2r-293/18 — separarea cote-parti

Prima instanță: N. Șova dosarul nr. 2r-293/18

(Judecătoria Chișinău, sediul Central)

Instanța de recurs: Iu. Cimpoi, A. Danilov, I. Secrieru

(Curtea de Apel Chișinău)

Instanța de revizuire: Iu. Cimpoi, A.Danilov, I. Secrieru

(Curtea de Apel Chișinău)

D E C I Z I E

18 aprilie 2018 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul: Oleg Sternioală

Judecătorii: Mariana Pitic, Iurie Bejenaru

examinând recursul declarat de către Ion Balaban,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Societății pe acțiuni „Banca

Comercială Română Chișinău” împotriva lui Alexandru Capșa, intervenient

accesoriu Liudmila Capșa cu privire la separarea cotei-părți din bunul imobil

proprietate comună,

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2017, prin

care a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Ion

Balaban,

c o n s t a t ă :

La 19 septembrie 2011, SA „Banca Comercială Română Chișinău” a înaintat

în instanța de judecată cerere împotriva lui Alexandru Capșa, intervenient accesoriu

Liudmila Capșa prin care a solicitat separarea pe cote-părți a bunului imobil

amplasat în xxxxx, ce aparține cu drept de proprietate comună lui Alexandru Capșa

și Liudmila Capșa, recunoașterea dreptului de proprietate asupra a ½ cotă-parte din

bunul imobil dat pe numele lui Alexandru Capșa și interzicerea Oficiului Cadastral

Teritorial Chișinău de a înregistra dreptul de proprietate asupra a ½ cotă-parte din

imobilul cu nr. cadastral xxxxx pe numele lui Alexandru Capșa.

Prin hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 08 iulie 2015 acțiunea

a fost admisă integral, au fost determinate cotele-părți ideale din bunul imobil -

apartamentul nr. xxxxx cu nr. cadastral xxxxx, ce aparține cu drept de proprietate

comună lui Alexandru Capșa și Liudmila Capșa, atribuindu-le a câte 1/2 cotă-parte

ideală din dreptul proprietate asupra bunului imobil, a fost obligat Oficiul Cadastral

Teritorial Chișinău, filiala ÎS „Cadastru”, să înregistreze dreptul de proprietate

asupra a 1/2 cotă-parte ideală din bunul imobil nominalizat pe numele lui

Alexandru Capșa, a fost încasat de la Alexandru Capșa în beneficiul SA „Banca

Comercială Română Chișinău” cheltuielile de judecată în sumă de 100 de lei.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 14 aprilie 2016 a fost respins apelul

1

declarat de către Alexandru Capșa și Liudmila Capșa și a fost menținută hotărârea

Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 08 iulie 2015.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 02 noiembrie 2016 a fost admis

recursul declarat de către Liudmila Capșa, a fost casată integral decizia Curții de

Apel Chișinău din 14 aprilie 2016 și hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chișinău

din 08 iulie 2015 cu restituirea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Botanica,

mun. Chișinău, în alt complet de judecată.

La 03 ianuarie 2017, Liudmila Capșa a depus cerere de asigurare a

acțiunii, solicitînd admiterea acesteia, dispunerea aplicării măsurilor de

asigurare a acțiunii și interzicerea înstrăinării a 3/4 cote-părți din apartamentul

nr. xxxxx.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 06 ianuarie

2017 a fost admisă cererea de asigurare a acțiunii depusă de Liudmila Capșa, a fost

aplicat sechestru și interdicția de înstrăinare a bunului imobil ce aparține lui Ion

Balaban și anume 3/4 cote-părți din apartamentul nr. xxxxx.

La 19 ianuarie 2017, Ion Balaban a declarat recurs împotriva

încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 06 ianuarie 2017.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 23 martie 2017 a fost respins

recursul declarat de către Ion Balaban și a fost menținută încheierea Judecătoriei

Chișinău, sediul Central din 06 ianuarie 2017.

La 15 iunie 2017, Ion Balaban a depus cerere de revizuire împotriva deciziei

Curții de Apel Chișinău din 23 martie 2017, solicitând admiterea cererii de

revizuire, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 martie 2017, cu emiterea

altei soluții, în condițiile legii.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2017 a fost respinsă

ca fiind inadmisibilă cererea ce revizuire depusă de către Ion Balaban.

La 29 ianuarie 2018, Ion Balaban a declarat recurs împotriva încheierii Curții

de Apel Chișinău din 14 decembrie 2017, solicitînd repunerea în termenul de

declarare a recursului, admiterea acestuia, casarea încheierii Curții de Apel

Chișinău din 14 decembrie 2017 și a deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 martie

2017 cu dispunerea rejudecării cauzei.

În motivarea recursului Ion Balaban a indicat că contestă încheierea Curții de

Apel Chișinău din 14 decembrie 2017 deoarece este una nefondată, subiectivă,

superficială, tendențioasă și lipsită de suport legal. Instanța de revizuire a aplicat

eronat normele de drept material și procedural.

A invocat că, dînsul ca persoană interesată, a luat cunoștință de actele cauzei

și de noile circumstanțe abea la 02 mai 2017, astfel a obținut dreptul legal de a

depune cerere de revizuire, în temeiul art. 449 lit. b) CPC, împotriva deciziei

instanței de recurs din 23 martie 2017 în trei luni calendaristice, adică de la 02 mai

2017 – pînă la 02 august 2017.

A menționat că la 22 decembrie 2017 a recepționat, prin semnarea avizului de

recepție, de la Curtea de Apel Chișinău, o citație prin care a fost înștiințat că

examinarea cererii de revizuire a avut loc la 14 decembrie 2017.

Referitor la omiterea termenului de depunere a prezentului recurs a precizat

că o astfel de omitere a avut loc în urma unor circumstanțe obiective ce nu depind

de voința sa și anume recepționarea încheierii contestate la 28 decembrie 2017, fapt

confirmat prin plicul anexat la cererea de recurs.

2

La 30 martie 2018, Liudmila Capșa a depus referință în care a indicat că

susține cererea de recurs depusă de Ion Balaban, solicită admiterea recursului cu

casarea încheierii contestate și dispunerea rejudecării cauzei în condițiile legii.

La 04 aprilie 2018, Alexandru Capșa a depus referință la recursul declarat de

Ion Balaban, avînd aceiași solicitare ca și Liudmila Capșa.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se

examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului

și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără

participarea părților.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs,

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că cererea de repunere în termen este neîntemeiată și recursul

urmează a fi respins ca fiind tardiv, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce examinează

recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină

încheierea.

În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva

încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Din suportul probator anexat la materialele cauzei rezultă că prin încheierea

Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 06 ianuarie 2017 a fost admisă cererea de

asigurare a acțiunii depusă de Liudmila Capșa și a fost aplicat sechestru și

interdicția de înstrăinare a bunului imobil ce aparține lui Ion Balaban și anume 3/4

cote-părți din apartamentul xxxxx.

La 19 ianuarie 2017, Ion Balaban a declarat recurs împotriva

încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 06 ianuarie 2017, iar Curtea de

Apel Chișinău prin decizia din 23 martie 2017 a respins

recursul declarat și a menținut încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Central din

06 ianuarie 2017.

Se mai constată că, la 15 iunie 2017, Ion Balaban a depus cerere de revizuire

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 martie 2017, solicitând admiterea

cererii de revizuire, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 martie 2017, cu

emiterea altei soluții, în condițiile legii.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2017 a fost respinsă

ca fiind inadmisibilă cererea ce revizuire depusă de către Ion Balaban.

La 22 decembrie 2017, Ion Balaban a recepționat de la Curtea de Apel

Chișinău o citație prin care era înștiințat că la 14 decembrie 2017 a fost examinată

cererea de revizuire depusă de acesta, fapt confirmat de recurent în cererea de

recurs. Tot în cererea de recurs, Ion Balaban recunoaște că a recepționat copia

încheierii Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2017 în data de 28 decembrie

2017, anexînd în confirmare copia plicului poștal.

Nefiind de acord cu încheierea Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie

2017, Ion Balaban la 29 ianuarie 2018 a declarat recurs solicitând repunerea în

termenul de declarare a recursului, admiterea acestuia, casarea actelor judecătorești

și dispunerea rejudecării cauzei.

În conformitate cu art. 116 alin. alin. (1) și (3) CPC, persoanele care, din

motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi

repuse în termen de către instanță. La cererea de repunere în termen se anexează

3

probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat

actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie

prezentate documentele respective etc.).

Prin prisma prevederilor legale citate supra, instanța de recurs reiterează că

termenul de declarare a recursului poate fi restabilit, dacă persoanele îndreptățite

solicită acest lucru și prezintă probe veridice, ce confirmă imposibilitatea de a fi

putut depune recursul în termen.

La caz, se reține că Ion Balaban în cererea de recurs, solicitând repunerea în

termenul de declarare a recursului a indicat faptul că a omis termenul de declarare a

recursului din motive obiective ce nu depind de voința sa și că a recepționat

încheierea contestată în a doua jumătate a lunii ianuarie 2018.

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră ca neîntemeiată cererea de repunere în termen a recursului, iar

afirmațiile recurentului în acest sens sunt declarative și contrare probelor din dosar.

Din actele pricinii rezultă cu certitudine că, Ion Balaban a cunoscut despre

emiterea încheierii contestate, deoarece acesta la 22 decembrie 2017 a recepționat

înștiințarea precum că cererea sa de revizuire a fost examinată la 14 decembrie

2017, fapt recunoscut de acesta în cererea de recurs. Mai mult, instanța de recurs

reține că, însăși recurentul a anexat la cererea de recurs plicul poștal, care confirmă

faptul că acesta a recepționat încheierea Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie

2017 la 28 decembrie 2017.

Drept urmare, este indubitabil că temei de repunere în termen a recursului nu

este și se constată tardivitatea recursului depus de către Ion Balaban.

Or, în speță, termenul de declarare a recursului, în conformitate cu art. 111

alin. (3) CPC, a început să curgă din data de 29 decembrie 2017, imediat a doua zi

după recepționarea încheierii contestate cu recurs și a expirat la 12 ianuarie 2018.

Distinct de aceste constatări, este cert stabilit că recursul declarat de către Ion

Balaban la 29 ianuarie 2018, este depus peste termenul de 15 zile prevăzut de art.

425 CPC, ca consecință, în lipsa temeiurilor de repunere a recursului în termen,

acesta urmează a fi respins ca fiind depus în afara termenului legal.

Instanța de recurs reiterează că o asemenea soluție este compatibilă și cu

standardele înserate în textul art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, conform căror încuviințarea

exercitării unei căi ordinare de atac în urma rămânerii definitive a actului

jurisdicțional valabil adoptat în lipsa unor circumstanțe fundamentale și obligatorii,

ar însemna de fapt încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a

drepturilor celorlalte părți la un proces echitabil.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a

Drepturilor Omului în speța Melnic c. Moldovei din 14 noiembrie 2006, definitivă

din 14 februarie 2007, precum și hotărîrea Curții Europene a Drepturilor Omului în

cauza Ponomaryov c. Ucrainei (hotărîrea din 03 aprilie 2008, definitivă din 29

septembrie 2008), unde se notează că deși în speță nu era vorba despre desființarea

unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi

extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de

redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de introducerea unei căi

ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen pentru motive neconvingătoare,

4

reprezintă o soluție care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice

într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

Din considerentele menționate, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge

cererea de repunere în termen a recursului și de a respinge recursul declarat de

către Ion Balaban ca fiind depus în afara termenului legal și menținerea încheierii

Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2017.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, Colegiul Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge cererea lui Ion Balaban cu privire la repunerea recursului în

termenul de declarare.

Se respinge recursul declarat de către Ion Balaban.

Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2017, în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Societății pe acțiuni „Banca

Comercială Română Chișinău” împotriva lui Alexandru Capșa, intervenient

accesoriu Liudmila Capșa cu privire la separarea cotei-părți din bunul imobil

proprietate comună.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, Oleg Sternioală

judecătorul

Judecătorii Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

5