2ra-398/18 — cu privire la încasarea prejudiciului material pentru vătămarea sănătății, venitului ratat
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la încasarea prejudiciului material pentru vătămarea sănătăţii, venitului ratat
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-398/18 — cu privire la încasarea prejudiciului material pentru vătămarea sănătății, venitului ratat (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 2ra-398/18
Instanța de fond: Judecătoria Chișinău (sediul Central) – V. Varaniță,
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – L. Bulgac, G. Dașchevici, S. Gîrbu
Î N C H E I E R E
04 aprilie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru,
judecători Iuliana Oprea, Maria Ghervas,
examinând admisibilitatea recursurilor, declarate de către Tatiana Siloci și
Nicolae Popovici,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Nicolae
Popovici împotriva Tatianei Siloci cu privire la încasarea prejudiciului material
pentru vătămarea sănătății, venitului ratat, prejudiciului moral și a cheltuielilor de
judecată,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 02 noiembrie 2017, prin care s-a
respins apelul declarat de către Nicolae Popovici și s-a admis parțial apelul depus de
către Tatiana Siloci, s-a casat hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Central) din 24
februarie 2017 în partea încasării venitului ratat, cu emiterea în această parte a unei
hotărâri de respingere a cerinței date, în rest s-a menținut hotărârea instanței de fond,
C O N S T A T Ă;
La 12 aprilie 2016 Nicolae Popovici, reprezentat de avocatul Ana Nani, a depus
cerere de chemare în judecată împotriva Tatianei Siloci cu privire la încasarea
prejudiciului material suportat în legătură cu vătămarea sănătății în urma accidentului
rutier, venitului ratat în urma reducerii capacității de muncă, prejudiciului moral și
cheltuielilor de asistență juridică. (f.d.4-6, 48-49)
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat, că la 11 aprilie 2015 Tatiana Siloci,
conducând mijlocul de transport, a încălcat regulile de securitate a circulației rutiere,
comițând un accident rutier, în urma căruia i-a fost provocată conform concluziei
raportului de expertiză medico legală nr. 956/D din 05 mai 2015, vătămare corporală
medie. Prin sentința Judecătoriei Botanica din 23 octombrie 2015, menținută prin
decizia Curții de Apel Chișinău din 16 decembrie 2015, Tatiana Siloci a fost
recunoscută culpabilă în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod
penal. Reclamantul menționează că în urma acțiunilor ilegale ale pârâtei a fost nevoit
să urmeze tratamente medicale pentru recuperarea sănătății. Astfel, în perioada 11
aprilie 2015 - 20 iunie 2015, s-a aflat în concediu medical, suportând intervenție
chirurgicală. Ulterior, tratamentele au continuat. Potrivit concluziei nr. 134 din 13
august 2015, medicii au stabilit, că necesită tratament chirurgical, repetat, peste 10
1
luni după prima operație. Reclamantul susține că în baza prescrierilor medicale și a
recomandării conținute în concluzia nr. 134 din 13 august 2015 (de a nu conduce
automobilul), SRL. ,,ATD-UNIC” prin ordinul nr. 15-C din 13 august 2015 l-a
eliberat din funcția de șofer, funcție deținută de el prin cumul. Astfel, ca urmare a
vătămării sănătății în urma accidentului rutier și aflarea în imposibilitatea de a
exercita atribuțiile de serviciu în calitate de șofer, a fost privat de salariul în mărime
de 3 000 lei lunar pentru cumularea funcției de șofer. Mai indică reclamantul că din
cauza reducerii capacității de muncă și concedierii din serviciu, a fost privat de
salariu pe perioada 13 august 2015 (momentul concedierii din funcția de șofer) - 14
martie 2016 (momentul depunerii cererii de chemare în judecată) în sumă de 21 000
lei (7 luni x 3000 lei = 21 000 lei).
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Central) din 24 februarie 2017 s-a
admis parțial acțiunea depusă de Nicolae Popovici, s-a încasat de la Tatiana Siloci în
beneficiul lui Nicolae Popovici suma de 31 279, 64 de lei cu titlu de prejudiciu
material, suportat în legătură cu vătămarea sănătății în urma accidentului rutier, suma
de 21 000 lei cu titlu de venit ratat ca urmare a reducerii capacității de muncă și
pierderea salariului, cheltuieli de asistență juridică în sumă de 3 500 lei, s-a respins
cerința cu privire la încasarea prejudiciului moral în sumă de 5 000 lei, s-a încasat de
la Tatiana Siloci în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 938, 38 de lei. (f.d. 107,
110-115)
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 02 noiembrie 2017 a fost respins apelul
declarat de către Nicolae Popovici, s-a admis parțial apelul depus de către Tatiana
Siloci, s-a casat hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Central) din 24 februarie
2017, în partea prin care s-a dispus încasarea de la Tatiana Siloci în beneficiul lui
Nicolae Popovici a sumei de 21 000 lei cu titlu de venit ratat, ca urmare a reducerii
capacității de muncă în rezultatul accidentului rutier, cu emiterea în această parte a
unei noi hotărâri de respingere a capătului de cerere cu privire la încasarea venitului
ratat. În rest, apelul declarat de Tatiana Siloci s-a respins, s-a menținut hotărârea
primei instanțe. (f.d.139, 140-145)
La 02 ianuarie 2018 Tatiana Siloci a declarat recurs împotriva deciziei Curții de
Apel Chișinău din 02 noiembrie 2017, solicitând casarea parțială a deciziei, în partea
sumei de 19 032, 02 lei, în rest să fie menținută decizia instanței de apel. (f.d.149-
152)
În motivarea cererii de recurs recurenta a invocat, că instanța de apel în mod
eronat a aplicat normele de drept material, greșit a apreciat circumstanțele pricinii cu
privire la încasarea prejudiciului material în legătură cu vătămarea sănătății lui
Nicolae Popovici.
La 01 martie 2018 Nicolae Popovici a declarat recurs împotriva deciziei
Curții de Apel Chișinău din 02 noiembrie 2017, solicitând casarea parțială a
hotărârilor judecătorești, în partea respingerii pretențiilor privind încasarea venitului
ratat în sumă de 21 000 lei și prejudiciului moral în sumă de 5 000 lei, cu adoptarea
unei noi hotărâri în această parte de admitere a pretențiilor. (f.d.157-159)
În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat, că instanța de apel la
adoptarea deciziei a încălcat și a aplicat greșit normele de drept material,
interpretând eronat prevederile art.1418 alin.(1) Cod Civil, ce a adus la respingerea
pretenției sale cu privire la încasarea venitului ratat. Instanțele de judecată au respins
cerința sa cu privire la încasarea prejudiciului moral fără a lua în considerație faptul
2
că a fost supus din nou unei intervenții chirurgicale ce i-a provocat din nou dureri
fizice și psihice.
În conformitate cu art. 434 alin. (1), (2) CPC recursul se declară în termen de 2
luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este
termen de decădere și nu poate fi restabilit.
Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la
02 noiembrie 2017, expediată părților la 04 decembrie 2017 prin intermediul oficiului
poștal, confirmare despre recepționarea acesteia de către părți la materialele dosarului
lipsește. (f.d.146)
În aceste circumstanțe recursurile, depuse la 02 ianuarie 2018 și 01 martie 2018,
se consideră depuse în termen.
Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele
cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursurile declarate de către
Tatiana Siloci și Nicolae Popovici sunt inadmisibile din următoarele considerente.
Verificând motivele de casare, invocate în recursuri, completul Colegiului
atestă, că Tatiana Siloci și Nicolae Popovici indică argumente ce țin de dezacordul cu
felul în care instanțele de judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat
circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente,
deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.
Potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanța de
recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.
Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și
concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
Recursul exercitat conform secțiunii a II - a are caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei,
dar nu și temeinicia în fapt.
Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu pot
constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres
stabilite la art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC.
Potrivit prevederilor art. 432 alin.1 CPC părțile și alți participanți la proces sunt
în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.
Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau
aplicate eronat, iar alin. 4 stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la
alin. 3 constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care
acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care
instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a
fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.
432 alin. (2), (3) și (4).
Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să
fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să
posede puterea de a îndrepta în mod direct starea lucrurilor pe când în recursurile
3
declarate de către Tatiana Siloci și Nicolae Popovici asemenea aspecte nu se
regăsesc.
În speță, completul Colegiului menționează, că recursurile în cauză conțin
obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de
apel primind o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a drepturilor recurenților la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în
care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recursuri nu pot constitui
temei de admisibilitate a recursurilor, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum
formal invocă Tatiana Siloci, Nicolae Popovici și, respectiv, nu constituie temei de
casare a deciziei recurate.
În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera
recursurile declarate de Tatiana Siloci și Nicolae Popovici inadmisibile.
Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin.(2), 433 lit. a), 440 alin.(1), (11)
CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
D I S P U N E :
Recursurile, declarate de către Tatiana Siloci și Nicolae Popovici, se consideră
inadmisibile.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru
judecători Iuliana Oprea
Maria Ghervas
4