3ra-331/18 — contestarea refuzului de reîncadrare în serviciul militar prin contract, obligarea emiterii ordinului de reîncadrare în serviciul militar prin conttract din ziua depunerii cererii și repararea prejudiciului moral

Prima instanță, Judecătoria Centru mun. Chișinău: E. Palanciuc dosarul nr. 3ra-331/18

Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău:

A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila

Î N C H E I E R E

04 aprilie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Galina Stratulat

Ion Druță

examinând, fără înștiințarea participanților la proces, chestiunea privind

admisibilitatea recursului declarat de Mastac Ion,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Mastac Ion împotriva

Ministerului Apărării al Republicii Moldova, Butnaru Vitalie și Drăgulean Alexandru

cu privire la contestarea refuzului de reîncadrare în serviciul militar prin contract,

obligarea emiterii ordinului de reîncadrare în serviciul militar prin contract din ziua

depunerii cererii și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 15 noiembrie 2017, prin care a fost

respins apelul declarat de Mastac Ion și menținută hotărârea Judecătoriei Centru mun.

Chișinău din 29 septembrie 2016,

c o n s t a t ă

La 08 decembrie 2015, Mastac Ion a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Apărării, Butnaru Vitalie și Drăgulean Alexandru cu privire la

contestarea refuzului de reîncadrare în serviciul militar prin contract, obligarea emiterii

ordinului de reîncadrare în serviciul militar prin contract din ziua depunerii cererii și

repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că în perioada anilor 1993-2007, a

efectuat serviciul militar prin contract în cadrul Ministerului Apărării. În anul 2007, în

legătură cu alegerea sa în funcția de primar al comunei Țînțăreni, raionul Anenii Noi, a

fost eliberat din serviciul militar în baza pct. 140 lit. n) al Regulamentului cu privire la

modul de îndeplinire a serviciului militar în Forțele Armate, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 941 din 17 august 2006.

Susține Mastac Ion că din anul 2007 și până în luna august 2015, a executat

mandatul de ales local, la alegerile locale din anul 2015 nefiind reales în funcția de

primar. La 30 octombrie 2015, printr-o cerere scrisă a solicitat Ministerului Apărării

reîncadrarea în serviciul militar prin contract. Prin răspunsul nr. 13/687 din 09

noiembrie 2015, întocmit de către Drăgulean Alexandru și semnat de șeful Direcției

management resurse umane a Ministerului Apărării Butnaru Vitalie, a fost refuzată

1

reîncadrarea sa în serviciul militar, invocându-se că a depășit limita de vârstă de 40 de

ani până la care cetățenii Republicii Moldova pot fi încadrați în Forțele Armate. A

primit răspunsul dat la 15 noiembrie 2015.

Consideră reclamantul că refuzul de a fi reîncadrat în funcția deținută anterior

datei alegerii în funcția de primar, este neîntemeiat și ilegal, în privința sa fiind admisă

discriminare în raport cu alți cetățeni ai Republicii Moldova, care după deținerea

funcțiilor elective sunt reîncadrați în funcțiile ocupate anterior.

Solicită Mastac Ion recunoașterea ca ilegal a refuzului Ministerului Apărării de a-l

reîncadra în serviciul militar prin contract, obligarea Ministerului Apărării de a emite

ordinul privind reîncadrarea sa în serviciul militar prin contract din data înregistrării

cererii de reîncadrare – 30 octombrie 2015 și încasarea în mod solidar din contul

pârâților a sumei de 30 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, precum și compensarea

cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 29 septembrie 2016,

acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 15 noiembrie 2017, a fost respins apelul

declarat de Mastac Ion și menținută hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 29

septembrie 2016.

Instanțele de judecată au conchis asupra respingerii acțiunii, or, conform art. 26

alin. (1) din Legea cu privire la pregătirea cetățenilor pentru apărarea Patriei nr. 1245

din 18 iulie 2002, în vigoare la momentul înaintării acțiunii, vârsta-limită pînă la care

cetățenii pot fi încadrați în serviciul militar prin contract este de 40 de ani, prin Legea

pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr. 148 din 14 iulie 2017, în

vigoare din 01 ianuarie 2018, vârsta-limită fiind modificată până la 45 de ani, pe când la

momentul depunerii cererii de reîncadrare în serviciul militar prin contract Mastac Ion

avea deja împliniți 45 de ani, nefiind astfel eligibil pentru a fi încadrat în serviciul

militar prin contract în cadrul Armatei Naționale.

La 26 ianuarie 2018, Mastac Ion a declarat recurs împotriva deciziei instanței de

apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 15

noiembrie 2017 și a hotărârii Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 29 septembrie

2016, cu pronunțarea unei hotărâri noi de admitere integrală a acțiunii.

În susținerea recursului, recurentul a invocat că instanța de apel a interpretat în

mod eronat legea, reiterând motivele de fapt și de drept indicate în cererea de chemare

în judecată și apel.

Consideră Mastac Ion că refuzul intimatului-pârât Ministerul Apărării de a-l

reîncadra în serviciul militar prin contract este ilegal, or, potrivit art. 18 alin. (2) din

Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică nr. 199 din 16

iulie 2010, după încetarea mandatului, demnitarul al cărui contract de muncă sau, după

caz, al cărui raport de serviciu a fost suspendat este reîncadrat la locul de muncă

(serviciul) precedent.

La 03 aprilie 2018, Mastac Ion a depus recurs suplimentar, menționând că prin

decizia Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurării Egalității

nr. 122/17 din 21 decembrie 2017, care se referă în mod expres la speța dată, la

sesizarea dânsului s-a decis că faptele constatate reprezintă discriminare pe criteriul de

vârstă în domeniul angajării în muncă, anume în partea ce vizează reglementarea

2

diferită a raporturilor de serviciu în cazuri similare de alegere într-o funcție electivă, în

dependență de statutul profesional.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Materialele dosarului atestă faptul că decizia Curții de Apel Chișinău din 15

noiembrie 2017 redactată integral, a fost expediată în adresa lui Mastac Ion la 16

noiembrie 2017, potrivit scrisorii de însoțire nr. 16226 (f.d. 158), lipsind însă date cu

privire la recepționarea acesteia.

În circumstanțele relevate, recursul declarat de Mastac Ion la 26 ianuarie 2017, se

consideră a fi depus în termenul prevăzut de lege.

La 16 februarie 2018, în adresa intimaților Ministerul Apărării, Butnaru Vitalie și

Drăgulean Alexandru a fost expediată copia recursului declarat de Mastac Ion, cu

înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

La 01 martie 2018, Ministerul Apărării a depus referință, solicitând declararea

inadmisibil a recursului, deoarece argumentele invocate de către recurent nu pot

constitui temei de casare a deciziei instanței de apel, neîncadrându-se în cele expres

stabilite la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Alte referințe nu au fost depuse.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile și obiecțiile

expuse în referință, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Mastac Ion este

inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă

în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin.

(2), (3) și (4).

Conform prevederilor art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) CPC, se consideră că

normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța

judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care:

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate

în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

3

duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Mastac Ion nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) CPC.

Or, argumentele invocate în recurs sunt similare celor indicate în cererea de

chemare în judecată și în cererea de apel, în privința cărora s-au expus instanțele

ierarhic inferioare. Astfel, acestea se referă la dezacordul recurentului cu soluția

pronunțată de către instanțele ierarhic inferioare și nu relevă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a fi respinse.

Nu poate fi reținut, ca temei al admisibilității recursului, argumentul recurentului

Mastac Ion precum că în temeiul art. 18 alin. (2) din Legea cu privire la statutul

persoanelor cu funcții de demnitate publică nr. 199 din 16 iulie 2010, urma a fi

reîncadrat în serviciul militar prin contract, deoarece prevederile date nu sunt aplicabile

la caz și se referă la reîncadrarea la locul de muncă precedent a demnitarului al cărui

contract de muncă a fost suspendat, pe când în speță Mastac Ion prin ordinul

Ministerului Apărării nr. 097 din 05 iulie 2007 a fost eliberat din serviciul militar prin

contract în baza pct. 140 lit. n) al Regulamentului cu privire la modul de îndeplinire a

serviciului militar în Forțele Armate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 941 din 17

august 2006 - eliberarea militarilor din serviciul militar prin contract se efectuează la

alegerea în funcții elective.

Nu poate fi reținută nici invocarea de către recurent a deciziei Consiliului pentru

Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurării Egalității nr. 122/17 din 21

decembrie 2017, prin care faptele constatate în speță reprezintă discriminare pe criteriul

de vârstă în domeniul angajării în muncă, în condițiile în care art. 26 alin. (1) din Legea

cu privire la pregătirea cetățenilor pentru apărarea Patriei nr. 1245 din 18 iulie 2002,

prevede expres că vârsta-limită pînă la care cetățenii pot fi încadrați în serviciul militar

prin contract este de 45 de ani. Prin decizia dată, Consiliul pentru Prevenirea și

Eliminarea Discriminării și Asigurării Egalității a recomandat Ministerului Apărării să

inițieze amendamentele corespunzătoare în conformitate cu constatările din decizie, cu

remiterea acesteia Guvernului și Parlamentului pentru ajustarea cadrului legal.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din CPC

are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și de drept

procedural, verificându-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar nu și temeinicia în

fapt a acesteia.

Distinct de cele relatate, se reiterează că conform jurisprudenței degajate de Curtea

Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să dispună de

puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speța Purcell c. Irlandei, decizia cu

privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speță

sunt similare celor indicate în procesul judecării cauzei, asupra cărora instanța de apel s-

a pronunțat deja în modul corespunzător.

4

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Mastac Ion ca inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. art. 269-270, art. 431 alin. alin. (1) și (2), art.

433 lit. a) și art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de Mastac Ion se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Galina Stratulat

Ion Druță

5