2ra-652/18 — Constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil, încasarea prejudiciului cauzat

Dosarul nr. 2ra–652/18 Instanța de fond: I. Păduraru Instanța de apel: L. Bulgac, G. Dașchevici, S. Gîrbu Î N C H E I E R E 18 aprilie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele completului Svetlana Filincova, Judecători Dumitru Visternicean, Nina Vascan Examinând admisibilitatea recursului declarat de către Zaharova Irina prin intermediul avocatului Daniliuc Nicolae, în cadrul cauzei civile intentate la cererea de chemare în judecată depusă de Irina Zaharova împotriva Ministerului Justiției a Republicii Moldova, cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei, încasarea din bugetul stat al Republicii Moldova a prejudiciului moral, cauzat prin încălcarea dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei și a cheltuielilor de judecată pentru asistenta juridică, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 18 ianuarie 2018, prin care a fost respinsă cererea de apel depusă de Zaharova Irina prin intermediul avocatului Daniliuc Nicolae și menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 18 septembrie 2017, c o n s t a t ă: La 29 mai 2017, Zaharova Irina s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției a Republicii Moldova, cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei, încasarea din bugetul stat al Republicii Moldova în beneficiul Zaharova Irinei a sumei de 25 000 lei cu titlu de prejudiciu moral,

cauzat prin încălcarea dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei, și sumei de 6000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată pentru asistență juridică. În motivarea acțiunii a indicat că, la 30 octombrie 2015, a depus în Judecătoria Râșcani, mun. Chișinău o acțiune civilă cu privire la decăderea din drepturile părintești și încasarea pensiei de întreținere pentru copilul minor, cerere ce a fost repartizată spre examinare judecătorului Iurie Potângă. A indicat reclamanta că, judecătorul Iurie Potângă practic nu a făcut nimic, iar la 15 iunie 2016 prin încheiere a dispus scoaterea cererii de pe rol. Reclamanta a comunicat că, la 05 octombrie 2016 a depus o altă cerere la Judecătoria Râșcani, mun.

Chișinău cu privire la decăderea din drepturile părintești și încasarea pensiei de întreținere pentru copilul minor, cerere ce din nou a fost repartizată spre examinare judecătorului Iurie Potângă, în acest sens, la 10 noiembrie 2016 a înaintat cerere de recuzare judecătorului Iurie Potângă, care la data de 15 noiembrie 2016 a fost respinsă. Din 05 octombrie 2016 și până în prezent judecătorul Iurie Potângă din nou nu a făcut nimic, nu a petrecut nici o ședință de judecată. Reclamanta a indicat că, reieșind din practica Curții Europene a Drepturilor Omului o reparație echitabilă a prejudiciului moral pentru încălcare dreptului la judecare în termen legal a cauzei ar constitui suma de 25 000 lei.

Reclamanta a solicitat în instanță constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei, încasarea din bugetul de stat al Republicii Moldova în beneficiul Zaharova Irinei suma de 25 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, cauzat prin încălcarea dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei și suma de 6000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată pentru asistența juridică.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani), din 18 septembrie 2017, acțiunea înaintată de către Zaharia Irina împotriva Ministerului Justiției a Republicii Moldova, cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei, încasarea din bugetul stat al Republicii Moldova în beneficiul Zaharova Irinei suma de 25 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, cauzat prin încălcarea dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei și suma de 6000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată pentru asistența juridică, a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 18 ianuarie 2018, a fost respinsă cererea de apel depusă de Zaharova Irina prin intermediul avocatului Daniliuc Nicolae și menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 18 septembrie 2017. La 07 februarie 2018, Zaharova Irina prin intermediul avocatului Daniliuc Nicolae a depus cerere de recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 18 ianuarie 2018, solicitând casarea acesteia și a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii. În motivarea recursului declarat, Zaharova Irina prin intermediul avocatului Daniliuc Nicolae a reiterat motivele de fapt ale cauzei și a invocat că instanța de apel la pronunțarea deciziei a interpretat în mod eronat legea.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Zaharova Irina prin intermediul avocatului Daniliuc Nicolae, neîntemeiat și care urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Zaharova Irina prin intermediul avocatului Daniliuc Nicolae, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acesteia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind admisibil. Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs declarată de Zaharova Irina prin intermediul avocatului Daniliuc Nicolae. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Zaharova Irina prin intermediul avocatului Daniliuc Nicolae. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului Svetlana Filincova, Judecători Dumitru Visternicean, Nina Vascan