2ra-652/18 — Constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil, încasarea prejudiciului cauzat

Dosarul nr. 2ra–652/18

Instanța de fond: I. Păduraru

Instanța de apel: L. Bulgac, G. Dașchevici, S. Gîrbu

Î N C H E I E R E

18 aprilie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului Svetlana Filincova,

Judecători Dumitru Visternicean, Nina Vascan

Examinând admisibilitatea recursului declarat de către Zaharova Irina prin

intermediul avocatului Daniliuc Nicolae,

în cadrul cauzei civile intentate la cererea de chemare în judecată depusă de

Irina Zaharova împotriva Ministerului Justiției a Republicii Moldova, cu privire la

constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei, încasarea

din bugetul stat al Republicii Moldova a prejudiciului moral, cauzat prin încălcarea

dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei și a cheltuielilor de judecată

pentru asistenta juridică,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 18 ianuarie 2018, prin care a

fost respinsă cererea de apel depusă de Zaharova Irina prin intermediul avocatului

Daniliuc Nicolae și menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani)

din 18 septembrie 2017,

c o n s t a t ă:

La 29 mai 2017, Zaharova Irina s-a adresat cu cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției a Republicii Moldova, cu privire la constatarea

încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei, încasarea din bugetul

stat al Republicii Moldova în beneficiul Zaharova Irinei a sumei de 25 000 lei cu

titlu de prejudiciu moral, cauzat prin încălcarea dreptului la judecare în termen

rezonabil a cauzei, și sumei de 6000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată pentru

asistență juridică.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 30 octombrie 2015, a depus în

Judecătoria Râșcani, mun. Chișinău o acțiune civilă cu privire la decăderea din

drepturile părintești și încasarea pensiei de întreținere pentru copilul minor, cerere

ce a fost repartizată spre examinare judecătorului Iurie Potângă.

A indicat reclamanta că, judecătorul Iurie Potângă practic nu a făcut nimic, iar

la 15 iunie 2016 prin încheiere a dispus scoaterea cererii de pe rol.

Reclamanta a comunicat că, la 05 octombrie 2016 a depus o altă cerere la

Judecătoria Râșcani, mun. Chișinău cu privire la decăderea din drepturile părintești

și încasarea pensiei de întreținere pentru copilul minor, cerere ce din nou a fost

repartizată spre examinare judecătorului Iurie Potângă, în acest sens, la 10

noiembrie 2016 a înaintat cerere de recuzare judecătorului Iurie Potângă, care la

data de 15 noiembrie 2016 a fost respinsă.

Din 05 octombrie 2016 și până în prezent judecătorul Iurie Potângă din nou

nu a făcut nimic, nu a petrecut nici o ședință de judecată.

Reclamanta a indicat că, reieșind din practica Curții Europene a Drepturilor

Omului o reparație echitabilă a prejudiciului moral pentru încălcare dreptului la

judecare în termen legal a cauzei ar constitui suma de 25 000 lei.

Reclamanta a solicitat în instanță constatarea încălcării dreptului la judecarea

în termen rezonabil a cauzei, încasarea din bugetul de stat al Republicii Moldova în

beneficiul Zaharova Irinei suma de 25 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, cauzat

prin încălcarea dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei și suma de 6000

lei cu titlu de cheltuieli de judecată pentru asistența juridică.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani), din 18 septembrie

2017, acțiunea înaintată de către Zaharia Irina împotriva Ministerului Justiției a

Republicii Moldova, cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea în

termen rezonabil a cauzei, încasarea din bugetul stat al Republicii Moldova în

beneficiul Zaharova Irinei suma de 25 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, cauzat

prin încălcarea dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei și suma de 6000

lei cu titlu de cheltuieli de judecată pentru asistența juridică, a fost respinsă ca

neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 18 ianuarie 2018, a fost respinsă

cererea de apel depusă de Zaharova Irina prin intermediul avocatului Daniliuc

Nicolae și menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 18

septembrie 2017.

La 07 februarie 2018, Zaharova Irina prin intermediul avocatului Daniliuc

Nicolae a depus cerere de recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 18

ianuarie 2018, solicitând casarea acesteia și a hotărârii instanței de fond cu

emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului declarat, Zaharova Irina prin intermediul avocatului

Daniliuc Nicolae a reiterat motivele de fapt ale cauzei și a invocat că instanța de

apel la pronunțarea deciziei a interpretat în mod eronat legea.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat

de către Zaharova Irina prin intermediul avocatului Daniliuc Nicolae, neîntemeiat

și care urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei

curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al

Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că

reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în

sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și

argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică

la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta

necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Zaharova Irina prin intermediul avocatului

Daniliuc Nicolae, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi

reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se

insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul

evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului

strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de

nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului

înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în

apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la

o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de

recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o

minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe

care se bazează.

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acesteia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este

evidențiată în cererea de recurs declarată de Zaharova Irina prin intermediul

avocatului Daniliuc Nicolae.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) al

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Zaharova Irina prin

intermediul avocatului Daniliuc Nicolae.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului Svetlana Filincova,

Judecători Dumitru Visternicean,

Nina Vascan