2rh-95/18 — încasarea compensației bănești, anularea contractelor de vânzare-cumpărare a terenurilor și recunoașterea dreptului de proprietate

prima instanță: T. Andronic dosarul nr. 2rh-95/18

instanța de apel: V. Pruteanu, L. Popova, A. Gavrilița

instanța de recurs: A. Cobăneanu, I. Druță, I. Oprea

Î N C H E I E R E

11 aprilie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecător Ala Cobăneanu

judecători Ion Druță, Iuliana Oprea

examinând cererea de revizuire depusă de Pleșca Vasile,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Pleșca Vasile

împotriva Angelei Gadarenco cu privire la încasarea compensației bănești, anularea

contractelor de vânzare-cumpărare a terenurilor și recunoașterea dreptului de

proprietate,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2016,

c o n s t a t ă

La 18 mai 2015, Pleșca Vasile s-a adresat cu cerere de chemare în judecată

împotriva Angelei Gadarenco cu privire la încasarea compensației bănești.

În motivarea acțiunii a indicat că s-a aflat în relații de concubinaj cu pârâta

Gadarenco Angela, în perioada anilor 2000-2001, cu care a locuit împreună în

gospodăria ce-i aparține cu drept de proprietate, situată pe str. xxxxx nr. 34, or.

xxxxx.

Menționează că, în perioada anilor 2000-2001, în timpul concubinajului, au

procurat împreună mai multe loturi de teren cu destinație agricolă, care au fost

înregistrate cu drept de proprietate pe numele concubinei Gandarenco Angela, în

speranța că vor forma o familie.

Ulterior, după procurarea loturilor de teren, după o perioadă de timp, Gandarenco

Angela a plecat peste hotare la muncă în Italia, declarând că nu mai dorește să

convețuiască împreună cu el.

Solicită reclamantul, încasarea din contul Angelei Gadarenco în beneficiul lui a

compensației bănești în sumă de 10 550 lei.

La 03 decembrie 2015, Pleșca Vasile a depus o cerere de modificare a acțiunii,

solicitând anularea contractelor de vânzare-cumpărare a lotului de teren nr. 2420 din

1

data de 04 iulie 2000, nr. 2463 din 06 iulie 2000, nr. 04 din 16 ianuarie 2001, nr. 172

din 25 ianuarie 2001 și nr. 327 din 08 februarie 2001, precum și recunoașterea

dreptului de proprietate asupra acestor terenuri.

Prin hotărârea Judecătoriei Strășeni din 22 martie 2016 cererea de chemare în

judecată a fost respinsă ca fiind depusă cu omiterea termenului general de prescripție

extinctivă.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 12 aprilie 2016, Pleșca Vasile a

contestat-o cu apel.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2016, s-a admis apelul

declarat de Pleșca Vasile, s-a casat hotărârea Judecătoriei Strășeni din 22 martie 2016

și s-a emis o nouă hotărâre prin care cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca

fiind neîntemeiată.

La 28 februarie 2018, Pleșca Vasile a declarat recurs, solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel și restituirea cauzei la rejudecare în

prima instanță.

Prin încheierea Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție din 03 mai 2017, recursul declarat de Pleșca Vasile a fost

considerat inadmisibil.

La 13 februarie 2018, Pleșca Vasile a depus cerere de revizuire împotriva

deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2016, solicitând casarea deciziei

instanței de apel și emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă integral.

În susținerea cererii de revizuire s-au invocat prevederile art. 449 lit. b) și c)

CPC, care reglementează că revizuirea se declară în cazul în care au devenit

cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au

putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile

pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a

pricinii și, instanța a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au

fost implicate în proces.

În acest sens, revizuentul arată că prin ordonanța Procuraturii raionului Strășeni

din 08 iunie 2017 a fost încetată urmărirea penală în privința Angelei Gadarenco,

fiind constatat că aceasta abuzat de încrederea lui la întocmirea contractelor de

vânzare-cumpărare.

În conformitate cu art. 448 alin. (4) CPC, cererile de revizuire împotriva

deciziilor curților de apel în privința cărora Curtea Supremă de Justiție s-a pronunțat

printr-o decizie asupra inadmisibilității se examinează de Curtea Supremă de Justiție.

Examinând temeiurile revizuirii, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire

neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele

considerente.

2

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de

revizuire, instanța emite o încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind

inadmisibilă.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție menționează că prin revizuire se tinde la îndreptarea unor hotărâri greșite,

pentru neregularități ce s-au săvârșit dintr-o împrejurare, neimputabilă instanței, sau

dintr-un motiv neimputabil părților, de obicei descoperite ulterior.

Revizuirea este o cale extraordinară de atac, de retractare, nedevolutivă, iar

dispozițiile legale care o reglementează sunt de strictă interpretare, astfel că

revizuirea nu poate fi promovată decât în cazurile și în condițiile prevăzute de lege.

Este de menționat că, revizuirea nu implică realizarea unui control judiciar, ci

determinarea unei noi judecăți, întemeiată pe unele elemente, ce nu au putut forma

obiectul examinării ce a condus la pronunțarea hotarârii care face obiectul caii de

atac.

Într-o altă ordine de idei, revizuirea se justifică, de regulă, prin aceea că,

involuntar, instanța a săvârșit o eroare în legătură cu starea de fapt stabilită în

hotărârea atacată, fie în raport cu materialul existent la data pronunțării hotărârii, fie

în raport cu noile împrejurări, apărute ulterior pronunțării hotărârii.

Această cale de atac a hotărârilor irevocabile poate afecta stabilitatea raporturilor

juridice, producând efecte grave pentru părți, de aceea legea stabilește o listă expresă

și exhaustivă a temeiurilor de declarare a revizuirii care sunt prevăzute la art. 449

CPC. Respectiv, o cerere de revizuire poate fi depusă doar în cazurile expres

determinate de lege.

La caz, cererea de revizuire depusă de Pleșca Vasile a fost întemeiată pe

prevederile art. 449 lit. b) și c) CPC.

În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au

devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și

nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate

măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare

a pricinii.

În interpretarea corectă a prevederilor enunțate este de înțeles că circumstanțele

descoperite să aibă importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, să nu

fi fost cunoscute și nici să nu fi putut cunoscute revizuentului anterior, dar să fi

existat la momentul examinării și soluționării pricinii civile, să fie descoperite după

ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă, iar mijloacele de probă prin care se

constată circumstanțele nou descoperite să fi existat în momentul judecării procesului

finalizat prin hotărârea revizuită, însă revizuentul să fi fost împiedicat a prezenta

aceste probe din împrejurări ce nu depind de voința acestuia.

Având ca temei de revizuire a hotărârii judecătorești prevederile articolului

menționat, revizuentul Pleșca Vasile invocă ordonanța Procuraturii raionului Strășeni

din 08 iunie 2017 prin care a fost încetată urmărirea penală în privința Angelei

3

Gadarenco din motivul expirării termenului de prescripție, însă din care rezultă că

aceasta a abuzat de încrederea lui la întocmirea contractelor de vânzare-cumpărare

litigioase, circumstanțe care în opinia revizuentului atestă problema nesoluționării

corecte a litigiului dat.

Verificând temeinicia motivelor de revizuire raportate la art. 449 lit. b) CPC,

Colegiul conchide că temeiurile invocate de revizuent nu sunt concludente și rezidă

din interpretarea greșită a prevederilor art. 449 CPC.

Or, aspectele invocate în cererea de revizuire reflectă caracterul unor critici

neîntemeiate, prin care se urmărește reformarea unei hotărâri judecătorești,

revizuentul exprimându-și nemulțumirea față de soluția conținută în hotărârea

irevocabilă contestată.

Totodată, cererea de revizuire a fost întemeiată și în baza prevederile art. 449 lit.

c) CPC, conform cărora, revizuirea se declară în cazul în care instanța a emis o

hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces.

Colegiul remarcă faptul că redeschiderea procesului în temeiul art. 449 lit. c)

CPC, poate fi posibilă doar cu condiția că prin hotărârea emisă, instanța s-a expus în

privința drepturilor unor persoane care nu au fost atrase în proces ca participanți.

De asemenea, atunci când se invocă temeiul prevăzut de art. 449 lit. c) CPC,

instanța de judecată urmează să constate dacă persoana care nu a fost implicată în

proces este subiect al raportului material litigios. În acest sens urmează a fi prezentate

probe pertinente și concludente, iar instanța urmează să constate dacă prin hotărârea

supusă revizuirii, persoanei implicate în proces, i-au fost încălcate aceste drepturi.

La caz, revizuentul doar a făcut trimitere la temeiul de revizuire prevăzut de art.

449 lit. c) CPC, însă nu a arătat în privința căror persoane care nu au fost atrase în

proces ca participanți, le-au fost lezate drepturile prin hotărârea emisă.

Prin urmare, circumstanțele la care face referire revizuentul Pleșca Vasile, nu

poate servi drept temei de casare a deciziei supusă revizuirii.

În astfel de circumstanțe, pornind de la jurisprudența Curții Europene a

Drepturilor Omului, este de menționat că, unul din aspectele fundamentale ale

preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere printre

altele, că atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni,

constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (cazul Brumărescu contra

României).

În consecință, Colegiul constată că, motivele de revizuire astfel cum au fost

argumentate și invocate de revizuent, nu se încadrează în prevederile art. 449 CPC, și

respectiv nu constituie temei de admitere a cererii de revizuire.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa a reținut că

revizuirea nu poate fi admisă ca o modalitate deghizată de înlesnire a redeschiderii

unui proces soluționat definitiv și că numai erorile care nu au devenit vizibile decât la

finalul unei proceduri judiciare pot justifica o derogare de la principiul securității

juridice pe motivul că nu au putut fi îndreptate prin exercitarea căilor ordinare de atac

4

(cauza Sergey Petrov c. Rusiei, Hot. nr. 1861/2005 din 10 mai 2007; Pehenitehny c.

Rusiei, Hot. nr. 30.422/2003 din 14 februarie 2008).

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că procedura de revizuire prevăzută de art. art. 449-453 CPC servește

scopului înlăturării lacunelor și omisiunilor justiției care urmează a fi aplicate într-o

manieră compatibilă cu prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, fiind respectat principiul

securității raporturilor juridice care înseamnă, potrivit jurisprudenței Curții Europene

pentru Drepturile Omului, între altele, că o soluție definitivă al oricărui litigiu nu

trebuie rediscutată, ca excepție de la acest principiu este doar cazul când

reexaminarea este necesară în virtutea circumstanțelor fundamentale și obligatorii

(cazul Brumărescu contra României nr. 28342/95; cazul Roșca contra Moldovei nr.

6276/02).

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că admiterea cererii de

revizuire ar însemna încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a

drepturilor celorlalte părți la un proces echitabil, garantate de art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale (

hotărîrea Curții Europene pentru Drepturile Omului din 06 decembrie 2005 pe cazul

Popov (2) contra Moldovei nr. 19960/04).

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea

de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 269 - 270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Pleșca Vasile, în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Pleșca Vasile împotriva

Angelei Gadarenco cu privire la încasarea compensației bănești, anularea contractelor

de vânzare-cumpărare a terenurilor și recunoașterea dreptului de proprietate.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecător Ala Cobăneanu

judecători

Ion Druță

Iuliana Oprea

5