3rh-38/18 — contestarea actului administrativ

dosarul nr. 3rh-38/18

Prima instanță - (Judecătoria Centru, mun. Chișinău) D. Chistol

Instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) N. Vascan, V. Clima, E. Fistican

Instanța de recurs-(Curtea Supremă de Justiție) I. Oprea, G. Stratulat, I. Druță, D. Visternicean, D. Mardari

ÎNCHEIERE

18 aprilie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, Iuliana Oprea

judecători Galina Stratulat, Ion Druță,

Dumitru Visternicean, Dumitru Mardari

examinând cererea de revizuire înaintată de avocatul Stanislav Bordian în

interesele lui Victor Șaptefrați,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Victor Șaptefrați

împotriva Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului

administrativ și obligarea de a efectua recalcularea vechimii în muncă cu înlesniri,

împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 20 decembrie 2017,

c o n s t a t ă:

La 22 ianuarie 2016 Victor Șaptefrați s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată în instanța de contencios administrativ împotriva Ministerului Afacerilor

Interne, solicitând anularea răspunsului nr. 10/Ș-668/5 din 22 decembrie 2015 emis

de Direcția Generală Resurse Umane a Ministerului Afacerilor Interne și obligarea

Ministerului Afacerilor Interne de a efectua recalcularea vechimii în muncă cu

înlesniri de două luni pentru o lună de serviciu, pentru perioada de activitate

exercitată în cadrul Batalionului de Escortă și Pază al Comisariatului General de

Poliție mun. Chișinău.

Motivele cererii de chemare în judecată, astfel după cum au fost expuse de

reclamant, pot fi rezumate după cum urmează.

La 15 decembrie 2015 Victor Șaptefrați s-a adresat Direcției Generale Resurse

Umane a Ministerului Afacerilor Interne prin raportul înregistrat cu nr. Ș-2998/15,

solicitând, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu

privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și

indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne, sistemului penitenciar și colaboratorilor Centrului

National Anticorupție, efectuarea recalculării vechimii în muncă, cu includerea în ea

a avantajelor de două luni de vechime pentru o lună de serviciu, pentru perioada de

activitate 01 martie 2005 - 07 decembrie 2007, exercitată în cadrul Batalionului de

Escortă și Pază al Comisariatului General de Poliție mun. Chișinău, (în prezent

Direcția de Poliție a mun. Chișinău).

Ulterior, la 22 decembrie 2015, reclamantul a recepționat răspunsul nr. 10/Ș-

668/5, emis de Direcția Generală Resurse Umane a Ministerului Afacerilor Interne,

1

prin care i s-a comunicat că, potrivit art. 2 din Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993,

militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne care au dreptul la pensie, li se stabilește pensie după eliberarea din serviciu.

Astfel, calcularea vechimii în muncă în vederea stabilirii pensiei în condițiile Legii

nr. 1544 din 23 iunie 1993 și a Hotărîrii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994,

urmează a fi efectuată după eliberarea din serviciu, din care motiv, solicitarea

reclamantului privind recalcularea vechimii în muncă, nu poate fi realizată din lipsa

temeiului legal.

Nefiind de acord cu răspunsul nr. 10/Ș-668/5, reclamantul Victor Șaptefrați s-a

adresat cu prezenta cerere de chemare în judecată.

Astfel, reclamantul invocă că, potrivit Fișei Matricolă eliberată pe numele lui

de Direcția Generală Resurse Umane a Ministerului Afacerilor Interne, în perioada 01

martie 2005-07 decembrie 2007, a activat în funcția de polițist în cadrul Batalionului

de Escortă și Pază al Comisariatului General de Poliție mun. Chișinău.

Respectiv, consideră că angajatorul urma să-i calculeze vechimea în muncă cu

înlesniri, calculându-i două luni de vechime în muncă pentru o lună de serviciu,

pentru perioada efectuării serviciului în cadrul Batalionului de Escortă și Pază în

perioada 01 martie 2005-07 decembrie 2007, din considerentele că pe perioada

efectuării serviciului în subdiviziunea menționată, a fost supus riscului sănătății și

vieții, având contact direct cu persoanele contagioase și respectiv a condițiilor

nefavorabile de muncă.

Reține că riscul la care sunt supuși colaboratorii de politie pe parcursul

serviciului în cadrul subdiviziunii date, a fost reflectat inclusiv și prin condamnările a

Republicii Moldova la CtEDO.

Reclamantul Victor Șaptefrați menționează că asigurarea cu pensii a

persoanelor din corpul de comandă și trupele organelor afacerilor interne este

reglementată de Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993 cu privire la asigurarea cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne și de Hotărîrea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994.

Astfel că, reieșind din normele de drept aplicabile la caz, urmează a-i fi

calculate înlesnirile de două luni vechime pentru o lună de serviciu pe perioada de

activitate în cadrul Batalionului Serviciului de Escortă și Pază.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 06 iulie 2016 s-a admis

cererea de chemare în judecată înaintată de Șaptefrați Victor.

S-a declarat nulă scrisoarea cu nr. 10/Ș-668/5 din 22 decembrie 2015 emisă de

Direcția Generală Resurse Umane a Ministerului Afacerilor Interne cu privire la

refuzul recalculării vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei lui Victor Șaptefrați.

S-a obligat Ministerul Afacerilor Interne să efectueze recalcularea vechimii în

muncă pentru stabilirea pensiei lui Victor Șaptefrați cu avantaje două luni de vechime

în muncă pentru o lună de serviciu, pentru perioada de activitate exercitată în cadrul

Batalionului de Escortă și Pază al Comisariatului General de Poliție mun. Chișinău, și

anume: 01 martie 2005-07 decembrie 2007.

Invocând netemeinicia hotărârii instanței de fond, la 20 iulie 2016 Ministerul

Afacerilor Interne a declarat apel, prin care a solicitat casarea hotărârii contestate și

emiterea unei noi hotărâri, prin care cererea de chemare în judecată să fie respinsă.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 05 aprilie 2017 s-a respins apelul

declarat de Ministerul Afacerilor Interne și s-a menținut hotărârea Judecătoriei

Centru, mun. Chișinău din 06 iulie 2016.

2

La 27 septembrie 2017 Ministerul Afacerilor Interne a declarat recurs

împotriva deciziei instanței de apel.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 20 decembrie 2017, s-a admis

recursul declarat de Ministerul Afacerilor Interne, s-a casat integral decizia Curții de

Apel Chișinău din 05 aprilie 2017 și hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din

06 iulie 2016 și s-a emis o hotărâre nouă prin care s-a respins cererea de chemare în

judecată înaintată de Victor Șaptefrați împotriva Ministerului Afacerilor Interne cu

privire la contestarea actului administrativ și obligarea de a efectua recalcularea

vechimii în muncă cu înlesniri, ca fiind drept neîntemeiată.

La 20 martie 2018 avocatul Stanislav Bordian în interesele lui Victor Șaptefrați

a depus cerere de revizuire a deciziei Curții Supreme de Justiție din 20 decembrie

2017, solicitând admiterea integrală a cererii de revizuire și casarea deciziei.

În motivarea cererii de revizuire a indicat că motivele invocate în recursul

declarat de Ministerul Afacerilor Interne împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău

din 05 aprilie 2017 nu-și găsesc confirmare, ceea ce denotă faptul că sunt formale și

nu pot pune la îndoială legalitatea deciziei contestate.

De asemenea, cererea de recurs nu conține temeiuri legale în baza cărora

hotărârea instanței de fond și a instanței de apel pot fi casate.

Susține că recurentul Ministerul Afacerilor Interne, în acest mod, și-a exprimat

numai nemulțumirea față de soluția dată în instanța de fond și de apel, ceea ce nu

poate servi drept temei de sine stătător pentru casarea unei hotărâri judecătorești. Or,

motivele menționate de către recurent nu confirmă temeiurile cererii de recurs.

Afirmă că legalitatea și temeinicia hotărârii instanței de apel este evidentă,

deoarece se întemeiază numai pe circumstanțele constatate nemijlocit de instanța de

judecată și pe probele cercetate în cadrul ședințelor judiciare în strictă conformitate

cu legea, ceea ce corespunde prevederilor codului de procedură civilă.

Din acest considerent conchide că instanța de judecată la judecarea cauzei

civile s-a ghidat nemijlocit de prevederile cadrului legal ce guvernează soluționarea

speței, hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 06 iulie 2016 fiind legală și

întemeiată.

Suplimentar, revizuentul a remarcat că între timp, la 14 martie 2018, a

recepționat răspunsul eliberat de Casa Națională de Asigurări Sociale nr. II-

03/041078 din 05 martie 2018, prin care a fost informat că, instituțiile de forță sunt

organele abilitate pentru eliberarea calculului vechimii în muncă în condițiile Legii

nr. 1544 din 23 iunie 1993. Casa Națională de Asigurări Sociale efectuează doar plata

pensiilor și au drept de control asupra autenticității actelor ce confirmă vechimea în

serviciu și solda, eliberate de organele abilitate.

Mai mult ca atât, Victor Șaptefrați a cerut efectuarea recalculării vechimii în

muncă cu avantaje două luni de vechime pentru o lună de serviciu, pentru perioada de

activitate 01 martie 2005-07 decembrie 2007, exercitată în cadrul Batalionului de

Escortă și Pază al Comisariatului General de Poliție mun. Chișinău. De și la

momentul examinării cauzei civile respective de către Curtea Supremă de Justiție,

Victor Șaptefrați nu activa în cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Fapt confirmat

însăși de către instanța supremă în decizia din 20 decembrie 2017.

Astfel, consideră că decizia Curții Supreme de Justiție din 20 decembrie 2017

este pasibilă revizuirii și urmează a fi casată în temeiul art. 449 lit. b) din Codul de

procedură civilă.

La 17 aprilie 2018 avocatul Stanislav Bordian în interesele lui Victor Șaptefrați

a depus cerere prin care a solicitat anexarea la materialele dosarului a Ordinului

3

Ministerului Afacerilor Interne nr. 96 din 20 martie 2018 „Cu privire la recunoașterea

unor înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de funcționari publici cu

statut special și militari din cadrul Ministerului Afacerilor Interne”.

Verificând argumentele expuse în cererea de revizuire, examinând materialele

cauzei în raport cu temeiurile de revizuire prevăzute de art. 449 Codul de procedură

civilă, Colegiul consideră cererea de revizuire inadmisibilă din considerentele ce

urmează.

În conformitate cu art. 451 alin. (1) Codul de procedură civilă, cererea de

revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod

obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

Potrivit art. 452 alin. (11) Codul de procedură civilă, dacă examinarea cererii de

revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de apel,

ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces. Dacă instanța care

examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența participanților la proces,

aceasta dispune înștiințarea lor.

Conform art. 453 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, după ce examinează

cererea de revizuire, instanța poate emite încheiere de respingere a cererii de revizuire

ca fiind inadmisibilă.

Temeiurile declarării revizuirii sunt expres prevăzute la art. 449 Codul de

procedură civilă, iar, cererea de revizuire poate fi declarată doar în baza temeiurilor

strict prevăzute în norma dată, care poartă un caracter exhaustiv.

Pornind de la aceste cerințe, Colegiul reține că revizuirea unei hotărâri date de

către instanță este posibilă doar în cazul în care solicitantul, după devenirea

irevocabilă a hotărârii, intră în posesia unui temei din cele prevăzute de art. 449

Codul de procedură civilă.

În același timp, acest temei trebuie să vizeze situația de fapt, care a fost

obiectul examinării în instanța de fond, dat fiind că instanța de recurs verifică

corectitudinea aplicării și interpretării de către instanțele inferioare a normelor de

drept material și procedural, în limitele materialelor din dosar și în limitele recursului

declarat.

Din conținutul cererii de revizuire înaintată, rezultă că avocatul Stanislav

Bordian în interesele lui Victor Șaptefrați solicită revizuirea deciziei Curții Supreme

de Justiție din 20 decembrie 2017, în baza art. 449 lit. b) Codul de procedură civilă.

Astfel, conform art. 449 lit. b) Codul de procedură civilă, revizuirea se declară

în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale

pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta

dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele

esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

În interpretarea corectă a prevederilor enunțate, este de înțeles că

circumstanțele sau faptele date existente obiectiv până la data pronunțării hotărârii, să

fie confirmate prin prezentarea unor probe concludente și pertinente.

Circumstanțele nou-descoperite constituie totalitatea de fapte juridice (obiect al

probației) care duc la apariția, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor

civile, care au o importanță esențială pentru soluționarea justă a cauzei civile,

totodată, având putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, care nu au fost

cunoscute revizuentului anterior, dar existau până la momentul pronunțării hotărârii,

care să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă, și dacă

revizuentul dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și

4

faptele esențiale în timpul judecării și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a

pricinii.

Elemente de fapt, la rândul său, ca modalitate a probării circumstanțelor,

constituie, în conformitate cu art. 117 alin. (2) Codul de procedură civilă, explicațiile

părților și ale altor persoane interesate în soluționarea pricinii, depozițiile martorilor,

înscrisuri, probe materiale, înregistrări audio-video, concluziile experților.

Așadar, prin prisma celor enunțate, Completul colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că revizuentul

nu a prezentat probe concludente și pertinente, care să aibă putere decisivă asupra

concluziei instanței de judecată, prevăzute de art. 449 lit. b), or, cele indicate în

cererea de revizuire au fost supuse cercetării pe parcursul examinării cauzei.

Totodată, instanța de revizuire reține că reluarea procesului de judecată pentru

o nouă soluționare a cazului ar încălca principiul securității raporturilor juridice care

presupune respectul față de principiul lucrului judecat, adică principiul caracterului

irevocabil al hotărârilor judecătorești care cere, ca atunci când instanțele judecătorești

dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în

discuție.

Pretinsa circumstanță nouă aflată de către revizuent, și anume, răspunsul Casei

Naționale de Asigurări Sociale nr. II-03/041078 din 05 martie 2018, precum și

Ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 96 din 20 martie 2018 „Cu privire la

recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de funcționari

publici cu statut special și militari din cadrul Ministerului Afacerilor Interne”, nu

poate constitui temei pentru revizuirea deciziei instanței de recurs și redeschiderea

procesului, or acestea nu existau la momentul pronunțării hotărârii.

Mai mult decât atât, Colegiul reține că conform Ordinului Ministerului

Afacerilor Interne nr. 96 din 20 martie 2018 „Cu privire la recunoașterea unor

înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de funcționari publici cu statut

special și militari din cadrul Ministerului Afacerilor Interne”, Victor Șaptefrați nu

este lipsit de dreptul de a se adresa cu o nouă cerere autorității respective în vederea

recalculării vechimii în muncă cu înlesniri de două luni pentru o lună de serviciu,

pentru perioada de activitate exercitată în cadrul Batalionului de Escortă și Pază al

Comisariatului General de Poliție mun. Chișinău.

Prin urmare, Colegiul conchide că cele invocate în susținerea cererii de

revizuire nu se încadrează în art. 449 Codul de procedură civilă.

Astfel, Colegiul consideră că motivele invocate în susținerea cererii de

revizuire se referă la dezacordul revizuentului cu soluția pronunțată prin decizia

Curții Supreme de Justiție din 20 decembrie 2017, și nu relevă, prin prisma art. 449

Codul de procedură civilă, careva temeiuri legale ce ar justifica retractarea unei

hotărâri judecătorești rămase irevocabile.

Mai mult, aspectele invocate în cererea de revizuire reflectă caracterul unor

critici neîntemeiate, prin care se urmărește reformarea unei hotărâri judecătorești,

revizuentul exprimându-și nemulțumirea față de soluția conținută în decizia

irevocabilă contestată.

În urma celor reținute supra, Colegiul remarcă că procedura de revizuire

prevăzută de art. 449-453 Codul de procedură civilă servește scopului înlăturării

lacunelor și omisiunilor justiției care urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă

cu prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale.

5

Astfel fiind, admiterea cererii de revizuire, în sensul formulat de avocatul

Stanislav Bordian în interesele lui Victor Șaptefrați ar contravine principiului

securității raporturilor juridice și ar constitui o violare a art. 6 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Or, revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare a hotărârii

contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea

principiului stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că soluția definitivă a

oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale.

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata,

adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest principiu

cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și

obligatorii, doar cu scopul de a obține o nouă reexaminare a cauzei. Revizuirea nu

trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu

privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest

principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanțe

esențiale și convingătoare (cauza Brumărescu contra României nr. 28342/95 și Roșca

contra Moldovei nr. 6276/02).

Din considerentele, menționate Colegiul consideră că prezenta cerere de

revizuire nu poate fi admisă și urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) Codul de procedură

civilă, Completul Colegiului civil și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e :

Se respinge cererea de revizuire depusă de avocatul Stanislav Bordian în

interesele lui Victor Șaptefrați împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 20

decembrie 2017, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Victor

Șaptefrați împotriva Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului

administrativ și obligarea de a efectua recalcularea vechimii în muncă cu înlesniri.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, Iuliana Oprea

judecători Galina Stratulat

Ion Druță

Dumitru Visternicean

Dumitru Mardari

6