3rh-38/18 — contestarea actului administrativ

dosarul nr. 3rh-38/18 Prima instanță - (Judecătoria Centru, mun. Chișinău) D. Chistol Instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) N. Vascan, V. Clima, E. Fistican Instanța de recurs-(Curtea Supremă de Justiție) I. Oprea, G. Stratulat, I. Druță, D. Visternicean, D. Mardari ÎNCHEIERE 18 aprilie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, Iuliana Oprea judecători Galina Stratulat, Ion Druță, Dumitru Visternicean, Dumitru Mardari examinând cererea de revizuire înaintată de avocatul Stanislav Bordian în interesele lui Victor Șaptefrați, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Victor Șaptefrați împotriva Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea de a efectua recalcularea vechimii în muncă cu înlesniri, împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 20 decembrie 2017, c o n s t a t ă: La 22 ianuarie 2016 Victor Șaptefrați s-a adresat cu cerere de chemare în judecată în instanța de contencios administrativ împotriva Ministerului Afacerilor Interne, solicitând anularea răspunsului nr. 10/Ș-668/5 din 22 decembrie 2015 emis de Direcția Generală Resurse Umane a Ministerului Afacerilor Interne și obligarea Ministerului Afacerilor Interne de a efectua recalcularea vechimii în muncă cu înlesniri de două luni pentru o lună de serviciu, pentru perioada de activitate exercitată în cadrul Batalionului de Escortă și Pază al Comisariatului General de Poliție mun.

Chișinău. Motivele cererii de chemare în judecată, astfel după cum au fost expuse de reclamant, pot fi rezumate după cum urmează. La 15 decembrie 2015 Victor Șaptefrați s-a adresat Direcției Generale Resurse Umane a Ministerului Afacerilor Interne prin raportul înregistrat cu nr. Ș-2998/15, solicitând, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, sistemului penitenciar și colaboratorilor Centrului National Anticorupție, efectuarea recalculării vechimii în muncă, cu includerea în ea a avantajelor de două luni de vechime pentru o lună de serviciu, pentru perioada de activitate 01 martie 2005 - 07 decembrie 2007, exercitată în cadrul Batalionului de Escortă și Pază al Comisariatului General de Poliție mun.

Chișinău, (în prezent Direcția de Poliție a mun. Chișinău). Ulterior, la 22 decembrie 2015, reclamantul a recepționat răspunsul nr. 10/Ș- 668/5, emis de Direcția Generală Resurse Umane a Ministerului Afacerilor Interne, 1 prin care i s-a comunicat că, potrivit art. 2 din Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993, militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne care au dreptul la pensie, li se stabilește pensie după eliberarea din serviciu. Astfel, calcularea vechimii în muncă în vederea stabilirii pensiei în condițiile Legii nr. 1544 din 23 iunie 1993 și a Hotărîrii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, urmează a fi efectuată după eliberarea din serviciu, din care motiv, solicitarea reclamantului privind recalcularea vechimii în muncă, nu poate fi realizată din lipsa temeiului legal.

Nefiind de acord cu răspunsul nr. 10/Ș-668/5, reclamantul Victor Șaptefrați s-a adresat cu prezenta cerere de chemare în judecată. Astfel, reclamantul invocă că, potrivit Fișei Matricolă eliberată pe numele lui de Direcția Generală Resurse Umane a Ministerului Afacerilor Interne, în perioada 01 martie 2005-07 decembrie 2007, a activat în funcția de polițist în cadrul Batalionului de Escortă și Pază al Comisariatului General de Poliție mun. Chișinău. Respectiv, consideră că angajatorul urma să-i calculeze vechimea în muncă cu înlesniri, calculându-i două luni de vechime în muncă pentru o lună de serviciu, pentru perioada efectuării serviciului în cadrul Batalionului de Escortă și Pază în perioada 01 martie 2005-07 decembrie 2007, din considerentele că pe perioada efectuării serviciului în subdiviziunea menționată, a fost supus riscului sănătății și vieții, având contact direct cu persoanele contagioase și respectiv a condițiilor nefavorabile de muncă.

Reține că riscul la care sunt supuși colaboratorii de politie pe parcursul serviciului în cadrul subdiviziunii date, a fost reflectat inclusiv și prin condamnările a Republicii Moldova la CtEDO. Reclamantul Victor Șaptefrați menționează că asigurarea cu pensii a persoanelor din corpul de comandă și trupele organelor afacerilor interne este reglementată de Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993 cu privire la asigurarea cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și de Hotărîrea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994. Astfel că, reieșind din normele de drept aplicabile la caz, urmează a-i fi calculate înlesnirile de două luni vechime pentru o lună de serviciu pe perioada de activitate în cadrul Batalionului Serviciului de Escortă și Pază.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 06 iulie 2016 s-a admis cererea de chemare în judecată înaintată de Șaptefrați Victor. S-a declarat nulă scrisoarea cu nr. 10/Ș-668/5 din 22 decembrie 2015 emisă de Direcția Generală Resurse Umane a Ministerului Afacerilor Interne cu privire la refuzul recalculării vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei lui Victor Șaptefrați. S-a obligat Ministerul Afacerilor Interne să efectueze recalcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei lui Victor Șaptefrați cu avantaje două luni de vechime în muncă pentru o lună de serviciu, pentru perioada de activitate exercitată în cadrul Batalionului de Escortă și Pază al Comisariatului General de Poliție mun.

Chișinău, și anume: 01 martie 2005-07 decembrie 2007. Invocând netemeinicia hotărârii instanței de fond, la 20 iulie 2016 Ministerul Afacerilor Interne a declarat apel, prin care a solicitat casarea hotărârii contestate și emiterea unei noi hotărâri, prin care cererea de chemare în judecată să fie respinsă. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 05 aprilie 2017 s-a respins apelul declarat de Ministerul Afacerilor Interne și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 06 iulie 2016. 2 La 27 septembrie 2017 Ministerul Afacerilor Interne a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel. Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 20 decembrie 2017, s-a admis recursul declarat de Ministerul Afacerilor Interne, s-a casat integral decizia Curții de Apel Chișinău din 05 aprilie 2017 și hotărârea Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău din 06 iulie 2016 și s-a emis o hotărâre nouă prin care s-a respins cererea de chemare în judecată înaintată de Victor Șaptefrați împotriva Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea de a efectua recalcularea vechimii în muncă cu înlesniri, ca fiind drept neîntemeiată. La 20 martie 2018 avocatul Stanislav Bordian în interesele lui Victor Șaptefrați a depus cerere de revizuire a deciziei Curții Supreme de Justiție din 20 decembrie 2017, solicitând admiterea integrală a cererii de revizuire și casarea deciziei. În motivarea cererii de revizuire a indicat că motivele invocate în recursul declarat de Ministerul Afacerilor Interne împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 05 aprilie 2017 nu-și găsesc confirmare, ceea ce denotă faptul că sunt formale și nu pot pune la îndoială legalitatea deciziei contestate.

De asemenea, cererea de recurs nu conține temeiuri legale în baza cărora hotărârea instanței de fond și a instanței de apel pot fi casate. Susține că recurentul Ministerul Afacerilor Interne, în acest mod, și-a exprimat numai nemulțumirea față de soluția dată în instanța de fond și de apel, ceea ce nu poate servi drept temei de sine stătător pentru casarea unei hotărâri judecătorești. Or, motivele menționate de către recurent nu confirmă temeiurile cererii de recurs. Afirmă că legalitatea și temeinicia hotărârii instanței de apel este evidentă, deoarece se întemeiază numai pe circumstanțele constatate nemijlocit de instanța de judecată și pe probele cercetate în cadrul ședințelor judiciare în strictă conformitate cu legea, ceea ce corespunde prevederilor codului de procedură civilă.

Din acest considerent conchide că instanța de judecată la judecarea cauzei civile s-a ghidat nemijlocit de prevederile cadrului legal ce guvernează soluționarea speței, hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 06 iulie 2016 fiind legală și întemeiată. Suplimentar, revizuentul a remarcat că între timp, la 14 martie 2018, a recepționat răspunsul eliberat de Casa Națională de Asigurări Sociale nr. II- 03/041078 din 05 martie 2018, prin care a fost informat că, instituțiile de forță sunt organele abilitate pentru eliberarea calculului vechimii în muncă în condițiile Legii nr. 1544 din 23 iunie 1993. Casa Națională de Asigurări Sociale efectuează doar plata pensiilor și au drept de control asupra autenticității actelor ce confirmă vechimea în serviciu și solda, eliberate de organele abilitate.

Mai mult ca atât, Victor Șaptefrați a cerut efectuarea recalculării vechimii în muncă cu avantaje două luni de vechime pentru o lună de serviciu, pentru perioada de activitate 01 martie 2005-07 decembrie 2007, exercitată în cadrul Batalionului de Escortă și Pază al Comisariatului General de Poliție mun. Chișinău. De și la momentul examinării cauzei civile respective de către Curtea Supremă de Justiție, Victor Șaptefrați nu activa în cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Fapt confirmat însăși de către instanța supremă în decizia din 20 decembrie 2017. Astfel, consideră că decizia Curții Supreme de Justiție din 20 decembrie 2017 este pasibilă revizuirii și urmează a fi casată în temeiul art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă.

La 17 aprilie 2018 avocatul Stanislav Bordian în interesele lui Victor Șaptefrați a depus cerere prin care a solicitat anexarea la materialele dosarului a Ordinului 3 Ministerului Afacerilor Interne nr. 96 din 20 martie 2018 „Cu privire la recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de funcționari publici cu statut special și militari din cadrul Ministerului Afacerilor Interne”. Verificând argumentele expuse în cererea de revizuire, examinând materialele cauzei în raport cu temeiurile de revizuire prevăzute de art. 449 Codul de procedură civilă, Colegiul consideră cererea de revizuire inadmisibilă din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 451 alin. (1) Codul de procedură civilă, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

Potrivit art. 452 alin. (11) Codul de procedură civilă, dacă examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces. Dacă instanța care examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența participanților la proces, aceasta dispune înștiințarea lor. Conform art. 453 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, după ce examinează cererea de revizuire, instanța poate emite încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. Temeiurile declarării revizuirii sunt expres prevăzute la art. 449 Codul de procedură civilă, iar, cererea de revizuire poate fi declarată doar în baza temeiurilor strict prevăzute în norma dată, care poartă un caracter exhaustiv.

Pornind de la aceste cerințe, Colegiul reține că revizuirea unei hotărâri date de către instanță este posibilă doar în cazul în care solicitantul, după devenirea irevocabilă a hotărârii, intră în posesia unui temei din cele prevăzute de art. 449 Codul de procedură civilă. În același timp, acest temei trebuie să vizeze situația de fapt, care a fost obiectul examinării în instanța de fond, dat fiind că instanța de recurs verifică corectitudinea aplicării și interpretării de către instanțele inferioare a normelor de drept material și procedural, în limitele materialelor din dosar și în limitele recursului declarat. Din conținutul cererii de revizuire înaintată, rezultă că avocatul Stanislav Bordian în interesele lui Victor Șaptefrați solicită revizuirea deciziei Curții Supreme de Justiție din 20 decembrie 2017, în baza art. 449 lit. b) Codul de procedură civilă.

Astfel, conform art. 449 lit. b) Codul de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii. În interpretarea corectă a prevederilor enunțate, este de înțeles că circumstanțele sau faptele date existente obiectiv până la data pronunțării hotărârii, să fie confirmate prin prezentarea unor probe concludente și pertinente.

Circumstanțele nou-descoperite constituie totalitatea de fapte juridice (obiect al probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor civile, care au o importanță esențială pentru soluționarea justă a cauzei civile, totodată, având putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, care nu au fost cunoscute revizuentului anterior, dar existau până la momentul pronunțării hotărârii, care să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă, și dacă revizuentul dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și 4 faptele esențiale în timpul judecării și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Elemente de fapt, la rândul său, ca modalitate a probării circumstanțelor, constituie, în conformitate cu art. 117 alin. (2) Codul de procedură civilă, explicațiile părților și ale altor persoane interesate în soluționarea pricinii, depozițiile martorilor, înscrisuri, probe materiale, înregistrări audio-video, concluziile experților. Așadar, prin prisma celor enunțate, Completul colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că revizuentul nu a prezentat probe concludente și pertinente, care să aibă putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, prevăzute de art. 449 lit. b), or, cele indicate în cererea de revizuire au fost supuse cercetării pe parcursul examinării cauzei.

Totodată, instanța de revizuire reține că reluarea procesului de judecată pentru o nouă soluționare a cazului ar încălca principiul securității raporturilor juridice care presupune respectul față de principiul lucrului judecat, adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești care cere, ca atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție.

Pretinsa circumstanță nouă aflată de către revizuent, și anume, răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. II-03/041078 din 05 martie 2018, precum și Ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 96 din 20 martie 2018 „Cu privire la recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de funcționari publici cu statut special și militari din cadrul Ministerului Afacerilor Interne”, nu poate constitui temei pentru revizuirea deciziei instanței de recurs și redeschiderea procesului, or acestea nu existau la momentul pronunțării hotărârii.

Mai mult decât atât, Colegiul reține că conform Ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 96 din 20 martie 2018 „Cu privire la recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de funcționari publici cu statut special și militari din cadrul Ministerului Afacerilor Interne”, Victor Șaptefrați nu este lipsit de dreptul de a se adresa cu o nouă cerere autorității respective în vederea recalculării vechimii în muncă cu înlesniri de două luni pentru o lună de serviciu, pentru perioada de activitate exercitată în cadrul Batalionului de Escortă și Pază al Comisariatului General de Poliție mun. Chișinău. Prin urmare, Colegiul conchide că cele invocate în susținerea cererii de revizuire nu se încadrează în art. 449 Codul de procedură civilă.

Astfel, Colegiul consideră că motivele invocate în susținerea cererii de revizuire se referă la dezacordul revizuentului cu soluția pronunțată prin decizia Curții Supreme de Justiție din 20 decembrie 2017, și nu relevă, prin prisma art. 449 Codul de procedură civilă, careva temeiuri legale ce ar justifica retractarea unei hotărâri judecătorești rămase irevocabile. Mai mult, aspectele invocate în cererea de revizuire reflectă caracterul unor critici neîntemeiate, prin care se urmărește reformarea unei hotărâri judecătorești, revizuentul exprimându-și nemulțumirea față de soluția conținută în decizia irevocabilă contestată.

În urma celor reținute supra, Colegiul remarcă că procedura de revizuire prevăzută de art. 449-453 Codul de procedură civilă servește scopului înlăturării lacunelor și omisiunilor justiției care urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. 5 Astfel fiind, admiterea cererii de revizuire, în sensul formulat de avocatul Stanislav Bordian în interesele lui Victor Șaptefrați ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui o violare a art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Or, revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare a hotărârii contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că soluția definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale. Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata, adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o nouă reexaminare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare.

O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (cauza Brumărescu contra României nr. 28342/95 și Roșca contra Moldovei nr. 6276/02). Din considerentele, menționate Colegiul consideră că prezenta cerere de revizuire nu poate fi admisă și urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se respinge cererea de revizuire depusă de avocatul Stanislav Bordian în interesele lui Victor Șaptefrați împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 20 decembrie 2017, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Victor Șaptefrați împotriva Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea de a efectua recalcularea vechimii în muncă cu înlesniri.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Președintele ședinței, Iuliana Oprea judecători Galina Stratulat Ion Druță Dumitru Visternicean Dumitru Mardari 6