3ra-356/18 — constatarea incalcarii dreptului de acces la informatie si repararea prejudiciului material si moral

Prima instanță, Jud. Chișinău, sediul Buiucani dosarul nr. 3ra-356/18

V. Hadîrcă,

Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău:

A. Minciuna, V. Mihaila, V. Sîrbu

Î N C H E I E R E

18 aprilie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Galina Stratulat

Ion Druță

examinând, fără înștiințarea participanților la proces, chestiunea privind

admisibilitatea recursului declarat de către Străisteanu Gheorghe,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Străisteanu Gheorghe

împotriva Întreprinderii Mixte „ASA Business Consulting” Societate cu Răspundere

Limitată cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces la informație și repararea

prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 17 ianuarie 2018, prin care a fost

respins apelul declarat de către Străisteanu Gheorghe și menținută hotărârea Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani din 10 octombrie 2017 de respingere a acțiunii,

c o n s t a t ă

La 04 august 2017, Străisteanu Gheorghe a depus cerere de chemare în judecată

împotriva ÎM „ASA Business Consulting” SRL cu privire la constatarea încălcării

dreptului de acces la informație și repararea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 01 iulie 2017, prin poșta

electronică, și la 03 iulie 2017 prin intermediul ÎS„Poșta Moldovei”, a expediat cerere,

în baza Legii privind accesul la informație, către directorul ÎM „ASA Business

Consulting” SRL, Roșca Eduard, prin care a solicitat să fie informat despre faptul dacă

acesta este dispus să execute benevol hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău

din 29 iunie 2017 de obligare a administrației ÎM „ASA Business Consulting” SRL să

elibereze un certificat privind stingerea gajului asupra bunurilor SRL „Inima Codrului”

și încasare a cheltuielilor de judecată pentru plata taxei de stat în mărime de 100 lei.

Menționează reclamantul că, până la înaintarea prezentei acțiuni nu a primit

răspuns la cerere, astfel nefiindu-i prezentată informația solicitată.

Consideră reclamantul că, prin acțiunile pârâtei i-a fost încălcat dreptul la

informație și dreptul la examinarea cererii în termenul legal, fapt ce contravine

legislației naționale și Convenției Europene pentru Drepturile Omului.

1

Susține reclamantul că, în temeiul Legii privind accesul la informație nr. 982 din

11 mai 2000, Legii cu privire la petiționare nr. 190 din 19 iulie 1994 și Codului civil,

este în drept să solicite repararea prejudiciului cauzat în urma neexaminării cererii.

Prejudiciul material și moral cauzat este în directă legătură cu acțiunile ilegale ale

directorului ÎM „ASA Business Consulting” SRL, care a ignorat prevederile legislației

în vigoare la furnizarea informației solicitate.

Prin urmare, reclamantul solicită constatarea încălcării drepturilor sale la

informație și la examinarea în termen a cererii, obligarea pârâtei ÎM „ASA Business

Consulting” SRL să compenseze prejudiciul material în mărime de 347 lei, ce se

constituie din suma achitată pentru corespondența poștală, plicuri și hârtie – 47 lei și

cheltuieli pentru transport și lipsa de la serviciu – 300 lei, precum și prejudiciul moral în

mărime de 9 500 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 10 octombrie 2017,

acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. S-a încasat de la Străisteanu Gheorghe în

beneficiul ÎM „ASA Business Consulting” SRL suma de 2 000 lei cu titlu de cheltuieli

de asistență juridică.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 17 ianuarie 2018, apelul declarat de către

Străisteanu Gheorghe a fost respins și menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani din 10 octombrie 2017.

Instanțele de judecată au conchis asupra netemeiniciei acțiunii, constatând că

pretențiile formulate de către recurentul-reclamant nu cad sub incidența Legii cu privire

la petiționare, Legii contenciosului administrativ și Legii privind accesul la informație,

or, solicitarea lui Străisteanu Gheorghe din cererea adresată ÎM „ASA Business

Consulting” SRL privind executarea benevolă a hotărârii Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău din 29 iunie 2017, rezultă din raporturile de executare a hotărârilor

judecătorești reglementate de Codul de executare, ÎM „ASA Business Consulting” SRL

neavând calitatea autorității învestite în sensul art. 5 din Legea privind accesul la

informație și art. 1 din Legea cu privire la petiționare cu dreptul de furnizare de

informații, precum și nu este o autoritate publică care emite acte cu caracter normativ și

individual. Pe cale de consecință, au constatat netemeinică acțiunea și în privința

reparării prejudiciului material și moral. Iar, în conformitate cu art. 96 alin. (1) și (11)

CPC, au dispus compensarea părții care a avut câștig de cauză (ÎM „ASA Business

Consulting” SRL) cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 2 000 lei de către

patrea care a pierdut procesul (Străisteanu Gheorghe).

La 07 februarie 2018, în termenul prevăzut de art. 434 CPC, Străisteanu Gheorghe

a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, cerând admiterea acestuia, casarea

deciziei Curții de Apel Chișinău din 17 ianuarie 2018 și hotărârii Judecătoriei Chișinău,

sediul Buiucani din 10 octombrie 2017, cu emiterea unei noi decizii sub formă de

încheiere, prin care să fie dispus de a nu da curs cererii de chemare în judecată din 04

august 2017 depuse împotriva ÎM „ASA Business Consulting” SRL cu privire la

constatarea încălcării dreptului de acces la informație și repararea prejudiciului material

și moral, din motiv că acțiunea în cauză nu cade sub incidența Legii privind accesul la

informație, Legii cu privire la petiționare și Legii contenciosului administrativ.

În susținerea recursului Străisteanu Gheorghe a invocat ilegalitatea și netemeinicia

deciziei Curții de Apel Chișinău din 17 ianuarie 2018 și hotărârii Judecătoriei Chișinău,

2

sediul Buiucani din 10 octombrie 2017, susținând că instanțele de judecată odată

constatând că prezenta acțiune nu are drept obiect ce cade sub incidența Legii privind

accesul la informație, Legii cu privire la petiționare și Legii contenciosului

administrativ, urma să dispună prin încheiere judecătorească de a nu da curs cererii de

chemare în judecată, dar nu să o primească spre examinare în fond, fapt ce a dus la

încasarea neîntemeiată a sumei de 2 000 lei pentru compensarea cheltuielilor de

asistență juridică în beneficiul intimatei-pârâte ÎM „ASA Business Consulting” SRL.

La 20 februarie 2018 în adresa intimatei ÎM „ASA Business Consulting” SRL a

fost expediată copia recursului declarat de către Străisteanu Gheorghe, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii referinței.

Intimata nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință în

termenul stabilit.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul declarat de către Străisteanu Gheorghe este inadmisibil, din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă

în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin.

(2), (3) și (4).

Conform prevederilor art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) CPC, se consideră că

normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța

judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care:

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

3

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Străisteanu Gheorghe nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) CPC.

Or, argumentele invocate în recurs sunt similare celor indicate în cererea de apel în

privința cărora s-au expus instanțele ierarhic inferioare. Astfel, acestea se referă la

dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel și instanța de

fond și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material

sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a hotărârilor recurate și

urmează a fi respinse.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din CPC

are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și de drept

procedural, verificându-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar și nu temeinicia în

fapt a acesteia.

Distinct de cele relatate, se reiterează că conform jurisprudenței degajate de Curtea

Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să dispună de

puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speța Purcell c. Irlandei, decizia cu

privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speță

sunt similare celor indicate în procesul judecării pricinii, asupra cărora instanțele de

judecată ierarhic inferioare s-au pronunțat deja în modul corespunzător.

Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către

Străisteanu Gheorghe ca inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. art. 269-270, art. 431 alin. alin. (1) și (2), art.

433 lit. a) și art. 440, CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Străisteanu Gheorghe, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Galina Stratulat

Ion Druță

4