2ra-653/18 — constatarea însălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărîrii
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea însălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărîrii
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-653/18 — constatarea însălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărîrii (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, dosarul nr. 2ra-653/2018
judecător: V. Muntean
instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău
judecători: M. Guzun, L. Pruteanu, Iu. Cotruță
Î N C H E I E R E
18 aprilie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, Iulia Sîrcu
judecători Ion Druță, Galina Stratulat
examinând, fără înștiințarea participanților la proces, admisibilitatea
recursului declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Evelina
Arseniuc împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova și Ministerului
Finanțelor al Republicii Moldova, intervenient accesoriu executorul judecătoresc
Veronica Ușurelu cu privire la constatarea încălcării dreptului la executare în
termen rezonabil a hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului material și
moral,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 21 noiembrie 2017, prin
care s-a respins apelul declarate de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și s-
a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 13 martie 2017,
c o n s t a t ă :
La 23 noiembrie 2016, Evelina Arseniuc a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Ministerului Justiției al RM, Ministerului Finanțelor al RM,
intervenient accesoriu executorul judecătoresc Ușurelu Veronica cu privire la
constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii
judecătorești, repararea prejudiciului material și moral.
În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că a fost căsătorită cu Vladimir
Arseniuc până în anul 2006, când aceștia au divorțat. Din căsătoria acestora s-a
născut fiica XXXXX.
A mai menționat că, în anul 2008 Judecătoria Edineț a emis o ordonanță
prin care a dispus încasarea de la Vladimir Arseniuc în beneficiul reclamantei
Evelina Arseniuc a 1/4 din toate veniturile lunare pentru întreținerea fiicei
XXXXX.
Reclamanta a afirmat că, Vladimir Arseniuc nu a executat această
ordonanță și mereu a evitat să acorde ajutor material și chiar să participe la
educarea copilului minor.
A relatat că, din anul 2008 de când a prezentat titlul executoriu la
executorul judecătoresc, nu a fost executată hotărârea de judecată, la momentul
1
adresării în instanță, conform adeverinței eliberate de executorului judecătoresc
Veronica Ușurelu, datoria lui Vladimir Arseniuc constituia suma de 70 149 de lei.
A mai indicat reclamanta că nu activează în câmpul muncii și de una
singură îi este foarte greu să întrețină copilul, or, Vladimir Arseniuc prin diferite
modalități se eschivează de la plată.
Consideră că executorul judecătoresc nu și-a îndeplinit atribuțiile pentru a
fi executată hotărârea de judecată, susținând că de nenumărate ori s-a adresat ca să
fie luate toate măsurile de rigoare de către executor, dar fără careva rezultat,
nefiind nici amendat conform legii.
Reclamanta a mai invocat că, Vladimir Arseniuc se află pe teritoriul RM și
în anul 2015 a înaintat o acțiune de judecată pentru a fi scutit de restanța la plata
pensiei de întreținere a copilului minor.
Mai indică că, în urma neexecutării hotărârii judecătorești i-a fost cauzat
un prejudiciu material în sumă de 50 000 lei și o pagubă morală în sumă de 20
000 lei.
A solicitat reclamanta constatarea încălcării dreptului la executarea în
termen rezonabil a hotărârii judecătorești și încasarea în beneficiul său din bugetul
de stat prin intermediul Ministerului Justiției RM și Ministerului Finanțelor RM a
prejudiciului material în sumă de 50 000 lei și a prejudiciului moral în sumă de 20
000 lei.
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 13 martie 2017
s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Evelina Arseniuc, s-a
constatat încălcarea dreptului reclamantei la executarea în termen rezonabil a
ordonanței judecătorești nr. 2p/o-95/08 emisă de Judecătoria Edineț la 16 aprilie
2008 și s-a încasat de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției al
RM în beneficiul Evelinei Arseniuc suma de 15 000 lei cu titlu de prejudiciu
moral. În rest, acțiunea a fost respinsă.
Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 14 martie 2017
Ministerul Justiției al RM a declarat apel solicitând admiterea acestuia, casarea
hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri privind respingerea integrală
a acțiunii civile ca fiind neîntemeiată.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21 noiembrie 2017 s-a respins
apelul declarat de Ministerul Justiției al RM și s-a menținut hotărârea Judecătoriei
Chișinău, sediul Buiucani din 13 martie 2017.
La 09 ianuarie 2018, Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa
participanților la proces copia deciziei motivate (f.d. 143).
Iar, la 08 februarie 2018, Ministerul Justiției al RM a declarat recurs
împotriva deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, solicitând
admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe
cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei
integrale.
Astfel, prin prisma dispoziției citate, completul Colegiului civil, comercial
și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul
2
declarat în termen, în cazul în care copia deciziei instanței de apel a fost expediată
participanților la proces conform scrisorii la 09 ianuarie 2018 (f.d. 143), iar la
materialele cauzei lipsește dovada recepționării acesteia de către părți.
În susținerea recursului, Ministerul Justiției al RM a indicat că, consideră
neîntemeiată decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, deoarece
instanța de apel a aplicat eronat normele de drept material, a apreciat arbitrar
poziția participanților la proces și a probelor anexate la materialele cauzei.
Totodată indică că, prima instanță și instanța de apel nu a constatat și nu a
elucidat circumstanțele importante pricinii pe deplin, precum și și-a bazat decizia
pe fapte neprobate.
În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după
parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității
recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea
despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data
primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit,
admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.
La 01 martie 2018, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa
intimaților cererile de recurs cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.
Iar, la 16 martie 2018 Evelina Arseniuc a depus referință la cererea de
recurs declarată, prin care și-a exprimat opinia, solicitând respingerea acestuia ca
inadmisibil.
În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul
raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și
face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu
alin. (2).
Audiind raportul verbal al judecătorului raportor și verificând temeiurile
invocate în recurs în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate
sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele
indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii
sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus
la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Completul Colegiului menționează că, Ministerul Justiției al RM în
cererea de recurs nu a invocat nici unul din temeiurile de declarare prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3) sau (4) Codul de procedură civilă.
3
Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în
care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din
3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra
inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și
nu conține nicio referire cu privire la fondul recursului.
Completul judiciar indică că procedura admisibilității constă în verificarea
faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art.
432 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor.
În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenței CEDO că „...
art. 6 § 1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o
instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul
declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de
șanse de succes.” (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a
Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).
Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, instanța
de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de
procedură și aplicarea corectă a legii materiale, iar în esența lor argumentele
recursului au fost verificate minuțios, la judecarea cauzei în ordine de apel,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de
Ministerul Justiției al RM, ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Cod de
procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție,
d i s p u n e :
Recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, se
consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, Iulia Sîrcu
judecători Ion Druță
Galina Stratulat
4