2ra-821/17 — anularea contractului de vînzare-cumpărare a terenurilor

Dosarul nr. 2ra-821/17 Judecătoria Strășeni Judecător: T. Andronic Curtea de Apel Chișinău Judecători: V. Pruteanu, L. Popova, A. Gavrilița Î N C H E I E R E 03 mai 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecător Ala Cobăneanu Judecătorii Ion Druță, Iuliana Oprea soluționând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Pleșca Vasile în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Pleșca Vasile împotriva Angelei Gangarenco privind încasarea compensației bănești, anularea contractelor de vânzare-cumpărare a terenurilor și recunoașterea dreptului de proprietate, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2016, prin care s-a admis apelul declarant de Pleșca Vasile din alte motive decât cele invocate, s-a casat hotărârea Judecătoriei Strășeni din 22 martie 2016 și s-a emis o nouă hotărâre de respingere a acțiunii, C O N S T A T Ă: La 18 mai 2015 reclamantul Pleșca Vasile, s-a adresat cu cerere în instanța de judecată împotriva Angelei Gadarenco, privind încasarea sumei de 10 550 lei.

În motivarea acțiunii s-a indicat că, s-a aflat în relații de concubinaj cu pârâta Gandarenco Angela în perioada anilor 2000-2001, cu care a locuit împreună în gospodăria ce-i aparține cu drept de proprietate, situată pe strada Mihai Eminescu nr. 34 din orașul Strășeni. Menționează că, în perioada anilor 2000-2001, cât au concubinat împreună cu Gandarenco Angela, au procurat împreună mai multe loturi de teren cu destinație agricolă, care au fost înregistrate cu drept de proprietate pe numele concubinei sale Gandarenco Angela, în speranța că vor forma o familie. Susține că, după procurarea loturilor de teren în litigiu peste o perioadă de 1 timp Gandarenco Angela a plecat peste hotare la muncă în Italia și a declarat că, nu mai dorește să convețuiască împreună cu el.

La data de 03 decembrie 2015 reclamantul Pleșca Vasile a înaintat o cerere suplimentară de chemare în judecată către Gandarenco Angela, cu privire la anularea contractelor de vânzare-cumpărare a lotului de teren nr. 2420 din data de 04 iulie 2000, nr. 2463 din 06 iulie 2000, nr. 104 din 16 ianuarie 2001, nr. 173 din 25 ianuarie 2001, nr. 328 din 08 februarie 2001 și recunoașterea dreptului de proprietate asupra acestora, invocând că, terenurile au fost procurate din banii comuni cu Gandarenco Angela. Prin încheierea Judecătoriei Strășeni din 21 mai 2015 s-a admis cererea de asigurarea a acțiunii depusă de Pleșca Vasile și s-a dispus de a aplica sechestru pe terenul cu destinație agricolă cu suprafața de 0,7245 ha, nr. cadastral 8001311078, situat în extravilanul or.

Strășeni și terenul cu destinație agricolă cu suprafața de 0,1980 ha, nr. cadastral 8001311077, situat în extravilanul or. Strășeni, terenul cu destinație agricolă cu suprafața de 0,9315 ha, nr. cadastral 8001311079, situat în extravilanul or. Strășeni, terenul cu destinație agricolă cu suprafața de 0,9520 ha, nr. cadastral 8001311072, situat în extravilanul or. Strășeni, terenul cu destinație agricolă cu suprafața de 0,9496 ha, nr. cadastral 8001311096, situat în extravilanul or. Strășeni, terenul cu destinație agricolă cu suprafața de 0,3478 ha, nr. cadastral 8001311076, situat în extravilanul or. Strășeni.

Prin hotărârea Judecătoriei Strășeni din 22 martie 2016 cererea de chemare în judecată și cererea suplementară depuse de Pleșca Vasile către Gandarenco Angela privind încasarea compensației bănești, anularea contractelor de vânzare- cumpărare cu nr. 2420 din 04 iulie 2000, nr. 2463 din 06 iulie 2000, nr. 104 din 16 ianurie 2001, nr. 173 din 25 ianuarie 2001, nr. 328 din 08 februarie 2001 și recunoașterea dreptului de proprietate s-au respins ca fiind tardive, depuse peste termenul general de prescripție extinctivă. S-a anulat măsura de asigurare a acțiunii aplicate prin încheierea Judecătoriei Strășeni nr. 2-1034/15 din 21 mai 2015. Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, Pleșca Vasile, la 12 aprilie 2016 a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Strășeni din 22 martie 2016, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei hotărâri noi prin care să fie admisă integral cererea de chemare în judecată.

În motivarea apelului a motivate că, concluziile primei instanțe, expuse în hotărâre sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii, iar normele de drept material au fost aplicate eronat. Consideră că, acțiunea este înaintată în termen, or, apelantul s-a adresat în instanța de judecată din momentul când a aflat despre intențiile concubinei Gandarenco Angela. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2016 s-a admis apelul 2 declarant de Pleșca Vasile din alte motive decât cele invocate, s-a casat hotărârea Judecătoriei Strășeni din 22 martie 2016 și s-a emis o nouă hotărâre de respingere a acțiunii, ca fiind neîntemeiată. Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că, motivele invocate de apelant nu și-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului, argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate.

Totodată, instanța de apel a indicat că, instanța de apel nu a constatat careva temei legal de anulare a respectivelor contracte de vânzare-cumpărare și recunoașterea dreptului de proprietate a lui Pleșca Vasile, în calitate de coproprietar al terenului cu destinație agricolă. Mai mult, Pleșca Vasile nu a prezentat careva probe concludente și pertinente, care să dovedească faptul că, actele juridice au fost încheiate prin doi, or, prin prisma prevederilor art. 118 alin. (1) CPC, prin care fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel. Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, Pleșca Vasile a declarat recurs, prin care solicită admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2016 cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanță.

În motivarea cererii de recurs recurentul a relevat că, decizia Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2016 precum și hotărârea Judecătoriei Strășeni din 22 martie 2016 sunt neîntemeiate. Mai mult, prin ordonanța procurorului în Procuratura Strășeni, Golban V. din 15 iunie 2016 în privința Angelei Gadarenco este pornită urmărirea penală pe art. 190 alin. (2) lit. c) CP și ultima a fost anunțată în căutare, din care motive urmărirea penală a fost temporar suspendată. Opinează că, aceste circumstanțe trebuie să fie luate în considerație ca probe care confirmă temeinicia cerințelor sale către Gadarenco Angela.

Instanța de recurs constată că, decizia instanței de apel din data 14 decembrie 2016 a fost expediată recurentului la 14 decembrie 2016 și având în vedere că, la materialele dosarului nu este anexată dovada recepționării acesteia de către Pleșca Vasile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, prin prisma art. 425 CPC, consideră recursul depus la data de 28 februarie 2017 în termen. În conformitate cu art. 439 alin. (2) CPC, după parvenirea dosarului un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acestuia.

La 21 martie 2017, în adresa intimatei a fost expediată spre cunoștință copia recursului declarat de către Pleșca Vasile cu înștiințarea despre necesitatea 3 depunerii referinței. Intimata nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință în termenul stabilit. Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele considerente. Verificând motivele de casare invocate în cererea de recurs, completul atestă că, recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele au apreciat înscrisurile probatoare și au constatat circumstanțele cauzei.

Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În speță, Colegiul menționează că, recursul în cauză conține obiecțiile de fapt și de drept, care deja au fost obiect de studiere și verificare de către instanțele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că, argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, așa cum formal invocă recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. Astfel, completul constată că, argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că, normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) CPC stabilește că, săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) CPC constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că, aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

4 În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, pe când în recursul declarat de către Pleșca Vasile, asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Pleșca Vasile ca inadmisibil. În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, D I S P U N E: Recursul declarat de către Pleșca Vasile se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecători /semnătura/ Ala Cobăneanu /semnătura/ Ion Druță /semnătura/ Iuliana Oprea Copia corespunde originalului, judecătorul Iuliana Oprea 5 Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Ion Druță Iuliana Oprea 6