2ra-643/18 — incasarea pensiei de intretinere

Dosarul nr. 2ra-643/18

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Ciocana (jud. S. Suvac)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Mihaila, V. Sîrbu)

ÎNCHEIERE

04 aprilie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

Judecători Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Gurdiș

(Vozian) Natalia,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Vozian Tudor

împotriva Luciei Vozian, Igor Vozian, Nataliei Gurdiș (Vozian) și lui Valentin

Vozian cu privire la încasarea în mod solidar a pensiei de întreținere și a cheltuielilor

suplimentare,

împotriva deciziei din 11 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 28 septembrie 2016 Vozian Tudor, prin intermediul avocatului Pelin

Valeriu, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Luciei Vozian, lui Igor

Vozian, Nataliei Gurdiș (Vozian) și lui Valentin Vozian cu privire la încasarea în

mod solidar a pensiei de întreținere în sumă de 2400 de lei lunar și a cheltuielilor

suplimentare în mărime de 1600 de lei lunar.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, din fosta căsătorie cu Vozian

Ludmila, au rezultat copiii - Vozian Lucia, Vozian Igor, Gurdiș (Vozian) Natalia și

Vozian Valentin, care sunt deja majori.

Reclamantul a susținut că este invalid de gradul I - dezabilitate severă, este

paralizat și are nevoie de ajutorul persoanelor terțe, deoarece nu se poate deplasa de

sine stătător, nu poate să procure produse alimentare, medicamente, să-și prepare

mâncare etc. Dar după plecarea fostei sale soții - Vozian Ludmila peste hotarele țării

au plecat și majoritatea copiilor săi.

Reclamantul a menționat că a rămas să locuiască cu fiul, Vozian Igor, pe care,

deși l-a întreținut, ultimul i-ar fi furat banii de pe un contul bancar al său, iar ulterior

a plecat cu traiul peste hotarele Republicii Moldova. A declarat că, fiica sa, Vozian

Lucia, locuiește în mun. Chișinău.

Reclamantul a declarat că, deoarece copiii l-au abandonat și se eschivează să-

și îndeplinească obligațiile sale față de tată, iar pensia lui nu este suficientă, este în

imposibilitate de a se asigura material cu necesitățile cotidiene de sine stătător.

1

Prin hotărârea din 23 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău sediul Ciocana s-a

admis parțial acțiunea înaintată de Vozian Tudor și s-a încasat în mod solidar de la

Lucia Vozian, Igor Vozian, Gurdiș (Vozian) Natalia și Valentin Vozian pensia de

întreținere pentru părintele inapt de muncă - Vozian Tudor în sumă fixă de 2400 de

lei lunar, începând cu data adresării în instanța de judecată; s-a încasat în mod solidar

de la Lucia Vozian, Igor Vozian, Gurdiș (Vozian) Natalia și Valentin Vozian în

beneficiul statului suma de 864 lei cu titlu de taxă de stat. În rest, pretențiile înaintate

de Vozian Tudor s-au respins ca fiind neîntemeiate.

Prin decizia din 11 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău s-au respins

apelurile depuse de Lucia Vozian, Gurdiș (Vozian) Natalia și Valentin Vozian; s-a

menținut hotărârea din 23 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău sediul Ciocana.

La 15 februarie 2018 Gurdiș (Vozian) Natalia a declarat recurs împotriva

deciziei din 11 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău solicitând casarea

hotărârilor judecătorești în partea admiterii acțiunii înaintate de Vozian Tudor, iar în

partea respingerii de a menține fără modificări.

În motivarea recursului s-a menționat că decizia instanței de apel este ilegală,

neîntemeiată și pasibilă de a fi casată, deoarece instanța de apel la judecarea cauzei

nu a cercetat complet și obiectiv circumstanțele cauzei, fiind pusă pe prim plan

intima convingere a justițiabilului și nu legea.

Recurenta a precizat că instanța de apel la examinarea cauzei a interpretat în

mod eronat legea, a apreciat arbitrar probele prezentate de părți și anexate la dosar,

fapt ce a dus la soluționarea greșită a pricinii și la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului. Or, instanța de apel fără a cerceta înscrisurile prezentate

și anexate întru confirmarea întreprinderii măsurilor de asigurarea a reclamantului

cu surse financiare pentru îmbunătățirea condițiilor dificile ale acestuia în mod

abuziv a menținut hotărârea instanței de fond prin care s-a dispus încasarea de la

pârâți a sumei fixe lunare pentru întreținerea reclamantului. Deci, consideră că la

dosar au fost prezentate suficiente probe ce demonstrează că pârâții își îndeplinesc

corespunzător obligațiile de întreținere a reclamantului.

În conformitate cu art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 11 octombrie 2017, iar Gurdiș

(Vozian) Natalia a declarat recurs la 15 februarie 2018.

Materialele cauzei atestă că decizia contestată a fost expediată participanților

la proces la 24 noiembrie 2017, însă date despre recepționarea de către recurentă a

deciziei contestate lipsesc. Astfel, recursul se consideră a fi declarat în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de către Gurdiș (Vozian) Natalia,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

2

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Gurdiș (Vozian) Natalia,

nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de

procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurent cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității

constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă,

însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a

regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

3

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de către Gurdiș (Vozian) Natalia.

În conformitate cu art. art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Gurdiș (Vozian) Natalia

împotriva deciziei din 11 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

Judecători Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

4