3ra-352/18 — accesul la informație

prima instanță: M. Sofoci dosarul nr. 3ra-352/18

(Judecătoria Soroca)

instanța de apel: A. Albu, E. Bejnaru, A. Toderaș

(Curtea de Apel Bălți)

D E C I Z I E

18 aprilie 2018 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Ala Cobăneanu, Galina Stratulat,

Marina Pitic, Iurie Bejenaru

examinînd recursul declarat de avocatul Felișcan Victor, în interesele lui Panici

Tudor,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Panici Tudor

împotriva Inspectoratului Fiscal Principal de Stat și Inspectoratului Fiscal de Stat

Soroca cu privire la accesul la informație,

împotriva deciziei din 07 noiembrie 2017 a Curții de Apel Bălți prin care a fost

admis apelul declarat de Serviciul Fiscal de Stat, Direcția generală administrare fiscală

Nord, a fost casată hotărîrea din 21 aprilie 2017 a Judecătoriei Soroca cu emiterea unei

noi hotărîri de respingere a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La 31 ianuarie 2017 Panici Tudor a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Inspectoratului Fiscal Principal de Stat și Inspectoratului Fiscal de Stat

Soroca cu privire la accesul la informație.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că a deținut funcția de administrator

al Întreprinderii Interraionale de Stat „Acva-Nord” în baza contractului individual de

muncă nr.19, din 01 iunie 2014, pînă la emiterea de către administratorul insolvabilității

Coltun Elvira a ordinului nr.261 din 15.11.2016 cu privire la concedierea – desfacerea

din inițiativa angajatorului a contractului individual de muncă.

A menționat reclamantul că fiind desemnată Coltun Elvira în calitate de

administrator al insolvabilității de către instanța, au fost suspendate drepturile sale

principale în calitate de administrator, însă potrivit datelor din Registrul de stat al

persoanelor juridice, el a rămas cu statut de administrator. A susținut că în perioada de

timp cînd și-a exercitat pe deplin drepturile și obligațiile în calitate de administrator al

ÎIS „Acva-Nord” și în perioada suspendării, au fost efectuate mai multe vizite de control

de către organele de stat abilitate, inclusiv de către angajații Inspectoratului Fiscal de

Stat teritorial Soroca, în cadrul cărora au fost întocmite acte de constatare a încălcărilor

fiscale. El, însă, nu a fost familiarizat cu rezultatele acestor controale.

Consideră reclamantul că dat fiind faptul că actele de control vizează perioada

cînd el a deținut funcția de director, rezultatele acestora produc efectele juridice față de

1

dînsul, dau naștere la drepturi și obligații, eventual pot servi ca temei pentru

sancționarea lui. Pentru a-și apăra interesele legitime, a contesta rezultatele controlului

fiscal, în care se conțin date eronate, a depus la Inspectoratul Fiscal teritorial Soroca o

cerere de prezentare a informației, înregistrată la 26.12.2016 sub numărul de intrare

15961, prin care a solicitat prezentarea copiei autentificate a deciziei nr. 809 din

30.05.2016 a IFS Soroca privind pretinsele încălcări fiscale comise de ÎIS „Acva-Nord”.

Prin scrisoarea nr.84-2 din 02.01.2017, șeful IFS Soroca l-a informat precum că IFS

Soroca nu îi poate furniza informația, deoarece cerința solicitantului contravine art.7

alin.(2) lit.b) din Legea nr.982 din 11.05.2000 și art.129 alin.(19) din Codul Fiscal.

Studiind conținutul scrisorii nr.84-2 din 02.01.2017, temeiurile de drept invocate,

a ajuns la concluzia că furnizorul a emis o decizie ilegală de refuz în prezentarea

informației.

A menționat că conform art. 5 alin.(3) din Legea nr.982 din 11.05.2000 privind

accesul la informație, IFS Soroca, care este o instituție din subordinea Inspectoratului

Fiscal principal de Stat, are obligația să ofere informația solicitată. Decizia de refuz este

contradictorie, deoarece însuși furnizorul face mențiunea că restricția de prezentare a

informației nu se aplică în cazul informației despre încălcările fiscale, deoarece nu face

parte din secretul fiscal, făcînd referință la art.129 alin.(19) din Codul Fiscal. Informația

solicitată care se conține în actul de control îl vizează personal, deoarece se referă la

perioada de exercitare a funcției. Actul de control produce efecte juridice și poate servi

ca temei pentru sancționarea sa, iar fără a dispune de copia autentică a actului de control

este privat de dreptul de a-l contesta și astfel, îi este îngrădit dreptul la justiție.

A solicitat reclamantul constatarea ilegalității refuzului pîrîtului de a prezenta

informația solicitată prin cererea prealabilă nr.15961 din 26.12.2016, cu obligarea

pîrîtului să prezinte copia autentificată a deciziei nr.809 din 30.05.2016 emisă de

Inspectoratul Fiscal de Stat pe raionul Soroca asupra cazului de încălcare a legislației

comise de ÎIS „Acva-Nord”.

Prin hotărîrea din 21 aprilie 2017 a Judecătoriei Soroca acțiunea a fost admisă; s-a

constatat drept ilegal refuzul de a prezenta informația solicitată prin cererea prealabilă

nr.15961 din 26.12.2016; s-au obligat Inspectoratul Fiscal Principal de Stat și

Inspectoratul Fiscal de Stat Soroca să prezinte copia autentificată a deciziei nr.809 din

30.05.2016 emisă de Inspectoratul Fiscal de Stat pe raionul Soroca asupra cazului de

încălcare a legislației comise de ÎIS „Acva-Nord”.

Serviciul Fiscal de Stat, Direcția generală administrare fiscală Nord a depus apel

împotriva hotărîrii primei instanțe, solicitînd casarea ei și pronunțarea unei noi hotărîri

de respingere a acțiunii.

Prin decizia din 07 noiembrie 2017 a Curții de Apel Bălți a fost admis apelul

declarat de Serviciul Fiscal de Stat, Direcția generală administrare fiscală Nord, a fost

casată hotărîrea din 21 aprilie 2017 a Judecătoriei Soroca cu emiterea unei noi hotărîri

de respingere a acțiunii.

La 08 februarie 2018 avocatul Felișcan Victor, în interesele lui Panici Tudor, a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd casarea ei și restituirea

pricinii spre rejudecare în instanță de apel.

În motivarea recursului a invocat că instanța de apel, contrar prevederilor art. 25

alin. (1) CPC, nu i-a oferit reclamantului posibilitatea să dea explicații în ședință, să

2

prezinte obiecții asupra apelului, să formuleze întrebări apelantului și să prezinte

argumente în contradictoriu. Recurentul a susținut că, de facto, apelul nu a fost

examinat, ci i s-a oferit cuvînd doar pentru a se expune asupra demersului intimatului

de atragere în calitate de intervenient accesoriu a administratorului autorizat ÎIS

„Acva-Nord” –Coltun Elvira.

Totodată, a invocat aplicarea eronată de către instanța de apel a normelor de drept

material.

În conformitate cu art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data

comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de

decădere și nu poate fi restabilit.

Conform avizului de recepție contra semnătură, se atestă că Panici Tudor la data

de 14 decembrie 2017 a primit copia deciziei instanței de apel. Astfel, recursul declarat

la data de 08 februarie 2018 a fost depus în termen.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs,

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră că acesta urmează a fi admis cu casarea integrală a deciziei instanței

de apel și remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Bălți, din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța de recurs, după ce

judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de

apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în care

eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Verificînd materialele dosarului, instanța de recurs constată că la examinarea

pricinii în apel de către Curtea de Apel Bălți au fost încălcate normele de drept

procedural.

În acest sens instanța de recurs remarcă următoarele.

În conformitate cu art. 376 alin. (1) CPC, dispozițiile de procedură privind

judecarea pricinilor civile în primă instanță se aplică și în instanța de apel în măsura în

care nu sînt contrare dispozițiilor prezentului capitol.

În conformitate cu art. 384 CPC, după examinarea pricinii în fond, președintele

ședinței de judecată oferă participanților la proces și reprezentanților posibilitatea de a

face demersuri sau completări. După ce soluționează demersurile, instanța trece la

susțineri orale. Susținerile orale se fac în conformitate cu prevederile art.233 și

art.234. Primul ia cuvînt apelantul. Dacă ambele părți au depus apel, primul ia cuvînt

reclamantul.

În conformitate cu art. 233 alin. (1) CPC, susținerile orale constau în luările de

cuvînt ale participanților la proces.

În conformitate cu art. 25 CPC, instanța trebuie să cerceteze direct și nemijlocit

probele, să asculte explicațiile părților și intervenienților, depozițiile martorilor,

concluziile expertului, consultațiile și explicațiile specialistului, să ia cunoștință de

înscrisuri, să cerceteze probele materiale, să audieze înregistrările audio și să vizioneze

înregistrările video, să emită hotărîrea numai în temeiul circumstanțelor constatate și al

probelor cercetate și verificate în ședință de judecată. Dezbaterile judiciare se

desfășoară oral și în fața aceluiași complet de judecată.

3

Astfel, după încheierea dezbaterilor judiciare și susținerilor orale, completul de

judecată se retrage în camera de deliberare pentru adoptarea deciziei.

Conform procesului-verbal al ședinței de judecată din data de 07 noiembrie

2017 se atestă că părțile au fost întrebate și și-au expus opinia doar asupra demersului

de atragere în calitate de intervenient accesoriu a administratorului autorizat ÎIS

„Acva-Nord”-Coltun Elvira, după care, completul de judecată s-a retras în camera de

deliberare, la întoarcere fiind pronunțat dispozitivul deciziei de admitere a apelului.

Instanța de recurs constată că la caz, la judecarea pricinii în instanța de apel nu au

fost respectate toate etapele dezbaterilor judiciare (partea pregătitoare, examinarea în

fond a apelului, susținerile orale și replicile, deliberarea și pronunțarea deciziei).

Instanța de apel a trecut peste etapa încheierii dezbaterilor judiciare și susținerilor

orale, astfel părțile fiind lipsite de dreptul de a lua cuvîntul, de a-și formula, argumenta

și dovedi poziția în proces și de de a-și expune punctul de vedere asupra inițiativelor

instanței.

Or, în cadrul dezbaterilor judiciare se efectuează toate lucrările privind cercetarea

și soluționarea litigiului dintre părți asupra tuturor problemelor controversate, instanța

de judecată concluzionînd, prin actul final de dispoziție, hotărîrea judecătorească.

Astfel, instanța de recurs constată că de către instanța de apel au fost încălcate

principiul nemijlocirii și oralității în dezbaterile judiciare, precum și cel al

contradictorialității .

Prin art. 9 din CPC este recunoscut principiul rolului diriguitor al instanței

judecătorești în proces. În virtutea acestui principiu, instanța de judecată are obligația

de a organiza mersul legal al procesului, de a efectua toate actele de procedură stabilite

de această normă și alte dispoziții ale Codului de procedură civilă.

Prin urmare, în situația în care de către instanța de apel nu au fost respectate

reglementările legale caracteristice fiecărei faze procesuale, fiind astfel încălcate

principiile fundamentale ale dreptului procedural civil, se constată încălcarea normelor

de drept procedural, fapt ce impune casarea deciziei instanței de apel.

În circumstanțele menționate și avînd în vedere faptul că s-a constatat încălcarea

normelor de drept procedural și deoarece eroarea judiciară în cauză nu poate fi

corectată de către instanța de recurs, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul, de a casa integral decizia Curții de Apel Bălți și de a restitui pricina spre

rejudecare în instanța de apel.

În conformitate cu art. art. 444, 445 alin. (1) lit. c), 445 alin. (3) CPC, Colegiul

Civil, Comercial și de Contencios Administrativ Lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de avocatul Felișcan Victor, în interesele lui Panici

Tudor.

Se casează decizia din 07 noiembrie 2017 a Curții de Apel Bălți, în cauza civilă

la cererea de chemare în judecată depusă de Panici Tudor împotriva Inspectoratului

Fiscal Principal de Stat și Inspectoratului Fiscal de Stat Soroca cu privire la accesul la

4

informație, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Bălți în alt complet

de judecători.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Ala Cobăneanu

Galina Stratulat

Marina Pitic

Iurie Bejenaru

5