2rh-82/18 — obligarea publicarii dezmintirii

2rh-82/18 — obligarea publicarii dezmintirii (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

prima instanță: Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău dosarul nr.2rh-82/18

Judecător Liuba Pruteanu

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Jud. A. Minciuna, V. Pruteanu, A. Nogai

Î N C H E I E R E

28 martie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecător Ala Cobăneanu

judecători Dumitru Mardari

Luiza Gafton

examinând cererea de revizuire declarată de reprezentantul Guvernului la Curtea

Europeană a Drepturilor Omului, Agentul Guvernamental Oleg Rotari,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de SA ”Pietriș” și Iurie

Nastas împotriva SRL ”Știri Media Grup” și Anatol Bulat cu privire la publicarea

dezmințirii informației false,

încheierii Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 09 octombrie 2012 și decizia

Curții de Apel Chișinău din 05 decembrie 2012,

c o n s t a t ă:

La 25 septembrie 2012, SA ”Pietriș” și Iurie Nastas au depus cerere de chemare în

judecată împotriva SRL ”Știri Media Grup” și Anatol Bulat cu privire la publicarea

dezmințirii informației false (f.d. 2-5).

Reclamanții au solicitat dezmințirea de către ”Newsmedia Group” SRL (”Publika

TV”), Anatol Bulat, Ghenadii Podșivalov a informației false, prin care au fost defăimați

Compania SA ”Pietriș” și Iurie Nastas; publicarea de către ”Newsmedia Group” SRL

(”Publika TV”) a unei dezmințiri în rubrica ”Economie” pe site-ul www.Publika.md;

difuzarea dezmințirii de către ”Newsmedia Group” SRL, prin intermediul postului de

televiziune ”Publika TV”, în cadrul ciclului de emisiuni ”Moldova, țară de minune”.

Prin încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 28 septembrie 2012, cererii

de chemare în judecată depuse de SA ”Pietriș” și Iurie Nastas împotriva SRL ”Știri Media

Grup” și Anatol Bulat cu privire la publicarea dezmințirii informației false, nu i s-a dat

curs, acordându-se reclamanților un termen până la 08 octombrie 2012, pentru a înlătura

neajunsurile indicate în încheiere și anume să achite taxa de stat și să concretizeze care

informație defăimătoare urmează a fi dezmințită (f.d. 22-23).

Potrivit încheierii Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 09 octombrie 2012,

cererea de chemare în judecată înaintată de SA ”Pietriș” și Iurie Nastas a fost restituită

reclamanților, pe motiv că, reclamanții nu au înlăturat în termen neajunsurile indicate în

încheierea din 28 septembrie 2012 (f.d. 25).

La data de 09 octombrie 2012, reprezentantul reclamanților SA ”Pietriș” și Iurie

Nastas, avocatul Inna Bazatin a depus cerere de înlăturare neajunsurilor, prin care a indicat

că judecătorul neîntemeiat a obligat reclamanții să achite taxa de stat pentru pretenția

privind compensarea prejudiciului material, or, astfel de pretenție nu a fost înaintată de

1

către reclamanți la această etapă a procedurii, iar în cererea de chemare în judecată au fost

indicate concret care informații defăimătoare urmează să fie dezmințite (f.d. 31-32).

Nefiind de acord cu încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 09

octombrie 2012, reprezentantul reclamanților, avocatul Inna Bazatin la data de 24

octombrie 2012 a declarat recurs împotriva încheierii, prin care cererea de chemare în

judecată depusă de SA ”Pietriș” și Iurie Nastas a fost restituită (f.d. 26-29).

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 05 decembrie 2012 a respins recursul, ca

nefondat (f.d. 44-45).

La 19 februarie 2018, reprezentantul Guvernului la Curtea Europeană a Drepturilor

Omului, Agentul Guvernamental, Oleg Rotari a depus cerere de revizuire a încheierii

Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 09 octombrie 2012 și deciziei Curții de Apel

Chișinău din 05 decembrie 2012, solicitând recunoașterea expresă a violării dreptului

reclamanților, garantat de Articolul 6 paragraful 1 din Convenției, admiterea cererii de

revizuire, casarea încheierii Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 09 octombrie 2012

și decizia Curții de Apel Chișinău din 05 decembrie 2012, întru remedierea violării și după

caz, acordarea satisfacției echitabile pentru violarea constatată prin aplicarea directă a

Articolului 41 din Convenție (f.d.48-51).

În motivarea cererii de revizuire Agentul Guvernamental, Oleg Rotari a indicat că la

22 iunie 2017 Curtea Europeană a Drepturilor Omului a comunicat Guvernului cauza SC

”Pietriș” SA și Nastas versus Republicii Moldova, solicitând prezentarea poziției

Guvernului cu privire la o eventuală reglementare amiabilă a speței și condițiile în care

părțile pot ajunge la o asemenea soluție.

Guvernul și-a exprimat poziția în favoarea reglementării amiabile a cauzei pe rolul

Curții, asumându-și obligația de a cere redeschiderea procedurii civile ale SC ”Pietriș” SA

prin intermediul revizuirii și remedierii pretinsei violări a Convenției pentru apărarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului la nivel național.

Relatează că, reclamanții au pretins încălcarea dreptului lor de acces la justiție,

garantat de Articolul 6 paragraful 1 al Convenției, deoarece instanța de fond a refuzat să

examineze cererea, obligându-i să achite taxa de stat în mărime de 3% din valoarea acțiunii,

în condițiile în care reclamanții nu au solicitat despăgubirea prejudiciului material și moral.

Ca urmare, întru evitarea constatării de către Curtea Europeană a unei încălcări a

drepturilor garantate de Convenție, prin prisma art. 6 § 1 din Convenție, întru asigurarea

respectării principiului subsidiarității și remedierea prioritară a încălcării drepturilor

reclamanților la nivel național, precum și în contextul inițierii unei proceduri de

reglementare amiabilă, în temeiul art. 449 lit. g) Cod de procedură civilă, solicită admiterea

cererii de revizuire, recunoașterea expresă a violărilor drepturilor reclamanților garantate

de art. 6 § 1 din Convenție, întru remedierea violării, casarea încheierii Judecătoriei

Buiucani, mun. Chișinău din 09 octombrie 2012 și deciziei Curții de Apel Chișinău din 05

decembrie 2012, întru remedierea violării și după caz acordarea satisfacției echitabile

pentru violarea constatată prin aplicarea directă a Articolului 41 din Convenție.

La data de 22 februarie 2018, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție a expediat în adresa participanților la proces copia cererii de

revizuire declarată de Agentul Guvernamental, Oleg Rotari, pentru cunoștință (f.d. 70).

Articolul 452 alin. (1) și (3) Codul de procedură civilă prevede că instanța

examinează cererea de revizuire în ședință publică în conformitate cu normele de

examinare a cererii de chemare în judecată.

Participanților la proces li se comunică locul, data și ora ședinței. Neprezentarea lor

însă nu împiedică examinarea cererii de revizuire.

2

Articolul 452 alin. (3) Codul de procedură civilă care prevede comunicarea

participanților la proces a locului, datei și orei ședinței de judecată nu a fost modificat.

În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără

înștiințarea participanților la proces.

Conform art. 6 alin. (7) din Legea nr. 780-XV din 27 decembrie 2001 privind actele

legislative, în cazul în care între două acte legislative cu aceeași forță juridică apare un

conflict de norme ce promovează soluții diferite asupra aceluiași obiect al reglementării, se

aplică prevederile actului posterior.

Coroborând prevederile art. 452 alin. (1) Codul de procedură civilă cu art. 444

același Cod, care este modificat printr-o Lege posterioară ce promovează soluții diferite

privitor la citarea și participarea părților la judecarea recursurilor, Colegiul civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție examinează cererea de revizuire

în lipsa participanților.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire depusă de

reprezentantul Guvernului la Curtea Europeană a Drepturilor Omului - Agentul

Guvernamental, Oleg Rotari este întemeiată și urmează a fi admisă din următoarele motive.

Temeiurile pentru revizuirea hotărârilor judecătorești irevocabile de către legislator

sunt specificate exhaustiv în art. 449 Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 451 alin. (1) Codul de procedură civilă, cererea de revizuire

se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu

temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

Potrivit art. 449 lit. g) Codul de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în

care: Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a inițiat o

procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii

Moldova.

Obligația de a repara orice violare pretinsă a Convenției revine autorităților

naționale. O decizie sau o măsură a autorității naționale în favoarea reclamantului nu este,

în principiu, suficientă pentru a-l lipsi de statutul de „victimă”, cu excepția cazului în care

autoritățile naționale au recunoscut încălcarea Convenției, în mod expres sau în substanță,

iar apoi au acordat despăgubiri. Întrebarea dacă reclamantul a primit despăgubiri pentru

prejudiciul cauzat, comparativ cu satisfacția echitabilă, care este prevăzută de articolul 41

din Convenție, este o problemă importantă. Este stabilit în jurisprudența Curții că în cazul

în care autoritățile naționale au stabilit o încălcare, iar decizia lor constituie o satisfacție

adecvată și suficientă, partea interesată nu mai poate pretinde a fi o victimă în sensul

articolului 34 din Convenție (Scordino c. Italiei nr. 36813/97, § 179-181).

Conform art. 4 alin. (1) și (2) Constituția Republicii Moldova, dispozițiile

constituționale privind drepturile și libertățile omului se interpretează și se aplică în

concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și cu celelalte

tratate la care Republica Moldova este parte.

Prin Hotărârea Parlamentului nr. 1298-XIII din 24 iulie 1997, în vigoare din 21

august 1997, a fost ratificată Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților

fundamentale, încheiată la Roma la 4 noiembrie 1950.

Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale este un

tratat obligatoriu pentru Republica Moldova, dispozițiile căreia au devenit parte

componentă a legislației Republicii Moldova.

Curtea Constituțională prin hotărârea nr. 55 din 14 octombrie 1999 privind

interpretarea unor prevederi ale art. 4 din Constituția Republicii Moldova a hotărât că

3

principiile și normele unanim recunoscute ale dreptului internațional, tratatele

internaționale ratificate și cele la care Republica Moldova a aderat sînt parte componentă

a cadrului legal al Republicii Moldova și devin norme ale dreptului ei intern. Dacă există

neconcordanțe între pactele și tratatele internaționale privind drepturile fundamentale ale

omului și legile interne ale Republicii Moldova, potrivit dispozițiilor art. 4 alin. (2) din

Constituție, organele de drept sînt obligate să aplice reglementările internaționale.

Conform art. 6 paragraful 1 al Convenției, orice persoană are dreptul la judecarea în

mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale de către o instanță

independentă și imparțială, instituită prin lege.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul la un proces

echitabil în fața unei instanțe de judecată independentă și imparțială, garantat de art. 6 alin.

(1) al Convenției, urmează a fi interpretat prin prisma Preambulului Convenției, care enunță

preeminența principiului supremației dreptului ca element al patrimoniului comun al

statelor contractante.

Articolul 6 este o dispoziție convențională care include garanții de natură

procedurală, rolul său fiind de a consacra desfășurarea legitimă a unui proces judiciar cu

referire la contestațiile asupra drepturilor cu caracter civil și penal.

Ar fi de neconceput ca art. 6 paragraf 1 să reglementeze amănunțit ansamblul de

garanții procedurale recunoscute părților unei acțiuni civile, fără a proteja în mod

primordial ceea ce face realmente posibilă exercitarea practică a acestor garanții: accesul

la instanța de judecătorească.

Mecanismul de garantare a Convenției europene vizează protecția unor drepturi

efective și concrete, și nu a unor drepturi teoretice și iluzorii.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

din analiza materialelor cauzei civile constată că prin restituirea cererii de chemare în

judecată pe motivele invocate de instanța de fond, a fost violat art. 6 paragraful 1 din

Convenție.

În susținerea poziției sale, instanța de revizuire reține că la data de 25 septembrie

2012, SA ”Pietriș” și Iurie Nastas au depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL

”Știri Media Grup” și Anatol Bulat, prin care a solicitat dezmințirea de către ”Newsmedia

Group” SRL (”Publika TV”), Anatol Bulat, Ghenadii Podșivalov a informației false, prin

care au fost defăimați Compania SA ”Pietriș” și Iurie Nastas; publicarea de către

”Newsmedia Group” SRL (”Publika TV”) a unei dezmințiri în rubrica ”Economie” pe site-

ul www.Publika.md; difuzarea dezmințirii de către ”Newsmedia Group” SRL, prin

intermediul postului de televiziune ”Publika TV”, în cadrul ciclului de emisiuni ”Moldova,

țară de minune” (f.d. 2-5).

La 28 septembrie 2012, instanța de judecată a emis încheiere prin care nu s-a dat

curs cererii de chemare în judecată și s-a acordat reclamanților un termen până la 08

octombrie 2012, pentru a înlătura neajunsurile indicate în încheiere și anume să achite taxa

de stat în mărime de 3% din suma prejudiciului solicitat și să concretizeze care informație

defăimătoare urmează a fi dezmințită (f.d. 22-23).

Potrivit actelor anexate la materialele dosarului și anume copiei plicului anexat la

f.d. 33, încheierea din 28 septembrie 2012 a fost expediată în adresa companiei-reclamante

SA ”Pietriș” la data de 05 octombrie 2012, recepționată de aceasta la data de 08 octombrie

2012 (f.d. 34).

La data de 09 octombrie 2012, Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău a restituit

cererea reclamanților, din motiv că aceștia nu s-au conformat încheierii din 28 septembrie

2012.

4

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 05 decembrie 2012 recursul depus de SA

”Pietriș” și Iurie Nastas împotriva încheierii Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 09

octombrie 2012 a fost respins, cu menținerea încheierii din 28 septembrie 2012.

În raport cu aceste constatări, se atestă faptul că, prin dispunerea restituirii cererii de

chemare în judecată de către instanța de fond, a fost încălcat dreptul reclamanților de acces

la justiție, drept garantat de Articolul 6 paragraful 1 al CEDO. Or, prin încheierea de a nu

da curs din 28 septembrie 2012 reclamanților nejustificat le-a fost impusă achitarea taxei

de stat pentru unele pretenții neinvocate în cererea de chemare în judecată. Și anume,

instanța de fond a obligat reclamanții să achite taxa de stat în mărime de 3% din cuantumul

pretențiilor cu privire la încasarea prejudiciului material și moral, în condițiile în care

încasarea acestor prejudicii nu au fost solicitate de către reclamanți, aceștia rezervându-și

dreptul de a le înainta ulterior printr-o cerere separată.

În acest context, instanța de revizuire statuează că, după cum rezultă din actele

anexate la cererea de chemare în judecată, la înaintarea acțiunii reclamanți s-au conformat

prevederilor art. 19 alin. (1) din Legea nr. 64 cu privire la libertatea de exprimare și au

achitat taxa de stat în valoare de 100,00 lei, pentru fiecare reclamant.

Pe cale de consecință, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție conchide că la acea etapă a procesului, instanța de judecată nu

avea temei de a nu da curs cererii de chemare în judecată, pe motiv că nu a fost achitată

taxa de stat.

În aceiași ordine de idei, instanța de revizuire mai reține că instanța de fond

nejustificat nu a dat curs cererii de chemare în judecată, iar ulterior a restituit-o, pe motivul

că, reclamanții nu și-au concretizat pretențiile și anume nu au indicat care anume afirmații

le consideră defăimătoare. Or, din conținutul cererii de chemare (f.d. 3-5) se deduce că,

reclamanții direct au indicat care afirmații sunt defăimătoare, identificând sintagmele

defăimătoare ce se referă la activitate lui Iurie Nastas și sintagmele defăimătoare ce se

referă la activitate SA ”Pietriș”.

De altfel, după cum rezultă din analiza materialelor anexate la dosarul judiciar,

reclamanții au fost în imposibilitate de a înlătura neajunsurile pretinse, or, potrivit copiei

plicului poștal anexat de către reclamantul SA ”Pietriș” (f.d.33), încheierea Judecătoriei

Buiucani, mun. Chișinău din 09 octombrie 2012 a fost expediată de către instanța de

judecată la data de 05 octombrie 2012 și recepționată de acesta la data de 08 octombrie

către judecător începând cu data de 09 octombrie 2012, în condiții le în care la data de 08

octombrie 2012, cererea de chemare în judecată a fost restituită din motivul că reclamanții

nu s-a conformat încheierii din 28 septembrie 2012.

În jurisprudența sa constantă Curtea reamintește că situații similare au fost deja

examinate în cauza Malahov versus Republica Moldova (07 iunie 2007), în care Curtea a

conchis că instanțele judecătorești naționale nu au efectuat o examinare adecvată a

capacității reclamantului de a plăti taxele de stat și nu au răspuns la argumentul lui precum

că, datorită naturii pretențiilor sale, el avea dreptul la o scutire, astfel fiindu-i îngrădit

dreptul de acces la justiție.

La fel și în cauzele Dorina Rodica Hietsch versus României (23 septembrie 2014),

Sega versus Romania (13 martie 2012), în care s-a constatat încălcarea art. 6 §1 din

Convenție, privind dreptul la un proces echitabil, întrucât instanțele de judecată au anulat

recursurile reclamanților cu motivația ca acestea nu a fost timbrate, deși reclamanții au

făcut dovada plății taxei judiciare de timbru impuse pentru examinarea căii de atac, si

5

ulterior au respins contestația în anulare formulată de reclamanți, astfel fiind restricționat

accesul la justiție prin anularea cererii lor pentru motive neimputabile acestora.

O hotărâre judecătorească în care se constată o încălcare a drepturilor fundamentale

a persoanei, garantate de Constituție și de Convenție, obligă instanța supremă să înlăture

acea încălcare și să repare consecințele astfel încât să restabilească cât e posibil situația

existentă înaintea încălcării.

Cu privire la solicitarea Agentului guvernamental de acordare a unei satisfacții

echitabile pentru violarea constatată, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Conform art. 11 alin. (3) și (4) din Legea cu privire la Agentul guvernamental nr.

151 din 30 iulie 2015, procedura de soluționare amiabilă este confidențială și se încheie

prin semnarea de declarații mutuale propuse cu asistența Curții Europene, ori a unui acord

scris între Agentul guvernamental și reclamant sau reprezentantul acestuia.

Clauzele acordului se stabilesc în funcție de circumstanțele fiecărei cauze în parte și

sunt coordonate în prealabil cu Guvernul și/sau cu alte autorități cărora li se atribuie

pretinsa încălcare a drepturilor reclamantului. Agentul guvernamental și reclamantul pot

reformula clauzele acordului până la admiterea acestuia de către Curtea Europeană, de

asemenea prin coordonare prealabilă. În interpretarea acestor prevederi legale, este cert că

condițiile de reparare a prejudiciului cauzat petiționarului prin hotărârea judecătorească

prin care s-a încălcat grav un drept prevăzut de Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale pot fi negociate de către părți.

Or, repararea prejudiciului cauzat printr-o hotărâre judecătorească, prin care s-a

încălcat grav un drept prevăzut de Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale, poate fi efectuat în primul rând prin modificarea

(casarea) acesteia și numai apoi prin acordarea unei compensații pecuniare. Aceasta

deoarece hotărârea judecătorească, în ordinea juridică internă are putere de lucru judecat

din care rezultă efectele specifice și care pot produce consecințe nefaste și ilegale asupra

subiectului în cauză.

Prin prisma acestor constatări, la caz se va reține că părțile interesate în speță,

Agentul guvernamental, SA ”Pietriș” și Iurie Nastas, urmează să negocieze și să încheie un

acord privind compensația pecuniară echitabilă în sensul art. 41 din Convenție.

Această concluzie se impune și dat fiind faptului că desfășurarea procedurii de

reglementare amiabilă a cauzei, inclusiv prin compensarea pecuniară a persoanelor vizate,

face parte din cercul atribuțiilor Agentului guvernamental.

În speță, însă, lipsesc probe concludente care ar confirma că Agentul guvernamental,

întru executarea obligațiilor la care s-a subscris Guvernul de a cere redeschiderea

procedurilor la nivel intern și a remedia încălcările comise în drepturile fundamentale ale

SA ”Pietriș” și Iurie Nastas, a efectuat acțiuni în vederea negocierii cu reclamantul a

condițiilor și sumelor concrete ale satisfacției echitabile, în conformitate cu dispozițiile art.

11 alin. (3) și (4) din Legea cu privire la Agentul guvernamental nr. 151 din 30 iulie 2015.

Pe acest temei, se va reține că stabilirea la caz de către Curtea Supremă de Justiție a

unei compensații pecuniare concrete, pentru încălcarea dreptului SA ”Pietriș” și Iurie

Nastas garantat de CEDO, se va suprapune cu atribuțiile funcționale stabilite prin lege

pentru Agentul guvernamental, ca urmare, există riscul depășirii limitelor de competență

prevăzute prin mandatul instituțional al instanței judecătorești supreme.

Mai cu seamă, la acest capitol, instanța de recurs va remarca că Agentul

guvernamental nu a prezentat instanței de judecată propuneri concrete, cu sume certe

pentru a fi adjudecate în beneficiul victimelor încălcării, operând cu termeni generali și

6

sugerând o limită de discreție prea mare pentru completul de judecată investit cu judecarea

acestui caz.

Or, instanța de recurs nu beneficiază de posibilitatea legală de a audia opinia părților

implicate în proces, în privința cuantumului despăgubirilor și să evalueze pozițiile lor.

Ca consecință, revendicările cu privire la acordarea satisfacției echitabile urmează a

fi soluționate de către Agentul guvernamental, în condițiile art. 11 din Legea nr. 151 din

30 iulie 2015 cu privire la Agentul guvernamental.

Din considerentele menționate și având în vedere că argumentele invocate de

reprezentantul Guvernului la Curtea Europeană a Drepturilor Omului se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 449 lit. g) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

cererea de revizuire, de a recunoaște încălcarea dreptului SA ”Pietriș” și Iurie Nastas,

garantat de articolul 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor și a

Libertăților Fundamentale ale Omului și de a casa încheierea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău din 09 octombrie 2012 și decizia Curții de Apel Chișinău din 05 decembrie 2012,

cu remiterea cauzei civile spre examinare în instanța de fond, la faza de primire a cererii.

În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e

Se constată încălcarea dreptului SA ”Pietriș” și Iurie Nastas, garantat de articolul

6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor și a Libertăților Fundamentale

ale Omului.

Se admite cererea de revizuire depusă de Agentul Guvernamental, Oleg Rotari.

Se casează încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 09 octombrie 2012

și decizia Curții de Apel Chișinău din 05 decembrie 2012.

Se remite cererea de chemare în judecată depusă de SA ”Pietriș” și Iurie Nastas

împotriva SRL ”Știri Media Grup” și Anatol Bulat cu privire la publicarea dezmințirii

informației false, la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, spre examinare la faza de

primire a cererii pe rol.

Revendicările cu privire la acordarea satisfacției echitabile urmează a fi soluționate

de Agentul guvernamental, prin intermediul Guvernului Republicii Moldova.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecător Ala Cobăneanu

Judecători Dumitru Mardari

Luiza Gafton

7