
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că bunul imobilul cu nr. cadastral
xxxxx, situat în r-nul Strășeni, s. Țigănești, aparține cu drept de proprietate
Primăriei satului Țigănești. Pârâții nu dispun de certificat eliberat de secretarul
Consiliului satului Țigănești de transformare a cotelor-părți valorice din
proprietatea comună în formă procentuală, așa cum prevede Hotărârea Guvernului
nr.93 din 05 februarie 2009 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la
transformarea cotelor- părți valorice din proprietate comună în fracțiune sau
procente.
La 02 aprilie 2013 Misteț Gheorghe s-a adresat cu cerere de chemare în
judecată împotriva Mistreț Mariei, Gîrleanu Elenei, Stolnic Ecaterinei, Stoian
Grigore, Stoian Ecaterinei, Tcaci Ivan, Mistreț Ana, intervenienți accesorii
Primăria satului Țigănești și OCT Strășeni, prin care a solicitat recunoașterea
valabilității contractului de vânzare – cumpărare și a dreptului de proprietate
asupra bunului imobil cu numărul cadastral xxxxx, situat în r-nul Strășeni, s.
Țigănești.
Prin hotărârea Judecătoriei Strășeni din data de 09 aprilie 2013 a fost admisă
cererea lui Mistreț Gheorghe, s-a recunoscut valabilitatea contractelor de vânzare-
cumpărare a 100% cote valorice din clădirea „grajd pentru bovine” cu nr. cadastral
xxxxx, cu suprafața la sol 363,1 m.p., fiindu-i recunoscut dreptul de proprietate
asupra imobilului.
Judecătoria Strășeni prin încheierea din 05 iulie 2013 a admis cererea de
revizuire depusă de către Primăria s. Țigănești, a casat hotărârea Judecătoriei
Strășeni din 09 aprilie 2013, cu rejudecarea cauzei. (f.d. 8)
Prin încheierea Judecătoriei Strășeni din 17 iunie 2013 s-a aplicat sechestru pe
bunul imobil cu numărul cadastral xxxxx situat în r-nul Strășeni, s. Țigănești. ( f.d.
9)
Prin hotărârea Judecătoriei Strășeni din data de 27 noiembrie 2014 a fost
admisă cererea lui Mistreț Gheorghe privind recunoașterea valabilității contractului
de vânzare – cumpărare din data de 29 ianuarie 2013 încheiat între Mistreț
Gheorghe în calitate de cumpărător și Mistreț Maria, Gîrleanu Elena, Stolnic
Ecaterina, Stoian Grigore, Stoian Ecaterina, Tcaci Ivan, Mistreț Ana în calitate de
vânzători a bunului imobil cu numărul cadastral xxxxx, situat în r-nul Strășeni, s.
Țigănești.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din data de 19 mai 2015, menținută prin
încheierea Curții Supreme de Justiție din data de 17 decembrie 2015 hotărârea a
fost casată, cu emiterea unei noi hotărâri privind respingerea acțiunii. ( f.d.10-13)
Consideră Primăria satului Țigănești că în pofida faptului aplicării
sechestrului pe imobilul cu numărul cadastral xxxxx, interdicția fiind înregistrată
2
în Registrul bunurilor imobile în baza încheierii din 17 iunie 2013, OCT Strășeni a
înregistrat dreptul de proprietate asupra imobilului la 30 iunie 2016 pe numele lui
Mistreț Gheorghe Mihai 3,97%, Tcaci Ivan Feodor 7,94%, Mistreț Ana Ion 6,95%,
Gîrleanu Elena Ivan 14,63%, Mistreț Serafim Gheorghe 33,01%, Stolnic Ecaterina
Grigore 4,84%, la data de 08 august 2016 pe numele Mistreț Ana Ion 12,6%, iar la
data de 24 noiembrie 2016 pe numele lui Mistreț Ion Serafim 16,06%, ulterior în
baza contractului de vânzare-cumpărare nr.5923 din 06 decembrie 2016, întreg
imobilul, a fost înregistrat cu drept de proprietate pe numele lui Mistreț Ion
Gheorghe.
Prin urmare, OCT Strășeni a acționat în mod fraudulos, radiind neîntemeiat
din Registrul bunurilor imobile sechestrul aplicat prin încheierea din 17 iunie 2013
și înregistrând dreptul de proprietate pe numele persoanelor sus- menționate.
Mai invocă că Primăria satului Țigănești anterior s-a adresat către OCT
Strășeni cu solicitarea de a înregistra dreptul de proprietate asupra bunului imobil
aflat în litigiu, pe numele Administrației Publice Locale, însă registratorii OCT
Strășeni au înregistrat dreptul de proprietate pe numele terțelor persoane, ignorând
sechestrul și pretențiile Primăriei, efectuând înregistrări în Registrul bunurilor
imobile fără a ține cont de decizia Curții de Apel Chișinău din 19 mai 2015 și în
lipsa cărorva temeiuri juridice.
În scopul soluționării litigiului pe cale amiabilă Primăria satului Țigănești la
13 aprilie 2017 a înaintat cerere prealabilă către OCT Strășeni, prin care a solicitat
anularea deciziei registratorului privind înregistrarea și radierea din Registrul
bunurilor imobile a dreptului de proprietate asupra imobilului cu nr. cadastral
xxxxx pe numele lui Mistreț Gheorghe Mihai, Tcaci Ivan Feodor, Mistreț Ana Ion,
Gîrleanu Elena Ivan, Mistreț Serafim Gheorghe, Stolnic Ecaterina Grigore, Mistreț
Ana Ion, Mistreț Ion Serafim înregistrat în baza certificatelor de proprietate și
Mistreț Ion Gheorghe în baza contractului de vânzare-cumpărare nr.5923 din 06
decembrie 2016. Prin răspunsul din 22 mai 2017 i s-a refuzat în soluționarea
cererii.
Prin încheierea din 30 iunie 2017 au fost atrași în calitate de intervenienți
accesorii Mistreț Gheorghe Mihai, Tcaci Ivan Feodor, Gîrleanu Elena Ivan, Mistreț
Serafim Gheorghe, Stolnic Ecaterina Grigore, Mistreț Ana Ion, Mistreț Ion
Serafim, Mistreț Ion Gheorghe, iar la data de 18 iulie 2017 a fost atras în calitate
de copârât și registratorul OCT Strășeni Tăvăluc Ion.
Judecătoria Strășeni, sediul Central prin hotărârea din data de 25 august 2017
a respins acțiunea înaintată de Primăria satului Țigănești împotriva OCT Strășeni,
Tăvăluc Ion, intervenienți accesorii Mistreț Gheorghe, Tcaci Ivan, Gîrleanu Elena,
Mistreț Serafim, Stolnic Ecaterina, Mistreț Ana, Mistreț Ion Serafim, Mistreț Ion
Gheorghe, privind anularea deciziei registratorului și obligarea radierii dreptului de
proprietate.( f.d. 103, 111-120)
3
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din data de 30 noiembrie 2017 s-a
respins apelul declarat de către Primăria satului Țigănești, s-a menținut hotărârea
Judecătoriei Strășeni, sediul Central din data de 25 august 2017. ( f.d. 165,166-
173)
Împotriva deciziei instanței de apel, la 19 februarie 2018 Primăria satului
Țigănești a înaintat recurs, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea
deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri
privind admiterea acțiunii. ( f.d. 178-183)
În motivarea recursului a indicat că atât prima instanță cât și instanța de apel
au aplicat eronat normele de drept material, nu au constatat și elucidat pe deplin
circumstanțele importante pentru soluționarea litigiului, iar soluțiile sunt în
contradicție cu circumstanțele pricinii.
Primăria satului Țigănești insistă asupra faptului că este proprietarul bunului
imobil cu numărul cadastral xxxxx, situat în r-nul Strășeni, s. Țigănești, iar prin
acțiunile registratorului, care a înregistrat dreptul de proprietate a pârâților asupra
acestui bun imobil, deși erau aplicate interdicții, a fost deposedată de acest bun.
În conformitate cu art. 434, alin. (1) CPC recursul se declară în termen de 2
luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Materialele cauzei atestă, că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată
la data de 30 noiembrie 2017, expediată participanților la proces la 20 decembrie
2017, confirmare privind recepținarea acesteia la materialele dosarului lipsește.
În aceste circumstanțe, recursul declarat de către Primăria satului Țigănești la
19 februarie 2018, se consideră a fi depus în termen.
În conformitate cu art. 439, alin. (2) al CPC, după parvenirea dosarului, un
complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție prin încheierea din data de 04 aprilie 2018 a considerat
recursul admisibil ( f.d. 191).
Potrivit art. 441 CPC în cazul în care recursul este considerat admisibil, un
complet din 5 judecători examinează fondul recursului.
Articolul 442, alin. (1) al CPC prevede că judecând recursul declarat
împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și în
baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a
administra noi dovezi.
Conform art. 444 CPC recursul se examinează fără înștiințarea participanților
la proces.
În conformitate cu art. 445, alin. (1), lit. c) CPC, instanța, după ce judecă
recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral decizia instanței de
apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în care
eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.
4
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi
admis cu casarea deciziei instanței de apel și restituirea pricinii spre rejudecare în
instanța de apel, din considerentele ce preced.
Din materialul probatoriu administrat s-a constatat că terenul cu numărul
cadastral xxxxx, situat în satul Țigănești, cu suprafața de 0,0369 ha, aparține cu
drept de proprietate Administrației Publice Locale în baza Legii nr. 981- XIV din
11 mai 2000. Pe terenul respectiv este amplasată o construcție cu numărul cadastral
xxxxx, cu suprafața de 363,1 m.p., modul de folosință de depozit.
La 14 septembrie 2007 dreptul pe proprietate asupra construcției cu numărul
cadastral xxxxx a fost înregistrat pe numele Administrației Publice Locale, cota
parte 1,0.
Ulterior, la 28 mai 2013, în baza hotărârii judecătorești, dreptul pe proprietate
a fost înregistrat pe numele lui Mistreț Gheorghe Mihail, cota parte 1,0.
La 30 iunie 2016, în baza certificatului de proprietate nr. 148 din 02 august
1994, a fost înregistrat pe numele lui Mistreț Gheorghe Mihail, cota parte 3,97 %,
în baza certificatului de proprietate nr. 223 din 02 august 1994, a fost înregistrat pe
numele lui Tcaci Ivan, cota parte 7,94 %, în baza certificatului de proprietate nr.
359 din 02 august 1994, a fost înregistrat pe numele Mistreț Ana, cota parte 6,95
%, în baza certificatului de proprietate nr. 323 din 02 august 1994, a fost înregistrat
pe numele Gîrleanu Elena, cota parte 14,63 %, în baza certificatului de proprietate
nr. 146 din 02 august 1994, a fost înregistrat pe numele lui Mistreț Serafim
Gheorghe, cota parte 33,01 %, în baza certificatului de proprietate nr.491 din 02
august 1994, a fost înregistrat pe numele Stolnic Ecaterina, cota parte 4,84 %.
La data de 08 august 2016, în baza certificatului de moștenitor nr. 5901 din 25
iulie 2017, a fost înregistrat pe numele Mistreț Ana, cota parte 12,6 %.
La 24 noiembrie 2016, în baza certificatului de moștenitor legal nr. 5378 din
16 noiembrie 2016, a fost înregistrat pe numele lui Mistreț Ion Serafim, cota parte
16,06 %.
La moment, în baza contractului de vânzare- cumpărare nr. 5923 din 06
decembrie 2016, dreptul de proprietate asupra construcției cu numărul cadastral
xxxxx este înregistrat pe numele lui Mistreț Ion Gheorghe, cota parte 1,0. (f.d. 30-
32).
Primăria satului Țigănești menționează că dreptul de proprietare supta bunului
imobil cu numărul cadastral xxxxx aparține Administrației Publice Locale, iar
OCT Strășeni nu dispunea de dreptul de a înregistra dreptul de proprietate la data
de 30 iunie 2016 pe numele intervenienților accesorii Mistreț Gheorghe, Tcaci
Ivan, Gîrleanu Elena, Mistreț Serafim, Stolnic Ecaterina, Mistreț Ana, Mistreț Ion
Serafin, Mistreț Ion Gheorghe, ori în baza hotărârii judecătorești era aplicat
5
sechestrul, care a fost ridicat la data de 12 iulie 2016, prin urmare solicită anulara
deciziei registratorului, radierea dreptului de proprietate.
Instanțele au respins acțiunea, indicând că este îndreptată împotriva unui pârât
necorespunzător, OCT Strășeni, care nu este persoană juridică. Un alt motiv de
respingere a acțiunii fiind faptul că Primăria satului Țigănești nu a contestat
titlurile de proprietate și nici contractul de vânzare – cumpărare nr. 5923 din 06
decembrie 2016 asupra construcției cu numărul cadastral xxxxx.
De asemenea și faptul că prin încheierea Judecătoriei Strășeni din data de 17
iunie 2013 a fost aplicat sechestru asupra terenului cu numărul cadastral xxxx și nu
asupra constricției cu numărul cadastral xxxxx.
Instanța de recurs constată soluția instanțelor ierarhic inferioare cu privire la
respingerea acțiunii Primăriei satului Țigănești, ca fiind prematură.
În conformitate cu prevederile art. 3, alin. (1) al Legii contenciosului
administrativ nr. 793- XIV din 10 februarie 2000 obiect al acțiunii în contenciosul
administrativ îl constituie actele administrative, cu caracter normativ și
individual, prin care este vătămat un drept recunoscut de lege al unei persoane,
inclusiv al unui terț, emise de: a) autoritățile publice și autoritățile asimilate
acestora în sensul prezentei legi; b) subdiviziunile autorităților publice; c)
funcționarii din structurile specificate la lit. a) și b).
Conform art.17, alin. (1), lit. a) al Legii contenciosului administrativ, cererea
prin care se solicită anularea unui act administrativ sau recunoașterea dreptului
pretins poate fi înaintată în termen de 30 de zile, de la data primirii răspunsului la
cererea prealabilă sau data expirării termenului prevăzut de lege pentru
soluționarea acesteia.
Potrivit art. 26 al Legii contenciosului administrativ actul administrativ
contestat poate fi anulat, în tot sau în parte, în cazul în care:
a) este ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii;
b) este ilegal ca fiind emis cu încălcarea competenței;
c) este ilegal ca fiind emis cu încălcarea procedurii stabilite.
În consecutivitatea lor, pretențiile invocate de către Primăria satului Țigănești
cu referire la legalitatea deciziei registratorului OCT Strășeni privind înregistrarea
dreptului de proprietate urmează să fie examinate în primul rând, ori în dependență
de legalitatea acestei poate fi soluționată pretenția cu privire la radierea dreptului
de proprietate.
În conformitate cu prevederile art. 26, alin. (1) al Legii cadastrului bunurilor
imobile nr. 1543- XIII din data de 25 februarie 1998 înregistrarea drepturilor se
efectuează la cererea titularilor de drepturi, cu excepția cazurilor prevăzute de
prezenta lege.
Potrivit pct. 2 al Regulamentului registratorului, aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr. 1030 din 12 octombrie 1998, registrator se consideră persoana cu
6
funcții de răspundere, care este în drept să examineze documentele ce confirmă
drepturile și să decidă asupra înregistrării bunului imobil și a drepturilor asupra lui,
să efectueze și să rectifice înscrieri în registrul bunurilor imobile, în modul stabilit.
Registratorul din cadrul oficiului cadastral teritorial în temeiuri pct. 14, lit. b)
al Regulamentului sus - menționat are atribuția să înregistreze bunurile imobile și
drepturile asupra lor. Iar potrivit pct. 15, lit. a), d) și e) în exercitarea atribuțiilor
sale registratorul are dreptul să ceară solicitanților documentele stabilite de
legislație pentru includerea în cadastru a datelor despre bunul imobil și drepturile
asupra lui; să solicite autorităților competente, în caz de necesitate, confirmarea
actelor/faptelor ce au tangență cu înregistrarea; să pregătească, după caz, demersuri
către autoritățile publice, notar, instanța judecătorească etc. în vederea obținerii
documentelor suplimentare necesare pentru înregistrare.
Pct. 16, lit. a) al Regulamentului registratorului prevede că acesta în
exercitarea atribuțiilor sale, este obligat să verifice dacă documentele ce confirmă
drepturile, prezentate pentru înregistrare, corespund exigențelor Legii cadastrului
bunurilor imobile.
La caz, registratorul OCT Strășeni a înregistrat dreptul de proprietate la data
de 30 iunie 2016 pe numele intervenienților accesorii Mistreț Gheorghe, Tcaci
Ivan, Gîrleanu Elena, Mistreț Serafim, Stolnic Ecaterina, Mistreț Ana, Mistreț Ion
Serafin, Mistreț Ion Gheorghe în baza certificatelor de proprietate.
În conformitate cu prevederile pct. 1 al Hotărârii Guvernului nr. 93 din 05
februarie 2009 cu privire la aprobarea Regulamentului cu privire la transformarea
cotelor-părți valorice din proprietate comună în fracție sau procente stabilește
cadrul normativ ce ține de: a) transformarea cotelor-părți valorice din proprietate
comună, cu exprimarea acestora în fracție sau în procente, din bunurile agricole ale
fostelor întreprinderi agricole privatizate; b) executarea lucrărilor cadastrale
necesare înregistrării ulterioare a dreptului asupra cotei-părți proprietate comună în
urma transformării cotelor-părți valorice.
În spreță, Mistreț Gheorghe, Tcaci Ivan, Gîrleanu Elena, Mistreț Serafim,
Stolnic Ecaterina, Mistreț Ana, Mistreț Ion Serafin, Mistreț Ion Gheorghe pretind
că dispun de dreptul proprietate privată asupra cotei părți valorice atribuită din
patrimoniul întreprinderii agricole Cooperativa Agricolă „Țigănești”.
Potrivit pct. 15 al Regulamentului cu privire la transformarea cotelor-părți
valorice din proprietate comună în fracție sau procente Secretarul Consiliului local,
în baza deciziei Consiliului local privind aprobarea planurilor cadastrale ale
terenurilor aferente bunurilor imobile transmise în contul cotelor-părți valorice din
patrimoniul fostelor întreprinderi agricole, în caz de necesitate, completează, în
modul stabilit, certificatele de proprietate privată ce confirmă dreptul asupra
cotelor-părți valorice din patrimoniul fostei întreprinderi agricole, în
7
corespundere cu art.39, alin.(1), lit. p) din Legea nr.436-XVI din 28 decembrie
2006 privind administrația publică locală.
Articolul 39 alin.(1) lit. p) din Legea nr.436-XVI din 28 decembrie 2006
privind administrația publică locală stipulează că certificate de proprietate privată
ce confirmă dreptul de proprietate asupra cotelor-părți valorice din patrimoniul
fostelor întreprinderi agricole se eliberează în baza anexelor la procesul-verbal al
comisiei de privatizare a bunurilor întreprinderilor agricole, conform modelului
aprobat de Ministerul Economiei și Comerțului.
La materialele dosarului, f.d. 89, este anexat certificatul nr. 146 eliberat pe
numele lui Mistreț Serafin Gheorghe a cotelor-părți valorice din patrimoniul Coop
agr. „Țigănești”, patrimoniul fiind estimat la suma de 9270 lei însă acesta nu
corespunde cu modelul certificatului de proprietate privată, aprobat de Ministerul
Economiei și Comerțului, ori în acesta nu este indicată cota – parte valorică.
Potrivit pct. 17 al Regulamentului cu privire la transformarea cotelor-părți
valorice din proprietate comună în fracție sau procente înregistrarea cotelor- părți
din dreptul de proprietate comună asupra bunurilor agricole se efectuează doar la
prezentarea nemijlocită a certificatelor de proprietate asupra cotelor-părți valorice
de către titulari.
Pentru înregistrarea dreptului de proprietate registratorul urma să cerceteze ce
acte de proprietate dețin solicitanții și dacă acestea corespund modelului aprobat de
către Ministerul Economiei și Comerțului.
Primăria satului Țigănești în susținerea ilegalității înregistrării dreptului de
proprietatea invocă și faptul că la acel moment asupra bunului imobil a fost aplicat
sechestru în baza încheierii instanței judecătorești, fiind apreciat critic de instanțele
de judecată, care au reținut că prin încheierea Judecătoriei Strășeni din data de 17
iunie 2013 a fost aplicat sechestru asupra bunului imobil cu numărul cadastral
xxxxx situat în r-nul Strășeni, s. Țigănești și că prin înregistrarea dreptului de
proprietate nu s-a adus atingere drepturilor Primăriei, care deține cu drept de
proprietate terenul.
Prevederile art. 329, alin. (1) stabilesc bunul principal terenul, iar construcția
ca fiind o accesiune imobiliară artificială, a cărei proprietar, până la proba
contrarie, se prezumă proprietarul terenului.
Prin urmare, la caz instanțele de judecată urmau să stabilească dacă cauzei
dedusă judecății îi sunt aplicabile prevederile sus- citate și dacă Primăriei satului
Țigănești, care este proprietarul terenului aferent construcției, i-au fost lezate
careva drepturi, prin înregistrarea dreptului de proprietate asupra accesiunilor
imobiliare pe numele altor titulari.
De asemenea, urmau să se verifice dacă registratorul, care a efectuat
modificările în Registrul bunurilor imobile, avea dreptul de a efectua modificările
8
respective, în timp ce asupra bunului imobil era aplicat sechestru, iar încheierea de
ridicare a sechestrului era contestată și ulterior casată.
Or, în conformitate cu prevederile art. 180, alin. (2) CPC recursul împotriva
încheierii de anulare a măsurilor de asigurare a acțiunii sau de substituire a unei
forme de asigurare cu o alta suspendă executarea încheierii.
Instanța de recurs reține că prin încheierea Judecătoriei Strășeni din data de 17
iunie 2013 a fost aplicat sechestru asupra terenului cu numărul cadastral xxxxx
situat în s. Țigănești, r-nul Strășeni. ( f.d. 9)
Prin încheierea Judecătoriei Strășeni din data de 12 aprilie 2016 s-a anulat
măsura de asigurare aplicată de instanța de judecată prin încheierea din data de 17
iunie 2013. (f.d.19)
Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 22 iunie 2016 a casat
încheierea Judecătoriei Strășeni din data de 12 aprilie 2016, restituind pricina spre
rejudecare în prima instanță. ( f.d. 16-18)
Prin urmare, încheierea prin care s-a ridicat sechestrul asupra bunului imobil
aflat în litigiu nu avea mențiunea irevocabilă, ori aceasta a fost anulată și remisă la
rejudecare, iar instanțele nu au verificat dacă registratorul putea în lipsa unei
încheieri irevocabile de ridicare a sechestrului să opereze careva modificări în
Registrul bunurilor imobile.
Un alt argument reținut de către instanțele de judecată în susținerea
netemeinicii acțiunii este faptul îndreptării acțiunii către pârâtul necorespunzător
Oficiul Teritorial Cadastral Strășeni care constituie o filială a Agenției Servicii
Publice.
Aici, instanța de recurs menționează că în baza Hotărârii Guvernului nr. 314
din data de 22 mai 2017, Întreprinderea de Stat „Cadastru”, s-a reorganizat prin
fuziune (absorbție) cu Instituția publică „Agenția Servicii Publice”, acțiunea a fost
depusă la data de 07 iunie 2017.
Astfel, instanța de judecată în temeiul art. 70 CPC urma să substituie Oficiul
Teritorial Cadastral Strășeni cu Agenția Servicii Publice.
Prin urmare, pretențiile Primăriei satului Țigănești privind anularea deciziei
registratorului Oficiul Teritorial Cadastral Strășeni, care a fost absorbită aduce
atingere persoanei juridice absorbantă Agenției Servicii Publice, care urmează a fi
substituită în proces, motiv pentru care cauza civilă urmează a fi remis la
rejudecare în instanța de apel.
Din considerentele menționate și având în vedere faptul că s-a constatat o
eroare judiciară, care nu poate fi corectată de către instanța de recurs, Colegiul
lărgit ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia Curții de Apel
Chișinău din 30 noiembrie 2017 și a remite prezenta cauză civilă la rejudecare la
Curtea de Apel Chișinău.
9
La rejudecarea pricinii, instanța de judecată urmează să țină cont de cele
indicate, să atragă în proces Agenția Servicii Publice, să se expună asupra
argumentelor participanților la proces, să verifice și alte circumstanțe ce prezintă
importantă pentru soluționarea corectă a litigiului, să aprecieze sub toate aspectele,
complet și obiectiv, conform exigențelor art. 130 CPC, probele administrate pe
dosar și în dependență de situația stabilită, în raport cu normele de drept material,
care reglementează relațiile civile să adopte o hotărâre legală și întemeiată.
În conformitate cu art. art. 444, 445 alin. 1, lit. c), 445 alin. 3 CPC, Colegiul
civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție
D E C I D E:
Se admite recursul declarat de către Primăria satului Țigănești.
Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din data de 30 noiembrie 2017, în
cauza civilă la acțiunea Primăriei satului Țigănești împotriva Oficiului Cadastral
Teritorial Strășeni, Ion Tăvăluc, intervenienți accesorii Mistreț Gheorghe, Tcaci
Ivan, Gîrleanu Elena, Mistreț Serafim, Stolnic Ecaterina, Mistreț Ana, Mistreț Ion
Serafin, Mistreț Ion Gheorghe cu privire la anulara deciziei registratorului, radierea
dreptului de proprietate, cu remiterea cauzei spre rejudecare în Curtea de Apel
Chișinău, în alt complet de judecată.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte ședinței, judecătorul Tatiana Vieru
judecători Iuliana Oprea
Ion Druță
Luiza Gafton
Maria Ghervas
10