2ra-1295/20 — separarea bunului

2ra-1295/20 — separarea bunului (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-1295/20

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (S. Garștea-Bria)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (I. Secrieru, Iu. Cotruță, V. Mihaila)

Î N C H E I E R E

25 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Dumitru Mardari

Galina Stratulat

examinând cererea depusă de Ion Balaban cu privire la ridicarea excepției de

neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale a Republicii Moldova,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe

Acțiuni „Banca Comercială Română Chișinău” împotriva lui Alexandru Capșa, Ion

Balaban și Liudmilei Capșa cu privire la constatarea nulității absolute a contractului

de vânzare-cumpărare a imobilului, împărțirea bunului imobil proprietate comună în

devălmășie, introducerea modificărilor în Registrul bunurilor imobile, încasarea

cheltuielilor de judecată, și

la cererea de chemare în judecată depusă de Boris Dercacel împotriva lui

Alexandru Capșa și Liudmilei Capșa cu privire la împărțirea bunului imobil,

împotriva deciziei din 09 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 19 septembrie 2011, SA „Banca Comercială Română Chișinău” a depus

cerere de chemare în judecată împotriva lui Alexandru Capșa, intervenient accesoriu

Liudmila Capșa prin care a solicitat separarea pe cote-părți a bunului imobil situat

în mun. Chișinău, str. N. XXXXX, ap. 14, ce aparține cu drept de proprietate comună

lui Alexandru Capșa și Liudmila Capșa, recunoașterea dreptului de proprietate

asupra a ½ cotă-parte din bunul imobil dat pe numele lui Alexandru Capșa și

interzicerea Oficiului Cadastral Teritorial Chișinău de a înregistra dreptul de

proprietate asupra a ½ cotă-parte din imobilul cu nr. cadastral XXXXX.01.014 pe

numele lui Alexandru Capșa.

La 21 noiembrie 2013, Boris Dercacel a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Alexandru Capșa, intervenient accesoriu Liudmila Capșa, solicitând

separarea pe cote-părți a bunului imobil, amplasat în mun. Chișinău, str. N.

XXXXX, ap. 14, nr. cadastral XXXXX.01.014, ce aparține cu drept de proprietate

pe cote-părți lui Alexandru Capșa și Liudmilei Capșa; constatarea dreptului de

proprietate asupra ½ din bunul imobil ( apartament), amplasat în mun. Chișinău str.

N. XXXXX, ap. 14, nr. cadastral XXXXX.01.014 pe numele lui Alexandru Capșa;

obligarea Oficiului Cadastral Teritorial Chișinău să înregistreze dreptul de

1

proprietate asupra ½ din bunul imobil (apartament), amplasat în mun. Chișinău, str.

N. XXXXX, ap. 14, nr. cadastral XXXXX.01.014 pe numele lui Alexandru Capșa.

La 02 martie 2015, Boris Dercacel a depus cerere de concretizare, solicitând

împărțirea bunului imobil amplasat mun. Chișinău, str. N. XXXXX, ap. 14, nr.

cadastral XXXXX.01.014 prin stabilirea a câte ½ cotă-parte ideală după Alexandru

Capșa și Liudmila Capșa, încuviințarea înscrierii în Registrul bunurilor imobile a

modificărilor rezultate din împărțirea dreptului de proprietate asupra bunului imobil,

amplasat în mun. Chișinău, str. N. XXXXX, ap. 14, nr. cadastral XXXXX.01.014.

La 20 septembrie 2018, SA „Banca Comercială Română Chișinău” a înaintat

cerere de modificare și completare a acțiunii, solicitând constatarea nulității absolute

a contractului de vânzare-cumpărare, încheiat la 23 octombrie 2015 între vânzătorul

Liudmila Capșa și cumpărătorul Ion Balaban, autentificat notarial de către notarul

Lidia Snegur cu nr. 6820, conform căruia, Liudmila Capșa a înstrăinat lui Ion

Balaban cota sa parte în mărime de ¾ din bunul imobil amplasat în mun. Chișinău,

str. N. XXXXX, ap. 14, nr. cadastral XXXXX.01.014, aplicarea efectelor nulității

prin radierea din Registrul bunurilor imobile a înscrierii dreptului de proprietate a

lui Ion Balaban asupra a ¾ cote-părți din bunul imobil amplasat în mun. Chișinău,

str. N. XXXXX, ap. 14, nr. cadastral XXXXX.01.014, radierea din Registrul

bunurilor imobile a înscrierii dreptului de proprietate a lui Alexandru Capșa asupra

a ¼ cotă-parte din bunul imobil amplasat în mun. Chișinău, str. N. XXXXX, ap. 14,

nr. cadastral XXXXX.01.014, restabilirea în Registrul bunurilor imobile a înscrierii

dreptului de proprietate comună în devălmășie a lui Alexandru Capșa și Liudmilei

Capșa asupra bunului imobil amplasat în mun. Chișinău, str. N. XXXXX, ap. 14, nr.

cadastral XXXXX.01.014, împărțirea bunului imobil proprietate comună în

devălmășie prin atribuirea lui Alexandru Capșa și Liudmilei Capșa a câte ½ cotă-

parte ideală pentru fiecare din bunul imobil amplasat în mun. Chișinău, str. N.

XXXXX, ap. 14, nr. cadastral XXXXX.01.014, efectuarea modificărilor în Registrul

bunurilor imobile în privința bunului imobil amplasat în mun. Chișinău, str. N.

XXXXX, ap. 14, nr. cadastral XXXXX.01.014, încasarea de la Alexandru Capșa în

beneficiul SA „Banca Comercială Română Chișinău” a sumei de 100 de lei cu titlu

de taxă de stat în partea pretenției privind împărțirea bunului imobil și a sumei de

100 de lei cu titlu de taxă de stat de la Liudmila Capșa și Ion Balaban în partea

pretenției privind nulitatea contractului de vânzare-cumpărare.

Prin hotărârea din 8 iulie 2015 a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău acțiunea

a fost admisă integral, au fost determinate cotele-părți ideale din bunul imobil

amplasat în mun. Chișinău, str. N. XXXXX, ap. 14, nr. cadastral XXXXX.01.014,

ce aparține cu drept de proprietate comună lui Alexandru Capșa și Liudmilei Capșa,

atribuindu-le a câte ½ cotă-parte ideală din dreptul proprietate asupra bunului imobil,

a fost obligat Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău, filiala ÎS „Cadastru”, să

înregistreze dreptul de proprietate asupra a ½ cotă-parte ideală din bunul imobil

nominalizat pe numele lui Alexandru Capșa, a fost încasat de la Alexandru Capșa în

beneficiul SA „Banca Comercială Română Chișinău” cheltuielile de judecată în

sumă de 100 de lei.

Prin decizia din 14 aprilie 2016 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

declarat de Alexandru Capșa și Liudmila Capșa și a fost menținută hotărârea din 8

iulie 2015 a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău.

Prin decizia din 2 noiembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție a fost admis

recursul declarat de Liudmila Capșa, a fost casată integral decizia din 14 aprilie 2016

a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 8 iulie 2015 a Judecătoriei Botanica mun.

2

Chișinău cu restituirea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Botanica, mun.

Chișinău, în alt complet de judecată.

Prin încheierea din 30 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, cauzele

civile au fost conexate într-un singur proces

Prin hotărârea din 22 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani

s-a admis cererea de chemare în judecată modificată și completată, depusă de SA

„Banca Comercială Română Chișinău” împotriva lui Alexandru Capșa și Liudmilei

Capșa privind separarea cotei-părți din bunul imobil proprietate comună. S-a admis

cererea de chemare în judecată depusă de SA ,,Banca Comercială Română Chișinău”

împotriva lui Ion Balaban privind constatarea nulității absolute a contractului de

vânzare-cumpărare a bunului imobil amplasat în mun. Chișinău, str. N. XXXXX,

ap. 14, nr. cadastral XXXXX.01.014, încheiat la 23 octombrie 2015. S-a admis

cererea de chemare în judecată concretizată depusă de Boris Dercacel împotriva lui

Alexandru Capșa și Liudmilei Capșa privind separarea bunului proprietate comună

și împărțirea bunului imobil pe cote-părți. S-a constatat nulitatea absolută a

contractului de vânzare-cumpărare a imobilului amplasat în mun. Chișinău, str. N.

XXXXX, ap. 14, nr. cadastral XXXXX.01.014, încheiat la 23 octombrie 2015,

autentificat notarial cu nr. 6828, între Liudmila Capșa și Ion Balaban, cu repunerea

părților în poziția inițială de până la semnarea contractului. S-a partajat proprietate

comună în devălmășie - bunul imobil amplasat în mun. Chișinău, str. N. XXXXX,

ap. 14, nr. cadastral XXXXX.01.014, cu atribuirea fiecărui coproprietar: Alexandru

Capșa și Liudmila Capșa a câte ½ cotă-parte ideală din bunul imobil nominalizat. S-

a pus în temeiul prezentei hotărâri în sarcina IP „Agenția Servicii Publice” (Oficiul

Cadastral Teritorial Chișinău) efectuarea modificărilor în Registrul bunurilor

imobile în privința bunului imobil amplasat în mun. Chișinău, str. N. XXXXX, ap.

14, nr. cadastral XXXXX.01.014. S-a încasat de la Alexandru Capșa în beneficiul

SA ,,Banca Comercială Română Chișinău” cheltuielile de judecată formate din taxa

de stat în sumă de 100 de lei. S-a încasat în mod solidar de la Liudmila Capșa și Ion

Balaban în beneficiul SA „Banca Comercială Română Chișinău” cheltuielile de

judecată formate din taxa de stat în sumă de 100 de lei. S-a încasat în mod solidar

de la Alexandru Capșa și Liudmila Capșa în beneficiul lui Boris Dercacel cheltuielile

de judecată formate din taxa de stat în sumă de 100 de lei.

Prin decizia din 9 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea de

apel depusă de Ion Balaban și cererea de alăturare la cererea de apel depusă de

Liudmila Capșa și s-a menținut hotărârea din 22 octombrie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani.

La 15 iulie 2020, Ion Balaban a declarat recurs împotriva deciziei instanței de

apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 9 iunie 2020 a Curții de

Apel Chișinău și hotărârii din 22 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani, cu pronunțarea unei hotărâri noi, prin care acțiunile să fie respinse.

Ulterior, la 05 octombrie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Ion Balaban a

depus o cerere privind ridicarea excepției de neconstituționalitate în vederea

verificării constituționalității art. 61 alin. (1) Cod de procedură civilă, cu sesizarea

în acest sens a Curții Constituționale a Republicii Moldova.

Studiind materialele dosarului în raport cu cele invocate și prevederile legale,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că cererea înaintată de Ion Balaban cu privire la ridicarea excepției de

neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale a Republicii Moldova

urmează a fi respinsă, din motivele ce succed.

3

În conformitate cu prevederile art. 121 din Codul de procedură civilă, în cazul

existenței incertitudinii privind constituționalitatea legilor, a hotărârilor

Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a hotărârilor și

ordonanțelor Guvernului ce urmează a fi aplicate la soluționarea unei cauze, instanța

de judecată, din oficiu sau la cererea unui participant la proces, sesizează Curtea

Constituțională.

La ridicarea excepției de neconstituționalitate și sesizarea Curții

Constituționale, instanța nu este în drept să se pronunțe asupra temeiniciei sesizării

sau asupra conformității cu Constituția a normelor contestate, limitându-se exclusiv

la verificarea întrunirii următoarelor condiții:

a) obiectul excepției intră în categoria actelor prevăzute la art. 135 alin. (1) lit.

a) din Constituție;

b) excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia ori

este ridicată de către instanța de judecată din oficiu;

c) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei;

d) nu există o hotărâre anterioară a Curții Constituționale având ca obiect

prevederile contestate.

Ridicarea excepției de neconstituționalitate se dispune printr-o încheiere care

nu se supune niciunei căi de atac și care nu afectează examinarea în continuare a

cauzei, însă până la pronunțarea Curții Constituționale asupra excepției de

neconstituționalitate se amână pledoariile.

Dacă nu sunt întrunite cumulativ condițiile specificate la alin. (2), instanța

refuză ridicarea excepției de neconstituționalitate printr-o încheiere care poate fi

atacată odată cu fondul cauzei.

Instanța de judecată poate ridica excepția de neconstituționalitate doar dacă

cererea de chemare în judecată sau cererea de apel a fost acceptată în modul prevăzut

de lege ori dacă cererea de recurs împotriva hotărârii sau deciziei curții de apel a fost

declarată admisibilă conform legii.

Conform art. 135 alin. (1) lit. a) și g) din Constituție, Curtea Constituțională

exercită, la sesizare, controlul constituționalității legilor și hotărârilor Parlamentului,

a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a hotărârilor și ordonanțelor

Guvernului, precum și a tratatelor internaționale la care Republica Moldova este

parte. Rezolvă cazurile excepționale de neconstituționalitate a actelor juridice

sesizate de Curtea Supremă de Justiție.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că la data de 09 februarie 2016 Curtea Constituțională a Republicii

Moldova a adoptat hotărârea nr. 2 „Pentru interpretarea articolului 135 alin. (1) lit.

3 a) și g) din Constituția Republicii Moldova (excepția de neconstituționalitate)

(sesizarea nr. 55b/2015)”, prin care s-a decis că în cazul existenței incertitudinii

privind constituționalitate legilor, hotărârilor Parlamentului, decretelor Președintelui

Republicii Moldova, hotărârilor și ordonanțelor Guvernului, ce urmează a fi aplicate

la soluționarea unei cauze aflate pe rolul său, instanța de judecată, din oficiu sau la

cererea unui participant la proces, este obligată să sesizeze Curtea Constituțională.

Astfel, conform § 79-80 din hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 09

februarie 2016 pentru interpretarea art. 135 alin. (1) lit. a) și lit. g) din Constituție,

controlul concret de constituționalitate pe cale de excepție constituie singurul

instrument prin intermediul căruia cetățeanul are posibilitatea de a acționa pentru a

se apăra împotriva legislatorului însuși, în cazul în care, prin lege, drepturile sale

constituționale sunt încălcate.

4

Curtea a menționat că dreptul de acces al cetățenilor prin intermediul excepției

de neconstituționalitate la instanța constituțională reprezintă un aspect al dreptului

la un proces echitabil.

Potrivit § 82-83 din aceeași hotărâre, Curtea a reținut că judecătorul ordinar nu

se va pronunța asupra temeiniciei sesizării sau asupra conformității cu Constituția a

normelor contestate, ci se va limita exclusiv la verificarea întrunirii următoarelor

condiții:

(1) obiectul excepției intră în categoria actelor cuprinse la articolul 135 alin. (1)

lit. a) din Constituție;

(2) excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia, sau

indică faptul că este ridicată de către instanța de judecată din oficiu;

(3) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei;

(4) nu există o hotărâre anterioară a Curții având ca obiect prevederile

contestate.

Concomitent, Curtea a precizat că verificarea constituționalității normelor

contestate constituie competența exclusivă a Curții Constituționale, or, judecătorii

ordinari nu sunt în drept să refuze părților sesizarea Curții Constituționale, decât

doar în condițiile menționate la par. 82. Excepția de neconstituționalitate care

întrunește aceste condiții poate fi ridicată în fața oricărei instanțe.

Prin urmare, întru ridicarea excepției de neconstituționalitate, cu sesizarea

Curții Constituționale, sunt necesare întrunirea, cumulativ, a condițiilor strict-

obligatorii prevăzute la art. 121 din Codul de procedură civilă și § 82 din hotărârea

Curții Constituționale nr. 2 din 09 februarie 2016.

În circumstanțele expuse, verificând întrunirea de către autorul cererii privind

ridicarea excepției de neconstituționalitate a exigenților evidențiate supra, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție atestă că

la cazul speței lipsesc temeiuri de admitere a cererii respective. Or, excepția de

neconstituționalitate poate fi ridicată doar dacă cererea de chemare în judecată sau

cererea de apel a fost acceptată în modul prevăzut de lege ori dacă cererea de recurs

împotriva hotărârii sau deciziei curții de apel a fost declarată admisibilă conform

legii, precum și dacă prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea

cauzei.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție concluzionează că cererea depusă de Ion

Balaban cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate urmează a fi

respinsă.

În conformitate cu art. 121, art. 269-270 din Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se respinge cererea depusă de Ion Balaban cu privire la ridicarea excepției de

neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale a Republicii Moldova, în

cauza civilă, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea

pe Acțiuni „Banca Comercială Română Chișinău” împotriva lui Alexandru Capșa,

Ion Balaban și Liudmilei Capșa cu privire la constatarea nulității absolute a

contractului de vânzare-cumpărare a imobilului, împărțirea bunului imobil

proprietate comună în devălmășie, introducerea modificărilor în Registrul bunurilor

imobile, încasarea cheltuielilor de judecată, și la cererea de chemare în judecată

5

depusă de Boris Dercacel împotriva lui Alexandru Capșa și Liudmilei Capșa cu

privire la împărțirea bunului imobil.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Dumitru Mardari

Galina Stratulat

Dosarul nr. 2ra-1295/20

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (S. Garștea-Bria)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (I. Secrieru, Iu. Cotruță, V. Mihaila)

6

Î N C H E I E R E

25 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Dumitru Mardari

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Ion Balaban,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe

Acțiuni „Banca Comercială Română Chișinău” împotriva lui Alexandru Capșa, Ion

Balaban și Liudmilei Capșa cu privire la constatarea nulității absolute a contractului

de vânzare-cumpărare a imobilului, împărțirea bunului imobil proprietate comună în

devălmășie, introducerea modificărilor în Registrul bunurilor imobile, încasarea

cheltuielilor de judecată, și

la cererea de chemare în judecată depusă de Boris Dercacel împotriva lui

Alexandru Capșa și Liudmilei Capșa cu privire la împărțirea bunului imobil,

împotriva deciziei din 09 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 19 septembrie 2011, SA „Banca Comercială Română Chișinău” a depus

cerere de chemare în judecată împotriva lui Alexandru Capșa, intervenient accesoriu

Liudmila Capșa prin care a solicitat separarea pe cote-părți a bunului imobil situat

în mun. Chișinău, str. N. XXXXX, ap. 14, ce aparține cu drept de proprietate comună

lui Alexandru Capșa și Liudmila Capșa, recunoașterea dreptului de proprietate

asupra a ½ cotă-parte din bunul imobil dat pe numele lui Alexandru Capșa și

interzicerea Oficiului Cadastral Teritorial Chișinău de a înregistra dreptul de

proprietate asupra a ½ cotă-parte din imobilul cu nr. cadastral XXXXX.01.014 pe

numele lui Alexandru Capșa.

În motivarea acțiunii a menționat că la 04 decembrie 2009 Judecătoria

Botanica, mun. Chișinău a emis titlul executoriu nr. 2-4961/09 privind încasarea de

la Alexandru Capsa în beneficiul SA ,,Banca Comercială Română Chișinău” datoria

în sumă de 2 764 244 de lei și cheltuielilor de judecată sub forma taxei de stat în

sumă de 82 927 de lei, iar în total suma de 2 847 171,64 de lei.

A indicat că în urmă măsurilor întreprinse pentru executarea titlului nominalizat

s-a stabilit imposibilitatea executării acestuia, iar pentru ca titlul executoriu să fie

executat, executorul judecătoresc este pus în situația de a scoate la vânzare silită

cota-parte din bunul care face parte din proprietatea pârâtului, și anume, ½ cotă-parte

din imobilul cu nr. cadastral XXXXX.01.014 pe numele lui Alexandru Capșa.

A notat că conducându-se de prevederile art. 353 Cod civil, art. 30 din Legea

cadastrului bunului imobil nr. 1543-XII din 25 februarie 1998, a solicitat separarea

pe cote-părți a bunului imobil, amplasat în mun. Chișinău, str. N. XXXXX, ap. 14,

7

nr. cadastral XXXXX.01.014 ce aparține cu drept de proprietate pe cote-părți lui

Alexandru Capsa și Liudmilei Capsa, constatarea dreptului de proprietate asupra ½

din bunul imobil, amplasat în mun. Chișinău, str. N. XXXXX, ap. 14, nr. cadastral

XXXXX.01.014 pe numele lui Alexandru Capșa, obligarea Oficiului Cadastral

Teritorial Chișinău să înregistreze dreptul de proprietate asupra ½ cotă-parte din

bunul imobil, amplasat în mun. Chișinău, str. N. XXXXX, ap. 14, nr. cadastral

XXXXX.01.014, pe numele lui Alexandru Capșa.

La 21 noiembrie 2013, Boris Dercacel a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Alexandru Capșa, intervenient accesoriu Liudmila Capșa, solicitând

separarea pe cote-părți a bunului imobil, amplasat în mun. Chișinău, str. N.

XXXXX, ap. 14, nr. cadastral XXXXX.01.014, ce aparține cu drept de proprietate

pe cote-părți lui Alexandru Capșa și Liudmilei Capșa; constatarea dreptului de

proprietate asupra ½ din bunul imobil ( apartament), amplasat în mun. Chișinău str.

N. XXXXX, ap. 14, nr. cadastral XXXXX.01.014 pe numele lui Alexandru Capșa;

obligarea Oficiului Cadastral Teritorial Chișinău să înregistreze dreptul de

proprietate asupra ½ din bunul imobil (apartament), amplasat în mun. Chișinău, str.

N. XXXXX, ap. 14, nr. cadastral XXXXX.01.014 pe numele lui Alexandru Capșa.

În motivarea acțiunii a menționat că la 04 septembrie 2012, Judecătoria

Botanica, mun. Chișinău a emis trei titluri executorii, prin care sa dispus încasarea

de la debitorul Alexandru Capșa în beneficiul lui Boris Dercacel, ca persoană fizică,

a sumei totale de 10 000 de euro și 6 896,10 de lei cheltuieli judiciare.

A reiterat că, titlurile executorii vizate au fost transmise spre executare inițial

în anul 2012 executorului judecătoresc Nichitoi Emil, care la rândul său, le-a

transmis spre executare executorului judecătoresc Petru Chirtoacă, însă din motiv că

debitorul Alexandru Capșa nu dispunea de careva mijloace/ venituri bănești proprii

din mai multe cauze de ordin obiectiv și/ sau subiectiv, sumele nominalizate supra

nu au fost încasate, deși la insistența reclamantului au fost aplicate toate măsurile de

asigurare posibile cu întreprinderea acțiunilor de urmărire a bunului pârâtului

menționat.

A susținut reclamantul că în situația dificilă creată privitor la necesitatea

executării reale a celor trei titluri executorii, s-a impus obiectiv unica soluție

posibilă: scoaterea la vânzare silită a cotei-părți din bunul care face parte din

proprietatea pârâtului, și anume, a ½ cotă-parte din apartamentul privatizat nr.

cadastral XXXXX.01.014, ce este amplasat în mun. Chișinău, str. N. XXXXX, ap.

14, cu suprafața totală de 44,1 m.p.

A solicitat reclamantul separarea pe cote-părți a bunului imobil, amplasat în

mun. Chișinău, str. N. XXXXX, ap. 14 cu suprafața totală de 44,1 m.p., nr. cadastral

XXXXX.01.014, ce aparține cu drept de proprietate pe cote-părți lui Alexandru

Capșa și Liudmilei Capșa; constatarea dreptului de proprietate asupra ½ cotă-parte

din bunul imobil (apartament), amplasat în mun. Chișinău, str. N. XXXXX, ap. 14,

nr. cadastral XXXXX.01.014, pe numele lui Alexandru Capșa; obligarea Oficiului

Cadastral Teritorial Chișinău să înregistreze dreptul de proprietate asupra ½ cotă-

parte din bunul mobil (apartament), amplasat în mun. Chișinău, str. N. XXXXX, ap.

14, nr. cadastral XXXXX.01.014 pe numele lui Alexandru Capșa.

La 02 martie 2015, Boris Dercacel a depus cerere de concretizare, solicitând

împărțirea bunului imobil amplasat mun. Chișinău, str. N. XXXXX, ap. 14, nr.

cadastral XXXXX.01.014 prin stabilirea a câte ½ cotă-parte ideală după Alexandru

Capșa și Liudmila Capșa, încuviințarea înscrierii în Registrul bunurilor imobile a

8

modificărilor rezultate din împărțirea dreptului de proprietate asupra bunului imobil,

amplasat în mun. Chișinău, str. N. XXXXX, ap. 14, nr. cadastral XXXXX.01.014.

La 20 septembrie 2018, SA „Banca Comercială Română Chișinău” a înaintat

cerere de modificare și completare a acțiunii, solicitând constatarea nulității absolute

a contractului de vânzare-cumpărare, încheiat la 23 octombrie 2015 între vânzătorul

Liudmila Capșa și cumpărătorul Ion Balaban, autentificat notarial de către notarul

Lidia Snegur cu nr. 6820, conform căruia, Liudmila Capșa a înstrăinat lui Ion

Balaban cota sa parte în mărime de ¾ din bunul imobil amplasat în mun. Chișinău,

str. N. XXXXX, ap. 14, nr. cadastral XXXXX.01.014, aplicarea efectelor nulității

prin radierea din Registrul bunurilor imobile a înscrierii dreptului de proprietate a

lui Ion Balaban asupra a ¾ cote-părți din bunul imobil amplasat în mun. Chișinău,

str. N. XXXXX, ap. 14, nr. cadastral XXXXX.01.014, radierea din Registrul

bunurilor imobile a înscrierii dreptului de proprietate a lui Alexandru Capșa asupra

a ¼ cotă-parte din bunul imobil amplasat în mun. Chișinău, str. N. XXXXX, ap. 14,

nr. cadastral XXXXX.01.014, restabilirea în Registrul bunurilor imobile a înscrierii

dreptului de proprietate comună în devălmășie a lui Alexandru Capșa și Liudmilei

Capșa asupra bunului imobil amplasat în mun. Chișinău, str. N. XXXXX, ap. 14, nr.

cadastral XXXXX.01.014, împărțirea bunului imobil proprietate comună în

devălmășie prin atribuirea lui Alexandru Capșa și Liudmilei Capșa a câte ½ cotă-

parte ideală pentru fiecare din bunul imobil amplasat în mun. Chișinău, str. N.

XXXXX, ap. 14, nr. cadastral XXXXX.01.014, efectuarea modificărilor în Registrul

bunurilor imobile în privința bunului imobil amplasat în mun. Chișinău, str. N.

XXXXX, ap. 14, nr. cadastral XXXXX.01.014, încasarea de la Alexandru Capșa în

beneficiul SA „Banca Comercială Română Chișinău” a sumei de 100 de lei cu titlu

de taxă de stat în partea pretenției privind împărțirea bunului imobil și a sumei de

100 de lei cu titlu de taxă de stat de la Liudmila Capșa și Ion Balaban în partea

pretenției privind nulitatea contractului de vânzare-cumpărare.

Prin hotărârea din 8 iulie 2015 a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău acțiunea

a fost admisă integral, au fost determinate cotele-părți ideale din bunul imobil

amplasat în mun. Chișinău, str. N. XXXXX, ap. 14, nr. cadastral XXXXX.01.014,

ce aparține cu drept de proprietate comună lui Alexandru Capșa și Liudmilei Capșa,

atribuindu-le a câte ½ cotă-parte ideală din dreptul proprietate asupra bunului imobil,

a fost obligat Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău, filiala ÎS „Cadastru”, să

înregistreze dreptul de proprietate asupra a ½ cotă-parte ideală din bunul imobil

nominalizat pe numele lui Alexandru Capșa, a fost încasat de la Alexandru Capșa în

beneficiul SA „Banca Comercială Română Chișinău” cheltuielile de judecată în

sumă de 100 de lei.

Prin decizia din 14 aprilie 2016 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

declarat de Alexandru Capșa și Liudmila Capșa și a fost menținută hotărârea din 8

iulie 2015 a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău.

Prin decizia din 2 noiembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție a fost admis

recursul declarat de Liudmila Capșa, a fost casată integral decizia din 14 aprilie 2016

a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 8 iulie 2015 a Judecătoriei Botanica mun.

Chișinău cu restituirea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Botanica, mun.

Chișinău, în alt complet de judecată.

Prin încheierea din 30 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, cauzele

civile au fost conexate într-un singur proces

Prin hotărârea din 22 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani

s-a admis cererea de chemare în judecată modificată și completată, depusă de SA

9

„Banca Comercială Română Chișinău” împotriva lui Alexandru Capșa și Liudmilei

Capșa privind separarea cotei-părți din bunul imobil proprietate comună. S-a admis

cererea de chemare în judecată depusă de SA ,,Banca Comercială Română Chișinău”

împotriva lui Ion Balaban privind constatarea nulității absolute a contractului de

vânzare-cumpărare a bunului imobil amplasat în mun. Chișinău, str. N. XXXXX,

ap. 14, nr. cadastral XXXXX.01.014, încheiat la 23 octombrie 2015. S-a admis

cererea de chemare în judecată concretizată depusă de Boris Dercacel împotriva lui

Alexandru Capșa și Liudmilei Capșa privind separarea bunului proprietate comună

și împărțirea bunului imobil pe cote-părți. S-a constatat nulitatea absolută a

contractului de vânzare-cumpărare a imobilului amplasat în mun. Chișinău, str. N.

XXXXX, ap. 14, nr. cadastral XXXXX.01.014, încheiat la 23 octombrie 2015,

autentificat notarial cu nr. 6828, între Liudmila Capșa și Ion Balaban, cu repunerea

părților în poziția inițială de până la semnarea contractului. S-a partajat proprietate

comună în devălmășie - bunul imobil amplasat în mun. Chișinău, str. N. XXXXX,

ap. 14, nr. cadastral XXXXX.01.014, cu atribuirea fiecărui coproprietar: Alexandru

Capșa și Liudmila Capșa a câte ½ cotă-parte ideală din bunul imobil nominalizat. S-

a pus în temeiul prezentei hotărâri în sarcina IP „Agenția Servicii Publice” (Oficiul

Cadastral Teritorial Chișinău) efectuarea modificărilor în Registrul bunurilor

imobile în privința bunului imobil amplasat în mun. Chișinău, str. N. XXXXX, ap.

14, nr. cadastral XXXXX.01.014. S-a încasat de la Alexandru Capșa în beneficiul

SA ,,Banca Comercială Română Chișinău” cheltuielile de judecată formate din taxa

de stat în sumă de 100 de lei. S-a încasat în mod solidar de la Liudmila Capșa și Ion

Balaban în beneficiul SA „Banca Comercială Română Chișinău” cheltuielile de

judecată formate din taxa de stat în sumă de 100 de lei. S-a încasat în mod solidar

de la Alexandru Capșa și Liudmila Capșa în beneficiul lui Boris Dercacel cheltuielile

de judecată formate din taxa de stat în sumă de 100 de lei.

Prin decizia din 9 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea de

apel depusă de Ion Balaban și cererea de alăturare la cererea de apel depusă de

Liudmila Capșa și s-a menținut hotărârea din 22 octombrie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că SA „Banca Comercială

Română Chișinău” a invocat ca temei de nulitate a contractului de vânzare-

cumpărare încheiat la 23 octombrie 2015 faptul că acesta a fost încheiat fără intenția

de a produce efecte juridice, și anume că a fost încheiat doar în scopul eschivării de

la executarea documentului executoriu nr. 2-4961/09.

Instanța de apel a reținut că în conformitate cu prevederile art. 753 alin. (1) Cod

civil, (în redacția de până la 01 martie 2019), prin contractul de vânzare-cumpărare,

o parte (vânzător) se obligă să predea un bun în proprietate celeilalte părți

(cumpărător), iar aceasta se obligă să preia bunul și să plătească prețul convenit.

Având la bază dispoziția legală citată, care instituie noțiunea de contract de

vânzare-cumpărare, instanța de apel a remarcat că legiuitorul a prevăzut că actele

juridice de înstrăinare sunt valabile, dacă au fost încheiate cu respectarea legilor în

vigoare la data înstrăinării și cu bună-credință. În acest context, instanța de apel a

remarcat că din obligația vânzătorului de a preda bunul rezultă, că vânzătorul trebuie

să fie proprietarul bunului și, odată cu predarea bunului să transmită și dreptul de

proprietate asupra lui.

Conform art. 315 Cod civil (în redacția de până la 01 martie 2019), proprietarul

are drept de posesiune, folosință și de dispoziție asupra bunului.

10

Totodată, instanța de apel a reținut că art. 764 Cod Civil (în redacția de până la

01 martie 2019) se referă la dreptul de proprietate a unui terț sau la dreptul de folosire

a bunului, avându-se în vedere atât drepturile existente, cât și eventualele pretenții

ulterioare, care se află în stadiu de pre căutare.

Mai mult, articolul reglementează numai raporturile dintre vânzător și

cumpărător, dar nu și între cumpărător și terța persoană. Astfel, în conformitate cu

normele de drept enunțate, instanța de apel a invocat că obligației vânzătorului de

predare a bunului fără vicii de natură juridică îi corespunde dreptul cumpărătorului

de a prelua bunul fără asemenea vicii.

În speță, instanța de apel a indicat că în conformitate cu pct. 5 din Contractul

de vânzare-cumpărare din 23 octombrie 2015, Liudmila Capșa a declarat notarului

sub responsabilitatea personală că „imobilul înstrăinat până la semnarea prezentului

contract n-a fost nimănui vândut, în litigiu și sub interdicție nu se află, nu este grevat

de sarcini și nu este scos din circuitul civil” (vol. 2, f.d. 202).

Instanța de apel a constatat că la data încheierii contractului, adică la 23

octombrie 2015, exista deja hotărârea din 08 iulie 2015 a Judecătoriei Botanica mun.

Chișinău, prin care s-au determinat cotele-părți ideale din dreptul de proprietate

comună a apartamentului în cauză, atribuindu-le lui Alexandru Capșa și Liudmilei

Capșa a câte ½ cotă-parte reală din bunul imobil.

Referitor la pretenția cu privire la partajul bunului imobil cu atribuirea a câte ½

cotă-parte lui Alexandru Capșa și Liudmila Capșa, instanța de apel a invocat că

conform art. 346 alin. (1) Cod civil (în redacția de până la 01 martie 2019), fiecare

coproprietar este proprietari exclusiv al unei cote-părți ideale din bunul comun.

Cotele-părți sunt prezumate a: fi egale până la probă contrară. Dacă bunul a fost

dobândit printr-un act juridic, nu se putea face probă contrară decât prin înscrisuri.

Conform art. 353 alin. (1) Cod civil (în redacția de până la 01 martie 2019),

creditorii unui coproprietar pot urmări cota-parte ideală a acestuia din bunurile

proprietate comună pe cote-părți sau pot cere instanței de judecată împărțirea

bunului, caz în care urmărirea se face asupra părții din bun sau, după caz, asupra

sumei de bani cuvenite debitorului.

Mai mult, conform art. 366 alin. (1) Cod civil (în redacția de până la 01 martie

2019), în cazul în care dreptul de proprietate aparține concomitent mai multor

persoane fără ca vreuna dintre ele să fie titularul unei cote-părți ideale din bunul

comun, proprietatea este comună în devălmășie.

În conformitate cu art. 370 Cod civil (în redacția de până la 01 martie 2019),

împărțirea bunului proprietate comună în devălmășie între coproprietarii devălmași

se va face proporțional aportului fiecăruia la dobândirea bunului. Până la proba

contrară, aportul coproprietarilor devălmași este prezumat a fi egal.

În speță, instanța de apel a indicat că în conformitate cu hotărârea nr. 105 din

16 ianuarie 2009 a Comisiei municipale de privatizare a fondului locuințe Chișinău

și contractului de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței în proprietate

privată nr. 1028 din 09 februarie 2009, a fost înregistrat dreptul de proprietate asupra

bunului imobil amplasat în mun. Chișinău, str. N. XXXXX, ap. 14, cu 1.0 cotă-parte

după Liudmila Capșa și Alexandru Capșa.

Conform extrasului din Registrul bunurilor imobile nr. 0100107114 eliberat la

23 februarie 2009, bunul imobil litigios aparține cu drept de proprietate comună

debitorului Alexandru Capșa, precum și Liudmilei Capșa, fără a fi stabilite cotele-

părți ideale ai fiecărui coproprietar.

11

În acest context, instanța de apel a reținut că bunul imobil situat în mun.

Chișinău, str. N. XXXXX, ap. 14 aparține cu drept de proprietate comună în

devălmășie lui Alexandru Capșa și Liudmilei Capșa, din care motiv nu poate fi

urmărită cota-parte ideală a debitorului Alexandru Capșa, în vederea stingerii

datoriei în mărime de 2 847 171,64 de lei către SA „Banca Comercială Română

Chișinău”, precum și 10 000 de euro și 6 896,10 de lei către Boris Dercacel, iar

executarea în continuare a documentului executoriu a devenit imposibilă fără

stabilirea cotei-părți ideale din bunul proprietate comună a debitorului Alexandru

Capșa și Liudmilei Capșa.

La 15 iulie 2020, Ion Balaban a declarat recurs împotriva deciziei instanței de

apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 9 iunie 2020 a Curții de

Apel Chișinău și hotărârii din 22 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani, cu pronunțarea unei hotărâri noi, prin care acțiunile să fie respinse.

În motivarea recursului s-au indicat prevederile art. 432 alin. (1) și (3) Cod de

procedură civilă și anume că părțile și alți participanți la proces sunt în drept să

declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a

normele de drept material sau a normelor de drept procedural. Iar, conform art. 432

alin. (4) Cod de procedură civilă, săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.

(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească

a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

S-a mai invocat că instanța de apel a dat o apreciere absolut arbitrară

materialului probator administrat la dosar, nu a examinat legalitatea și temeinicia

hotărârii instanței de fond ci s-a limitat la preluarea argumentelor reclamanților în

strictă corespundere cu abordarea și poziția acestora, ignorând probele administrate

la dosar cât și circumstanțele de fapt și de drept ale pricinii.

Totodată, instanța de apel nu a ținut cont de cerințele pct. 25 lit. b) din Hotărârea

Curții Supreme de Justiție nr. 5/2013 conform cărora la încălcările ce au dus la

soluționarea greșită a cauzei se atribuie încălcarea procedurii de administrare a

probelor care sunt puse la baza deciziei. Aceasta presupune refuzul instanței de a

administra probele prezentate de parte, fără a-și motiva refuzul, fapt ce implică

lipsirea părții de dreptul la un proces echitabil.

Recurentul a considerat că instanța de recurs urmează să țină cont de cerințele

pct. 26 lit. b), c), e) și f) din Hotărârea Curții Supreme de Justiție nr. 5/2013.

De altfel, recurentul a concluzionat că la procurarea respectivului imobil, a

acționat diligent, cu bună-credință și în strictă conformitate cu prevederile legislației

în vigoare, motiv din care nu-i pot fi imputate careva încălcări și nu-i pot fi aduse

atingeri dreptului său de proprietate privată dobândit în condițiile legii și garantat de

art. 1 Primul Protocol adițional la Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale, art. 46 Constituția Republicii Moldova și art.

315 și art. 316 Codul civil.

A susținut că omiterea instanței de fond de a furniza un răspuns explicit la toate

argumentele invocate constituie o încălcare a art. 6 § 1 CEDO, deoarece recurentului

Ion Balaban nu i-a fost acordată posibilitatea de a ști dacă argumentul invocat a fost

respins și corespunzător, motivele respingerii lui.

Recurentul a notat că nici instanța de fond și nici instanța de apel nu puteau

dispune anularea contractului de vânzare-cumpărare nr. 6820 din 23 octombrie 2015

12

și expropria pe Ion Balaban de cota ¾ din bunul imobil amplasat în mun. Chișinău,

str. N. XXXXX, ap. 14.

Totodată, în susținerea recursului s-au indicat aceleași argumente și

circumstanțe factologice care au fost invocate pe parcursul examinării cauzei în

instanțele ierarhic inferioare, cărora le-a fost dată apreciere, redând totodată

conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a demonstra prin careva probe,

încălcarea sau aplicarea eronată de către instanțele de judecată a normelor legale

aplicabile speței.

La 14 august 2020 și respective la 21 august 2020, Ion Balaban a depus

supliment la cererea de recurs.

În contextul prevederilor art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 9 iunie 2020.

Astfel, recursul declarat la 15 iulie 2020, este în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Cod de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului,

dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul

neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în

lipsa acesteia.

Prin referința depusă la 24 august 2020, SA „Banca Comercială Română

Chișinău” a solicitat respingerea recursului depus de Ion Balaban ca fiind

inadmisibil.

Prin referință depusă la 8 septembrie 2020, Liudmila Capșa a solicitat

admiterea recursului depus de Ion Balaban cu casarea deciziei din 9 iunie 2020 a

Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 22 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Buiucani, cu pronunțarea unei hotărâri noi, prin care acțiunile să fie respinse.

Examinând temeiurile recursului declarat de Ion Balaban completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră recursul ca inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ion Balaban nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

13

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

recunoaște recursul declarat de Ion Balaban ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Ion Balaban împotriva deciziei

din 09 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Dumitru Mardari

14

Galina Stratulat

15