2ra-398/18 — cu privire la încasarea prejudiciului material pentru vătămarea sănătății, venitului ratat
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la încasarea prejudiciului material pentru vătămarea sănătăţii, venitului ratat
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-398/18 — cu privire la încasarea prejudiciului material pentru vătămarea sănătății, venitului ratat (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 2ra-398/18 Instanța de fond: Judecătoria Chișinău (sediul Central) – V. Varaniță, Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – L. Bulgac, G. Dașchevici, S. Gîrbu Î N C H E I E R E 04 aprilie 2018 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru, judecători Iuliana Oprea, Maria Ghervas, examinând admisibilitatea recursurilor, declarate de către Tatiana Siloci și Nicolae Popovici, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Nicolae Popovici împotriva Tatianei Siloci cu privire la încasarea prejudiciului material pentru vătămarea sănătății, venitului ratat, prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 02 noiembrie 2017, prin care s-a respins apelul declarat de către Nicolae Popovici și s-a admis parțial apelul depus de către Tatiana Siloci, s-a casat hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Central) din 24 februarie 2017 în partea încasării venitului ratat, cu emiterea în această parte a unei hotărâri de respingere a cerinței date, în rest s-a menținut hotărârea instanței de fond, C O N S T A T Ă; La 12 aprilie 2016 Nicolae Popovici, reprezentat de avocatul Ana Nani, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Tatianei Siloci cu privire la încasarea prejudiciului material suportat în legătură cu vătămarea sănătății în urma accidentului rutier, venitului ratat în urma reducerii capacității de muncă, prejudiciului moral și cheltuielilor de asistență juridică.
(f.d.4-6, 48-49) În motivarea acțiunii reclamantul a indicat, că la 11 aprilie 2015 Tatiana Siloci, conducând mijlocul de transport, a încălcat regulile de securitate a circulației rutiere, comițând un accident rutier, în urma căruia i-a fost provocată conform concluziei raportului de expertiză medico legală nr. 956/D din 05 mai 2015, vătămare corporală medie. Prin sentința Judecătoriei Botanica din 23 octombrie 2015, menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 16 decembrie 2015, Tatiana Siloci a fost recunoscută culpabilă în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod penal. Reclamantul menționează că în urma acțiunilor ilegale ale pârâtei a fost nevoit să urmeze tratamente medicale pentru recuperarea sănătății.
Astfel, în perioada 11 aprilie 2015 - 20 iunie 2015, s-a aflat în concediu medical, suportând intervenție chirurgicală. Ulterior, tratamentele au continuat. Potrivit concluziei nr. 134 din 13 august 2015, medicii au stabilit, că necesită tratament chirurgical, repetat, peste 10 1 luni după prima operație. Reclamantul susține că în baza prescrierilor medicale și a recomandării conținute în concluzia nr. 134 din 13 august 2015 (de a nu conduce automobilul), SRL. ,,ATD-UNIC” prin ordinul nr. 15-C din 13 august 2015 l-a eliberat din funcția de șofer, funcție deținută de el prin cumul. Astfel, ca urmare a vătămării sănătății în urma accidentului rutier și aflarea în imposibilitatea de a exercita atribuțiile de serviciu în calitate de șofer, a fost privat de salariul în mărime de 3 000 lei lunar pentru cumularea funcției de șofer.
Mai indică reclamantul că din cauza reducerii capacității de muncă și concedierii din serviciu, a fost privat de salariu pe perioada 13 august 2015 (momentul concedierii din funcția de șofer) - 14 martie 2016 (momentul depunerii cererii de chemare în judecată) în sumă de 21 000 lei (7 luni x 3000 lei = 21 000 lei).
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Central) din 24 februarie 2017 s-a admis parțial acțiunea depusă de Nicolae Popovici, s-a încasat de la Tatiana Siloci în beneficiul lui Nicolae Popovici suma de 31 279, 64 de lei cu titlu de prejudiciu material, suportat în legătură cu vătămarea sănătății în urma accidentului rutier, suma de 21 000 lei cu titlu de venit ratat ca urmare a reducerii capacității de muncă și pierderea salariului, cheltuieli de asistență juridică în sumă de 3 500 lei, s-a respins cerința cu privire la încasarea prejudiciului moral în sumă de 5 000 lei, s-a încasat de la Tatiana Siloci în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 938, 38 de lei. (f.d.
107, 110-115) Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 02 noiembrie 2017 a fost respins apelul declarat de către Nicolae Popovici, s-a admis parțial apelul depus de către Tatiana Siloci, s-a casat hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Central) din 24 februarie 2017, în partea prin care s-a dispus încasarea de la Tatiana Siloci în beneficiul lui Nicolae Popovici a sumei de 21 000 lei cu titlu de venit ratat, ca urmare a reducerii capacității de muncă în rezultatul accidentului rutier, cu emiterea în această parte a unei noi hotărâri de respingere a capătului de cerere cu privire la încasarea venitului ratat. În rest, apelul declarat de Tatiana Siloci s-a respins, s-a menținut hotărârea primei instanțe.
(f.d.139, 140-145) La 02 ianuarie 2018 Tatiana Siloci a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 02 noiembrie 2017, solicitând casarea parțială a deciziei, în partea sumei de 19 032, 02 lei, în rest să fie menținută decizia instanței de apel. (f.d.149- 152) În motivarea cererii de recurs recurenta a invocat, că instanța de apel în mod eronat a aplicat normele de drept material, greșit a apreciat circumstanțele pricinii cu privire la încasarea prejudiciului material în legătură cu vătămarea sănătății lui Nicolae Popovici. La 01 martie 2018 Nicolae Popovici a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 02 noiembrie 2017, solicitând casarea parțială a hotărârilor judecătorești, în partea respingerii pretențiilor privind încasarea venitului ratat în sumă de 21 000 lei și prejudiciului moral în sumă de 5 000 lei, cu adoptarea unei noi hotărâri în această parte de admitere a pretențiilor.
(f.d.157-159) În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat, că instanța de apel la adoptarea deciziei a încălcat și a aplicat greșit normele de drept material, interpretând eronat prevederile art.1418 alin.(1) Cod Civil, ce a adus la respingerea pretenției sale cu privire la încasarea venitului ratat. Instanțele de judecată au respins cerința sa cu privire la încasarea prejudiciului moral fără a lua în considerație faptul 2 că a fost supus din nou unei intervenții chirurgicale ce i-a provocat din nou dureri fizice și psihice. În conformitate cu art. 434 alin. (1), (2) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.
Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 02 noiembrie 2017, expediată părților la 04 decembrie 2017 prin intermediul oficiului poștal, confirmare despre recepționarea acesteia de către părți la materialele dosarului lipsește. (f.d.146) În aceste circumstanțe recursurile, depuse la 02 ianuarie 2018 și 01 martie 2018, se consideră depuse în termen. Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursurile declarate de către Tatiana Siloci și Nicolae Popovici sunt inadmisibile din următoarele considerente.
Verificând motivele de casare, invocate în recursuri, completul Colegiului atestă, că Tatiana Siloci și Nicolae Popovici indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. Potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
Recursul exercitat conform secțiunii a II - a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC. Potrivit prevederilor art. 432 alin.1 CPC părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.
Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. 4 stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. 3 constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea lucrurilor pe când în recursurile 3 declarate de către Tatiana Siloci și Nicolae Popovici asemenea aspecte nu se regăsesc. În speță, completul Colegiului menționează, că recursurile în cauză conțin obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel primind o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a drepturilor recurenților la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recursuri nu pot constitui temei de admisibilitate a recursurilor, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă Tatiana Siloci, Nicolae Popovici și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de Tatiana Siloci și Nicolae Popovici inadmisibile.
Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin.(2), 433 lit. a), 440 alin.(1), (11) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție D I S P U N E : Recursurile, declarate de către Tatiana Siloci și Nicolae Popovici, se consideră inadmisibile. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecători Iuliana Oprea Maria Ghervas 4
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.