3ra-433/18 — contestarea actului administrativ

3ra-433/18 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr.3ra-433/18

prima instanță: Judecătoria Bălți sediul Central

Judecător: A. Donos

instanța de apel: Curtea de Apel Bălți

Judecători: S. Procopciuc, E. Grumeza, A. Garbuz

ÎNCHEIERE

18 aprilie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecător Tatiana Vieru

Judecători Maria Ghervas

Iuliana Oprea

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de către Alexandru Capalb prin

intermediul avocatului Maria Lichii și Consiliul municipal Bălți,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru Capalb

împotriva Consiliului municipal Bălți, intervenient accesoriu Întreprinderea

Municipală „Asociația Piețelor din mun. Bălți” cu privire la contestarea actului

administrativ, obligarea emiterii actului administrativ, repararea prejudiciului

material și moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 19 decembrie 2017, prin care s-a

admis apelul depus de Alexandru Capalb, s-a casat hotărârea Judecătoriei Bălți sediul

Central din 30 august 2017 și s-a emis o nouă hotărâre cu privire la admiterea parțială

a acțiunii, în rest acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată,

c o n s t a t ă :

La 21 iunie 2017, Alexandru Capalb a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului municipal Bălți, intervenient accesoriu Întreprinderea

Municipală „Asociația Piețelor din mun. Bălți” cu privire la contestarea actului

administrativ, obligarea emiterii actului administrativ, repararea prejudiciului

material și moral.

1

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, în baza procesului-verbal de

recepție finală nr.01 din 18 ianuarie 2011, este proprietar a construcției comerciale cu

numărul cadastral XXXXX.

Reclamantul a menționat că din toamna anului 2010 a activat în clădirea enunțată

pînă în toamna anului 2012, practicând activitate de antreprenoriat, iar terenul pe care

este amplasată construcția este proprietatea publică a unității administrativ-teritoriale,

care a fost transmisă în gestiunea Întreprinderii Municipale „Asociația Piețelor din

mun. Bălți”.

Alexandru Capalb a specificat că nu a avut posibilitate de a activa ulterior,

deoarece nu i-a fost atribuit în arendă terenul în litigiul. Reclamantul a susținut că de

nenumărate ori a depus cereri în adresa Consiliului mun. Bălți, prin care a solicitat

atribuirea în locațiune a terenului pe care este amplasată construcția, însă cererile sale

au fost respinse din diferite motive.

Astfel, la adresarea sa, din 2 noiembrie 2015, privind transmiterea în locațiune a

lotului de teren pe care este amplasată construcția comercială din XXXXX, Consiliul

mun. Bălți a hotărât de a amîna chestiunea până la prezentarea de către Întreprinderea

Municipală „Asociația Piețelor din mun. Bălți” a avizului referitor la amplasarea și

funcționarea obiectului dat pe teritoriul pieții, deoarece terenul solicitat se află în

gestiunea acestei.

Reclamantul a susținut că, a depus cerere în adresa Întreprinderii Municipale

„Asociația Piețelor din mun. Bălți”, prin care a solicitat acordarea avizului privind

transmiterea în locațiune a terenului și perfectarea relațiilor funciare cu autoritatea

publică locală, iar prin răspunsul nr. 86 din 23 martie 2016, întreprinderea municipală

a permis eliberarea avizului privind darea în arendă a lotului de teren cu suprafața de

12 m2 din XXXXX, doar cu condiția scoaterii lui din gestiunea Întreprinderii

Municipale „Asociația Piețelor din mun. Bălți”.

Ulterior, la 28 martie 2016, reclamantul a depus cerere în adresa Consiliului mun.

Bălți, prin care a solicitat transmiterea în locațiune a lotului de teren cu suprafața de

12 m2 din XXXXX, anexând avizul Întreprinderii Municipale „Asociația Piețelor din

mun. Bălți”, însă prin răspunsul nr. C-588/3 din 15 aprilie 2016, cererea a fost respinsă,

din motivul că Întreprinderea Municipală „Asociația Piețelor din mun. Bălți” nu s-a

expus asupra chestiunii legate de amplasarea obiectului comercial.

Luînd în considerație acest fapt, Alexandru Capalb a depus repetat cerere în

adresa Întreprinderii Municipale „Asociația Piețelor din mun. Bălți”, iar prin răspunsul

nr. 186 din 26 aprilie 2016, întreprinderea municipală a menționat că își expune

acordul pozitiv privind acordarea avizului cu privire la transmiterea în locațiune a

lotului de teren cu suprafața de 12 m2 din XXXXX.

Ca rezultat, la 10 mai 2016, reclamantul Alexandru Capalb a depus repetat cerere

în adresa Consiliului mun. Bălți prin care a solicitat transmiterea în locațiune a lotului

2

de teren din XXXXX, iar prin răspunsul nr. C-843/1 din 23 iunie 2016 cererea a fost

respinsă, deoarece construcția comercială s-a efectuat cu încălcarea legislației, adică

lotul de teren a fost ocupat fără atribuirea acestuia în mod legal.

La 12 decembrie 2016, Alexandru Capalb a depus cerere în adresa Consiliului

mun. Bălți prin care a solicitat atribuirea lotului de teren în locațiune, iar prin deciziei

Consiliului mun. Bălți nr.2/34 din 23 februarie 2017, cererea a fost respinsă, deoarece

construcția dată a fost amplasată pe teritoriul pieței cu încălcarea procedurii de

atribuire a sectorului de teren proprietate municipală.

La 3 aprilie 2017, reclamantul Alexandru Capalb a depus cerere prealabilă

împotriva deciziei Consiliului mun. Bălți nr.2/34 din 23 februarie 2017, prin care a

solicitat anularea acesteia. Prin decizia Consiliului mun. Bălți nr. 4/50 din 11 mai 2017

cererea prealabilă a fost respinsă.

Reclamantul a menționat că din cauza refuzului neîntemeiat a Consiliului mun.

Bălți nu a avut posibilitate de a se folosi conform destinației de construcția care este

proprietatea sa privată.

Astfel reclamantul a indicat că, Întreprinderea Individuală „Alexandru Capalb”

avea un venit lunar în mărime de 2500 lei lunar, iar din cauza imposibilității activării

întreprinderii în decurs de 54 de luni a suferit un prejudiciul material sub formă de

venit ratat, în mărime de 135 000 lei, pe care consideră reclamantul că urmează a fi

încasat din contul pârâtului.

Totodată reclamantul a menționat că pârâtul urmează să-i achite și prejudiciul

moral, întrucât în această perioadă s-a îmbolnăvit, i-a fost acordat grad de dizabilitate,

și a suportat o intervenție chirurgicală.

Solicită Alexandru Capalb anularea deciziei Consiliului mun. Bălți nr.2/34 din

din 23 februarie 2017 cu privire la examinarea cererii Întreprinderii Municipale

„Capalb Alexandru” și deciziei Consiliului mun. Bălți nr.4/50 din 11 mai 2017 cu

privire la examinarea cererii prealabile a lui Alexandru Capalb; obligarea Consiliului

municipal Bălți de a emite actul administrativ cu privire la transmiterea terenului cu

numărul cadastral XXXXX, din gestiunea Întreprinderii Municipale „Asociația

Piețelor din mun. Bălți” în gestiunea Consiliului municipal Bălți; obligarea pârâtului

de a emite actul administrativ prin care să-i fie transmis în locațiune terenul cu numărul

cadastral XXXXX, încasarea din contul Consiliului municipal Bălți în beneficiul său

a prejudiciului material în mărime de 135 000 lei și a prejudiciului moral în mărime

de 50 000 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Bălți sediul Central din 30 august 2017, acțiunea s-a

respins ca fiind neîntemeiată (f.d. 85-91).

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 19 decembrie 2017, s-a admis apelul depus

de Alexandru Capalb, s-a casat hotărârea Judecătoriei Bălți sediul Central din 30

august 2017 și s-a emis o nouă hotărâre cu privire la admiterea parțială a acțiunii, s-a

3

anulat decizia Consiliului mun. Bălți nr.2/34 din din 23 februarie 2017 cu privire la

examinarea cererii Întreprinderii Municipale „Capalb Alexandru”, s-a obligat

Consiliul municipal Bălți să transmită în locațiune Întreprinderii Municipale „Capalb

Alexandru” terenul cu suprafața 12 m2, numărul cadastral XXXXX, care este

amplasat sub construcția ce aparține Întreprinderii Municipale „Capalb Alexandru”

număr cadastral XXXXX. S-a respins acțiunea cu privire la obligarea Consiliului

municipal Bălți de a emite actul administrativ privind transmiterea terenului cu

numărul cadastral XXXXX, din gestiunea Întreprinderii Municipale „Asociația

Piețelor din mun. Bălți” în gestiunea Consiliului municipal Bălți, încasarea din contul

Consiliului municipal Bălți în beneficiul lui Alexandru Capalb a prejudiciului material

în mărime de 135 000 lei și a prejudiciului moral în mărime de 50 000 lei. S-a încetat

procesul în partea pretenției cu privire la anularea deciziei Consiliului mun. Bălți

nr.4/50 din 11 mai 2017 privind examinarea cererii prealabile a lui Alexandru Capalb

(f.d.132-139).

La 23 ianuarie 2018, Curtea de Apel Bălți a expediat în adresa părților copia

deciziei adoptate (f.d. 140).

La 22 februarie 2018, Alexandru Capalb prin intermediul avocatului Maria

Lichii a depus recurs împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 19 decembrie 2017,

solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel în partea respingerii

cerinței cu privire la încasarea prejudiciului material și moral cu emiterea în această

parte a unei noi hotărâri cu privire la admiterea acțiunii.

Recurentul, Alexandru Capalb prin intermediul avocatului Maria Lichii, în

motivarea recursului a indicat că instanța de apel la adoptarea deciziei contestate, a

aplicat și interpretat eronat normele dreptului material în partea respingerii cerinței cu

privire la încasarea prejudiciului material și moral.

Astfel recurentul Alexandru Capalb prin intermediul avocatului Maria Lichii a

menționat că din cauza refuzului neîntemeiat a Consiliului mun. Bălți nu a avut

posibilitate de a se folosi conform destinației de construcția care este proprietatea sa

privată.

Astfel recurentul a indicat că Întreprinderea Individuală „Alexandru Capalb”

avea un venit lunar în mărime de 2500 lei lunar, iar din cauza imposibilității activării

întreprinderii în decurs de 54 de luni a suferit un prejudiciul material sub formă de

venit ratat, în mărime de 135 000 lei, pe care consideră recurentul că urmează a fi

încasat din contul intimatului.

Totodată recurentul a menționat că pârâtul urmează să-i achite și prejudiciul

moral, întrucât în această perioadă s-a îmbolnăvit, i-a fost acordat grad de dizabilitate,

și a suportat o intervenție chirurgicală.

4

La 13 martie 2018, Consiliul municipal Bălți a depus recurs împotriva deciziei

Curții de Apel Bălți din 19 decembrie 2017, solicitând admiterea recursului, casarea

parțială a deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei noi hotărârii.

Recurentul, Consiliul municipal Bălți, în motivarea recursului a indicat că

instanța de apel la adoptarea deciziei contestate, a aplicat și interpretat eronat normele

dreptului material.

De asemenea, recurentul Consiliul municipal Bălți a susținut că amplasarea și

construcția obiectului comercial din XXXXX s-a efectuat cu încălcarea legislației,

fiind ocupat fără atribuirea acestuia de către Consiliul municipal Bălți.

Totodată recurentul a invocat că conform art. 2 alin. (7) din Legea nr. 91 cu

privire la terenurile proprietate publică și delimitare publică, concesionarea,

arendarea și locațiunea terenurilor se fac prin licitație publică.

La 13 martie 2018, în conformitate art. 439 alin. (2) din Codul de procedură

civilă, Curtea Supremă de Justiție i-a comunicat cererea de recurs depusă de

Alexandru Capalb prin intermediul avocatului Maria Lichii, Consiliului municipal

Bălți și Întreprinderii Municipale „Asociația Piețelor din mun. Bălți”, iar la 14 martie

2018 i-a expediat cererea de recurs depusă de Consiliul municipal Bălți, lui

Alexandru Capalb și Întreprinderii Municipale „Asociația Piețelor din mun. Bălți”,

informându-i că referința se depune în termen de o lună de la data primirii scrisorii.

În mod corespunzător, dacă referința nu a fost prezentată în termenul stabilit,

admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

La 22 martie 2018, Consiliul municipal Bălți a depus referință la cererea de

recurs, prin care a solicitat declararea recursului depus de Alexandru Capalb prin

intermediul avocatului Maria Lichii ca fiind inadmisibil.

La 29 martie 2018, Alexandru Capalb a depus referință la cererea de recurs, prin

care a solicitat declararea recursului depus de Consiliul municipal Bălți ca fiind

inadmisibil.

Pînă la examinarea cauzei, Întreprinderea Municipală „Asociația Piețelor din

mun. Bălți” nu a depus referință la cererea de recurs depusă de Alexandru Capalb

prin intermediul avocatului Maria Lichii și Consiliul municipal Bălți prin care să-și

exprime opinia referitor la recursurile declarate.

Analizând admisibilitatea recursurilor, conform art. 440 din Codul de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că cererile de recurs formulate de Alexandru Capalb

prin intermediul avocatului Maria Lichii și Consiliul municipal Bălți sunt

inadmisibile, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul

raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face

un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin.(2).

5

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Astfel, prin prisma dispoziției citate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră în termen recursurile

declarate de Alexandru Capalb prin intermediul avocatului Maria Lichii și Consiliul

municipal Bălți la 22 februarie 2018 și 13 martie 2018, din următoarele.

În procedura de filtru, instanța de recurs a reținut că decizia integrală a instanței

de apel din 19 decembrie 2017 a fost expediată în adresa părților la 23 ianuarie 2018

(f. d. 140), însă conform avizului de recepție se confirmă faptul că Alexandru Capalb

a recepționat copia deciziei instanței de apel la 25 ianuarie 2018 (f.d. 143). Prin

urmare, completul Colegiului consideră recursul depus de Alexandru Capalb prin

intermediul avocatului Maria Lichii în termenul prevăzut de lege.

Totodată, completul judiciar menționează că la materialele cauzei nu există

dovada recepționării efective a deciziei instanței de apel de către recurentul Consiliul

municipal Bălți, iar în lipsa unor înscrisuri pertinente, instanța de recurs nu a putut

stabili cu precizie momentul, când a fost comunicată hotărârea motivată a instanței de

apel recurentului Consiliul municipal Bălți.

Astfel, în atare situație și pentru a nu admite o ingerință disproporțională în

dreptul de acces liber la justiție, instanța de judecată consideră că recursul declarat de

Consiliul municipal Bălți este depus în termenul prevăzut de art. 434 alin. (1) din

Codul de procedură civilă.

În continuare, audiind raportul verbal al judecătorului-raportor și verificând

încadrarea în dispozițiile art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă a

temeiurilor invocate în recursuri, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată existența temeiului

prevăzut la art. 433 lit. a) CPC, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural. Temeiurile declarării recursului sunt enumerate exhaustiv în alineatele (2),

(3) și (4) ale acestui articol.

Rațiunea acestor dispoziții legale fundamentează ideea potrivit căreia judecarea

recursului exercitat conform Secțiunii II-a, Capitolul XXXVIII din Codul de procedură

civilă, are un caracter devolutiv și privește doar problemele de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, nu și temeinicia ei în fapt. În aceste

condiții, trebuie observat caracterul extraordinar al aceste căi de atac, la care se poate

recurge doar în cazurile excepționale enunțate de dispozițiile art. 432 alin. (2), (3), (4)

din Codul de procedură civilă.

6

Din acest punct de vedere, completul Colegiului își propune să verifice esența și

temeiurile recursurilor, precum și argumentele privind caracterul nelegal al deciziei

atacate, în limitele în care au fost formulate și prin prisma drepturilor garantate de

Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (CEDO).

Instanța subliniază că în materie civilă Convenția nu garantează un drept de

recurs, dar că o eventuală procedură de examinare a admisibilității acestuia face

incident articolul 6 (a se vedea, inter alia, Kukkonen v. Finlanda (nr. 2), 13 ianuarie

2009, para. 24; Akaki Tchaghiashvili v. Georgia, 2 septembrie 2014, para. 34).

În plus, un stat care dispune de astfel de instanțe de recurs are obligația să se

asigure că justițiabilii se bucură de principiile unui proces echitabil garantate de art. 6

alin. (1), în special de dreptul de acces la o instanță și de dreptul de a fi audiat. (a se

vedea, de exemplu, Erfar – Avef v. Grecia, 27 martie 2014, para. 39 – 40; Lebedinschi

v. Republica Moldova, 16 septembrie 2015, para. 32).

Cu privire la primul aspect, instanța de recurs observă că dreptul de acces la un

tribunal al unei persoane poate fi limitat, inclusiv în cazul admisibilității contestațiilor

înaintate prin intermediul căilor de atac, întrucât însăși natura sa solicită o

reglementare specială din partea statului, care beneficiază de o anumită marjă de

apreciere. În acest sens, condițiile pentru autorizarea unei cereri introduse pe o cale de

atac extraordinară pot fi mai stricte decât condițiile instituite pentru o cale de atac

ordinară (a se vedea, inter alia, Marc Brauer v. Germania, 1 septembrie 2016, para.

34; Miessen v. Belgia, 16 octombrie 2016, para. 64).

În același timp, în jurisprudența sa consecventă, Curtea Europeană a precizat că

interpretarea normelor de procedură reprezintă o chestiune de drept intern și ține, în

principiu, de competența instanțelor să evalueze motivele de admisibilitate a unei

cereri de acest tip (a se vedea, de exemplu, Kukkonen v. Finlanda (nr. 2), ibidem, para.

25; Vučković și alții v. Serbia (excepții preliminare), 25 martie 2014, para. 80; Miessen

v. Belgia, ibidem, para. 70).

Astfel, în conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea

de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

În același context, alin. (2) și (3) ale art. 432 din Codul de procedură civilă prevăd

exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept

procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alineatul (4) stabilește că săvârșirea

altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului

doar în cazul și în măsura în care acestea au condus sau ar fi putut conduce la

soluționarea greșită a pricinii, în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară sau în cazul în care erorile

comise au condus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

7

Prin urmare, reglementările referitoare la formalitățile și termenele impuse de

articolele 433 și 432 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă urmăresc protejarea

interesului părții, precum și competența asigurării interpretării unitare a legii de către

Curtea Supremă de Justiție. Aceste limitări urmăresc un scop legitim, îndeplinind

cerințele securității juridice și a bunei-administrări a justiției (a se vedea, mutatis

mutandis, Beniamin Nersesyan v. Armenia, 19 ianuarie 2010, para. 22; Erfar – Avef,

ibidem, para. 41, Marc Brauer, ibidem, para. 35; Miessen, ibidem, para. 67;

Trevisanato v. Italia, 16 decembrie 2016, para. 36 - 37).

În speță, instanța constată că cererea de recurs declarată de către Alexandru

Capalb prin intermediul avocatului Maria Lichii este formulată în baza art. 432 alin.

(2) lit. a) din Codul de procedură civilă, așa cum prevede art. 437 alin. (1), lit. f) din

Codul de procedură civilă. Cererea de recurs declarată de Consiliul municipal Bălți

este formulată fără a fi indicat temeiul declarării recursului.

Completul judiciar notează că-i revine obligația de a verifica dacă argumentele

recurenților întrunesc condițiile necesare pentru a declara admisibil cererile acestora,

inclusiv dacă normele de drept invocate în favoarea punctului lor de vedere sunt

incidente la soluționarea fondului cauzei. Cu toate acestea, trebuie subliniat că din

succesiunea actelor dosarului reiese că recurenții au reluat criticile formulate în faza

procesuală anterioară și asupra cărora instanța de apel deja s-a pronunțat.

Prin urmare, Colegiul constată că încălcările invocate, exprimate sub forma unor

enunțuri generale, fără a fi aprofundate, nu permit încadrarea lor în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) sau (4) din Codul de procedură civilă. Deci, în mod

evident, lipsește o formulare suficientă și adecvată în ceea ce privește chestiunea de

drept pusă în discuție pentru a identifica esența și temeiul cererilor de recurs, impuse

de art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă.

Cât privește dreptul justițiabilului „de a fi audiat”, garantat de Convenție, instanța

notează că obligația de a motiva o hotărâre judecătorească poate varia în funcție de

natura deciziei în cauză (a se vedea, inter alia, Helle v. Finlanda, 19 decembrie 1997,

para. 55; Latourniere v. Franța, 10 decembrie 2002, para. 2; Hansen v. Norvegia, 2

octombrie 2014, para. 71 – 74). De fapt, în concepția instanței europene, art. 6 alin. (1)

nu impune motivarea detaliată a deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se

pe dispoziții legale specifice, respinge un recurs, ca fiind „lipsit de șanse de succes” (a

se vedea, mutatis mutandis, Kukkonen v. Finlanda (nr. 2), ibidem, para. 24; Beniamin

Nersesyan, ibidem, para. 23 – 24; Akaki Tchaghiashvili, ibidem, para. 34 sau

Papaioannou v. Grecia, 2 iunie 2016, para. 45).

Mai mult, instanța observă că recurenții Alexandru Capalb prin intermediul

avocatului Maria Lichii și Consiliul municipal Bălți au formulat cererile de recurs după

ce au avut posibilitatea de a fi audiați de o instanță de fond și de o instanță de apel,

care au fost competente de a examina toate chestiunile de fapt și de drept relevante

8

litigiului (a se vedea, mutatis mutandis, Levages Prestations Services v. Franța, 23

octombrie 1996, para. 48; A. Menarini Diagnostics S.R.L. v. Italia, 27 septembrie

2011, para. 59; Akaki Tchaghiashvili, ibidem, para. 34).

În sfârșit, în limitele impuse de art. 439 alin. (3) din Codul de procedură civilă,

instanța conchide că recursurile deduse judecății nu corespunde cerinței de a fi

„efective”, adică nu s-au bazat exclusiv pe chestiuni de drept, care ar cuprinde încălcări

esențiale sau aplicări eronate din partea instanței judecătorești ierarhic inferioară a

normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Din aceste

raționamente, completul Colegiului constată existența temeiului prevăzut la art. 433

lit. a) din Codul de procedură civilă, fiind respectat, în viziunea instanței, raportul

rezonabil de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul urmărit.

În conformitate cu art. 440 alin.(1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care

se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Astfel, având în vedere circumstanțele stabilite supra, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție decide în mod

unanim că recursurile declarate de către Alexandru Capalb prin intermediul avocatului

Maria Lichii și Consiliul municipal Bălți nu ridică probleme de drept și nu pot fi

acceptate spre examinarea în fond, urmând a fi considerate inadmisibile.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursurile declarate de către Alexandru Capalb prin intermediul avocatului

Maria Lichii și Consiliul municipal Bălți se consideră inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecător Tatiana Vieru

Judecători Maria Ghervas

Iuliana Oprea

9