2rh-82/18 — obligarea publicarii dezmintirii

prima instanță: Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău dosarul nr.2rh-82/18 Judecător Liuba Pruteanu instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Jud. A. Minciuna, V. Pruteanu, A. Nogai Î N C H E I E R E 28 martie 2018 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecător Ala Cobăneanu judecători Dumitru Mardari Luiza Gafton examinând cererea de revizuire declarată de reprezentantul Guvernului la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Agentul Guvernamental Oleg Rotari, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de SA ”Pietriș” și Iurie Nastas împotriva SRL ”Știri Media Grup” și Anatol Bulat cu privire la publicarea dezmințirii informației false, încheierii Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău din 09 octombrie 2012 și decizia Curții de Apel Chișinău din 05 decembrie 2012, c o n s t a t ă: La 25 septembrie 2012, SA ”Pietriș” și Iurie Nastas au depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL ”Știri Media Grup” și Anatol Bulat cu privire la publicarea dezmințirii informației false (f.d. 2-5). Reclamanții au solicitat dezmințirea de către ”Newsmedia Group” SRL (”Publika TV”), Anatol Bulat, Ghenadii Podșivalov a informației false, prin care au fost defăimați Compania SA ”Pietriș” și Iurie Nastas; publicarea de către ”Newsmedia Group” SRL (”Publika TV”) a unei dezmințiri în rubrica ”Economie” pe site-ul www.Publika.md; difuzarea dezmințirii de către ”Newsmedia Group” SRL, prin intermediul postului de televiziune ”Publika TV”, în cadrul ciclului de emisiuni ”Moldova, țară de minune”.

Prin încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 28 septembrie 2012, cererii de chemare în judecată depuse de SA ”Pietriș” și Iurie Nastas împotriva SRL ”Știri Media Grup” și Anatol Bulat cu privire la publicarea dezmințirii informației false, nu i s-a dat curs, acordându-se reclamanților un termen până la 08 octombrie 2012, pentru a înlătura neajunsurile indicate în încheiere și anume să achite taxa de stat și să concretizeze care informație defăimătoare urmează a fi dezmințită (f.d. 22-23). Potrivit încheierii Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 09 octombrie 2012, cererea de chemare în judecată înaintată de SA ”Pietriș” și Iurie Nastas a fost restituită reclamanților, pe motiv că, reclamanții nu au înlăturat în termen neajunsurile indicate în încheierea din 28 septembrie 2012 (f.d.

25). La data de 09 octombrie 2012, reprezentantul reclamanților SA ”Pietriș” și Iurie Nastas, avocatul Inna Bazatin a depus cerere de înlăturare neajunsurilor, prin care a indicat că judecătorul neîntemeiat a obligat reclamanții să achite taxa de stat pentru pretenția privind compensarea prejudiciului material, or, astfel de pretenție nu a fost înaintată de 1 către reclamanți la această etapă a procedurii, iar în cererea de chemare în judecată au fost indicate concret care informații defăimătoare urmează să fie dezmințite (f.d. 31-32). Nefiind de acord cu încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 09 octombrie 2012, reprezentantul reclamanților, avocatul Inna Bazatin la data de 24 octombrie 2012 a declarat recurs împotriva încheierii, prin care cererea de chemare în judecată depusă de SA ”Pietriș” și Iurie Nastas a fost restituită (f.d.

26-29). Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 05 decembrie 2012 a respins recursul, ca nefondat (f.d. 44-45). La 19 februarie 2018, reprezentantul Guvernului la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Agentul Guvernamental, Oleg Rotari a depus cerere de revizuire a încheierii Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 09 octombrie 2012 și deciziei Curții de Apel Chișinău din 05 decembrie 2012, solicitând recunoașterea expresă a violării dreptului reclamanților, garantat de Articolul 6 paragraful 1 din Convenției, admiterea cererii de revizuire, casarea încheierii Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 09 octombrie 2012 și decizia Curții de Apel Chișinău din 05 decembrie 2012, întru remedierea violării și după caz, acordarea satisfacției echitabile pentru violarea constatată prin aplicarea directă a Articolului 41 din Convenție (f.d.48-51).

În motivarea cererii de revizuire Agentul Guvernamental, Oleg Rotari a indicat că la 22 iunie 2017 Curtea Europeană a Drepturilor Omului a comunicat Guvernului cauza SC ”Pietriș” SA și Nastas versus Republicii Moldova, solicitând prezentarea poziției Guvernului cu privire la o eventuală reglementare amiabilă a speței și condițiile în care părțile pot ajunge la o asemenea soluție. Guvernul și-a exprimat poziția în favoarea reglementării amiabile a cauzei pe rolul Curții, asumându-și obligația de a cere redeschiderea procedurii civile ale SC ”Pietriș” SA prin intermediul revizuirii și remedierii pretinsei violări a Convenției pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului la nivel național.

Relatează că, reclamanții au pretins încălcarea dreptului lor de acces la justiție, garantat de Articolul 6 paragraful 1 al Convenției, deoarece instanța de fond a refuzat să examineze cererea, obligându-i să achite taxa de stat în mărime de 3% din valoarea acțiunii, în condițiile în care reclamanții nu au solicitat despăgubirea prejudiciului material și moral.

Ca urmare, întru evitarea constatării de către Curtea Europeană a unei încălcări a drepturilor garantate de Convenție, prin prisma art. 6 § 1 din Convenție, întru asigurarea respectării principiului subsidiarității și remedierea prioritară a încălcării drepturilor reclamanților la nivel național, precum și în contextul inițierii unei proceduri de reglementare amiabilă, în temeiul art. 449 lit. g) Cod de procedură civilă, solicită admiterea cererii de revizuire, recunoașterea expresă a violărilor drepturilor reclamanților garantate de art. 6 § 1 din Convenție, întru remedierea violării, casarea încheierii Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 09 octombrie 2012 și deciziei Curții de Apel Chișinău din 05 decembrie 2012, întru remedierea violării și după caz acordarea satisfacției echitabile pentru violarea constatată prin aplicarea directă a Articolului 41 din Convenție.

La data de 22 februarie 2018, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a expediat în adresa participanților la proces copia cererii de revizuire declarată de Agentul Guvernamental, Oleg Rotari, pentru cunoștință (f.d. 70). Articolul 452 alin. (1) și (3) Codul de procedură civilă prevede că instanța examinează cererea de revizuire în ședință publică în conformitate cu normele de examinare a cererii de chemare în judecată. Participanților la proces li se comunică locul, data și ora ședinței. Neprezentarea lor însă nu împiedică examinarea cererii de revizuire. 2 Articolul 452 alin. (3) Codul de procedură civilă care prevede comunicarea participanților la proces a locului, datei și orei ședinței de judecată nu a fost modificat.

În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. Conform art. 6 alin. (7) din Legea nr. 780-XV din 27 decembrie 2001 privind actele legislative, în cazul în care între două acte legislative cu aceeași forță juridică apare un conflict de norme ce promovează soluții diferite asupra aceluiași obiect al reglementării, se aplică prevederile actului posterior. Coroborând prevederile art. 452 alin. (1) Codul de procedură civilă cu art. 444 același Cod, care este modificat printr-o Lege posterioară ce promovează soluții diferite privitor la citarea și participarea părților la judecarea recursurilor, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție examinează cererea de revizuire în lipsa participanților.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire depusă de reprezentantul Guvernului la Curtea Europeană a Drepturilor Omului - Agentul Guvernamental, Oleg Rotari este întemeiată și urmează a fi admisă din următoarele motive. Temeiurile pentru revizuirea hotărârilor judecătorești irevocabile de către legislator sunt specificate exhaustiv în art. 449 Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 451 alin. (1) Codul de procedură civilă, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

Potrivit art. 449 lit. g) Codul de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care: Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova. Obligația de a repara orice violare pretinsă a Convenției revine autorităților naționale. O decizie sau o măsură a autorității naționale în favoarea reclamantului nu este, în principiu, suficientă pentru a-l lipsi de statutul de „victimă”, cu excepția cazului în care autoritățile naționale au recunoscut încălcarea Convenției, în mod expres sau în substanță, iar apoi au acordat despăgubiri. Întrebarea dacă reclamantul a primit despăgubiri pentru prejudiciul cauzat, comparativ cu satisfacția echitabilă, care este prevăzută de articolul 41 din Convenție, este o problemă importantă.

Este stabilit în jurisprudența Curții că în cazul în care autoritățile naționale au stabilit o încălcare, iar decizia lor constituie o satisfacție adecvată și suficientă, partea interesată nu mai poate pretinde a fi o victimă în sensul articolului 34 din Convenție (Scordino c. Italiei nr. 36813/97, § 179-181). Conform art. 4 alin. (1) și (2) Constituția Republicii Moldova, dispozițiile constituționale privind drepturile și libertățile omului se interpretează și se aplică în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte.

Prin Hotărârea Parlamentului nr. 1298-XIII din 24 iulie 1997, în vigoare din 21 august 1997, a fost ratificată Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, încheiată la Roma la 4 noiembrie 1950. Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale este un tratat obligatoriu pentru Republica Moldova, dispozițiile căreia au devenit parte componentă a legislației Republicii Moldova. Curtea Constituțională prin hotărârea nr. 55 din 14 octombrie 1999 privind interpretarea unor prevederi ale art. 4 din Constituția Republicii Moldova a hotărât că 3 principiile și normele unanim recunoscute ale dreptului internațional, tratatele internaționale ratificate și cele la care Republica Moldova a aderat sînt parte componentă a cadrului legal al Republicii Moldova și devin norme ale dreptului ei intern.

Dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele internaționale privind drepturile fundamentale ale omului și legile interne ale Republicii Moldova, potrivit dispozițiilor art. 4 alin. (2) din Constituție, organele de drept sînt obligate să aplice reglementările internaționale. Conform art. 6 paragraful 1 al Convenției, orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale de către o instanță independentă și imparțială, instituită prin lege. Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe de judecată independentă și imparțială, garantat de art. 6 alin. (1) al Convenției, urmează a fi interpretat prin prisma Preambulului Convenției, care enunță preeminența principiului supremației dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante.

Articolul 6 este o dispoziție convențională care include garanții de natură procedurală, rolul său fiind de a consacra desfășurarea legitimă a unui proces judiciar cu referire la contestațiile asupra drepturilor cu caracter civil și penal. Ar fi de neconceput ca art. 6 paragraf 1 să reglementeze amănunțit ansamblul de garanții procedurale recunoscute părților unei acțiuni civile, fără a proteja în mod primordial ceea ce face realmente posibilă exercitarea practică a acestor garanții: accesul la instanța de judecătorească. Mecanismul de garantare a Convenției europene vizează protecția unor drepturi efective și concrete, și nu a unor drepturi teoretice și iluzorii. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție din analiza materialelor cauzei civile constată că prin restituirea cererii de chemare în judecată pe motivele invocate de instanța de fond, a fost violat art. 6 paragraful 1 din Convenție.

În susținerea poziției sale, instanța de revizuire reține că la data de 25 septembrie 2012, SA ”Pietriș” și Iurie Nastas au depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL ”Știri Media Grup” și Anatol Bulat, prin care a solicitat dezmințirea de către ”Newsmedia Group” SRL (”Publika TV”), Anatol Bulat, Ghenadii Podșivalov a informației false, prin care au fost defăimați Compania SA ”Pietriș” și Iurie Nastas; publicarea de către ”Newsmedia Group” SRL (”Publika TV”) a unei dezmințiri în rubrica ”Economie” pe site- ul www.Publika.md; difuzarea dezmințirii de către ”Newsmedia Group” SRL, prin intermediul postului de televiziune ”Publika TV”, în cadrul ciclului de emisiuni ”Moldova, țară de minune” (f.d.

2-5). La 28 septembrie 2012, instanța de judecată a emis încheiere prin care nu s-a dat curs cererii de chemare în judecată și s-a acordat reclamanților un termen până la 08 octombrie 2012, pentru a înlătura neajunsurile indicate în încheiere și anume să achite taxa de stat în mărime de 3% din suma prejudiciului solicitat și să concretizeze care informație defăimătoare urmează a fi dezmințită (f.d. 22-23). Potrivit actelor anexate la materialele dosarului și anume copiei plicului anexat la f.d. 33, încheierea din 28 septembrie 2012 a fost expediată în adresa companiei-reclamante SA ”Pietriș” la data de 05 octombrie 2012, recepționată de aceasta la data de 08 octombrie 2012 (f.d. 34). La data de 09 octombrie 2012, Judecătoria Buiucani, mun.

Chișinău a restituit cererea reclamanților, din motiv că aceștia nu s-au conformat încheierii din 28 septembrie 2012. 4 Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 05 decembrie 2012 recursul depus de SA ”Pietriș” și Iurie Nastas împotriva încheierii Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 09 octombrie 2012 a fost respins, cu menținerea încheierii din 28 septembrie 2012. În raport cu aceste constatări, se atestă faptul că, prin dispunerea restituirii cererii de chemare în judecată de către instanța de fond, a fost încălcat dreptul reclamanților de acces la justiție, drept garantat de Articolul 6 paragraful 1 al CEDO. Or, prin încheierea de a nu da curs din 28 septembrie 2012 reclamanților nejustificat le-a fost impusă achitarea taxei de stat pentru unele pretenții neinvocate în cererea de chemare în judecată.

Și anume, instanța de fond a obligat reclamanții să achite taxa de stat în mărime de 3% din cuantumul pretențiilor cu privire la încasarea prejudiciului material și moral, în condițiile în care încasarea acestor prejudicii nu au fost solicitate de către reclamanți, aceștia rezervându-și dreptul de a le înainta ulterior printr-o cerere separată. În acest context, instanța de revizuire statuează că, după cum rezultă din actele anexate la cererea de chemare în judecată, la înaintarea acțiunii reclamanți s-au conformat prevederilor art. 19 alin. (1) din Legea nr. 64 cu privire la libertatea de exprimare și au achitat taxa de stat în valoare de 100,00 lei, pentru fiecare reclamant. Pe cale de consecință, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că la acea etapă a procesului, instanța de judecată nu avea temei de a nu da curs cererii de chemare în judecată, pe motiv că nu a fost achitată taxa de stat.

În aceiași ordine de idei, instanța de revizuire mai reține că instanța de fond nejustificat nu a dat curs cererii de chemare în judecată, iar ulterior a restituit-o, pe motivul că, reclamanții nu și-au concretizat pretențiile și anume nu au indicat care anume afirmații le consideră defăimătoare. Or, din conținutul cererii de chemare (f.d. 3-5) se deduce că, reclamanții direct au indicat care afirmații sunt defăimătoare, identificând sintagmele defăimătoare ce se referă la activitate lui Iurie Nastas și sintagmele defăimătoare ce se referă la activitate SA ”Pietriș”. De altfel, după cum rezultă din analiza materialelor anexate la dosarul judiciar, reclamanții au fost în imposibilitate de a înlătura neajunsurile pretinse, or, potrivit copiei plicului poștal anexat de către reclamantul SA ”Pietriș” (f.d.33), încheierea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău din 09 octombrie 2012 a fost expediată de către instanța de judecată la data de 05 octombrie 2012 și recepționată de acesta la data de 08 octombrie 2012. Prin urmare, reclamantul a avut posibilitate reală să înlăture neajunsurile indicate de către judecător începând cu data de 09 octombrie 2012, în condiții le în care la data de 08 octombrie 2012, cererea de chemare în judecată a fost restituită din motivul că reclamanții nu s-a conformat încheierii din 28 septembrie 2012. În jurisprudența sa constantă Curtea reamintește că situații similare au fost deja examinate în cauza Malahov versus Republica Moldova (07 iunie 2007), în care Curtea a conchis că instanțele judecătorești naționale nu au efectuat o examinare adecvată a capacității reclamantului de a plăti taxele de stat și nu au răspuns la argumentul lui precum că, datorită naturii pretențiilor sale, el avea dreptul la o scutire, astfel fiindu-i îngrădit dreptul de acces la justiție.

La fel și în cauzele Dorina Rodica Hietsch versus României (23 septembrie 2014), Sega versus Romania (13 martie 2012), în care s-a constatat încălcarea art. 6 §1 din Convenție, privind dreptul la un proces echitabil, întrucât instanțele de judecată au anulat recursurile reclamanților cu motivația ca acestea nu a fost timbrate, deși reclamanții au făcut dovada plății taxei judiciare de timbru impuse pentru examinarea căii de atac, si 5 ulterior au respins contestația în anulare formulată de reclamanți, astfel fiind restricționat accesul la justiție prin anularea cererii lor pentru motive neimputabile acestora. O hotărâre judecătorească în care se constată o încălcare a drepturilor fundamentale a persoanei, garantate de Constituție și de Convenție, obligă instanța supremă să înlăture acea încălcare și să repare consecințele astfel încât să restabilească cât e posibil situația existentă înaintea încălcării.

Cu privire la solicitarea Agentului guvernamental de acordare a unei satisfacții echitabile pentru violarea constatată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține următoarele. Conform art. 11 alin. (3) și (4) din Legea cu privire la Agentul guvernamental nr. 151 din 30 iulie 2015, procedura de soluționare amiabilă este confidențială și se încheie prin semnarea de declarații mutuale propuse cu asistența Curții Europene, ori a unui acord scris între Agentul guvernamental și reclamant sau reprezentantul acestuia. Clauzele acordului se stabilesc în funcție de circumstanțele fiecărei cauze în parte și sunt coordonate în prealabil cu Guvernul și/sau cu alte autorități cărora li se atribuie pretinsa încălcare a drepturilor reclamantului.

Agentul guvernamental și reclamantul pot reformula clauzele acordului până la admiterea acestuia de către Curtea Europeană, de asemenea prin coordonare prealabilă. În interpretarea acestor prevederi legale, este cert că condițiile de reparare a prejudiciului cauzat petiționarului prin hotărârea judecătorească prin care s-a încălcat grav un drept prevăzut de Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale pot fi negociate de către părți. Or, repararea prejudiciului cauzat printr-o hotărâre judecătorească, prin care s-a încălcat grav un drept prevăzut de Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, poate fi efectuat în primul rând prin modificarea (casarea) acesteia și numai apoi prin acordarea unei compensații pecuniare.

Aceasta deoarece hotărârea judecătorească, în ordinea juridică internă are putere de lucru judecat din care rezultă efectele specifice și care pot produce consecințe nefaste și ilegale asupra subiectului în cauză. Prin prisma acestor constatări, la caz se va reține că părțile interesate în speță, Agentul guvernamental, SA ”Pietriș” și Iurie Nastas, urmează să negocieze și să încheie un acord privind compensația pecuniară echitabilă în sensul art. 41 din Convenție. Această concluzie se impune și dat fiind faptului că desfășurarea procedurii de reglementare amiabilă a cauzei, inclusiv prin compensarea pecuniară a persoanelor vizate, face parte din cercul atribuțiilor Agentului guvernamental.

În speță, însă, lipsesc probe concludente care ar confirma că Agentul guvernamental, întru executarea obligațiilor la care s-a subscris Guvernul de a cere redeschiderea procedurilor la nivel intern și a remedia încălcările comise în drepturile fundamentale ale SA ”Pietriș” și Iurie Nastas, a efectuat acțiuni în vederea negocierii cu reclamantul a condițiilor și sumelor concrete ale satisfacției echitabile, în conformitate cu dispozițiile art. 11 alin. (3) și (4) din Legea cu privire la Agentul guvernamental nr. 151 din 30 iulie 2015. Pe acest temei, se va reține că stabilirea la caz de către Curtea Supremă de Justiție a unei compensații pecuniare concrete, pentru încălcarea dreptului SA ”Pietriș” și Iurie Nastas garantat de CEDO, se va suprapune cu atribuțiile funcționale stabilite prin lege pentru Agentul guvernamental, ca urmare, există riscul depășirii limitelor de competență prevăzute prin mandatul instituțional al instanței judecătorești supreme.

Mai cu seamă, la acest capitol, instanța de recurs va remarca că Agentul guvernamental nu a prezentat instanței de judecată propuneri concrete, cu sume certe pentru a fi adjudecate în beneficiul victimelor încălcării, operând cu termeni generali și 6 sugerând o limită de discreție prea mare pentru completul de judecată investit cu judecarea acestui caz. Or, instanța de recurs nu beneficiază de posibilitatea legală de a audia opinia părților implicate în proces, în privința cuantumului despăgubirilor și să evalueze pozițiile lor. Ca consecință, revendicările cu privire la acordarea satisfacției echitabile urmează a fi soluționate de către Agentul guvernamental, în condițiile art. 11 din Legea nr. 151 din 30 iulie 2015 cu privire la Agentul guvernamental.

Din considerentele menționate și având în vedere că argumentele invocate de reprezentantul Guvernului la Curtea Europeană a Drepturilor Omului se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 449 lit. g) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite cererea de revizuire, de a recunoaște încălcarea dreptului SA ”Pietriș” și Iurie Nastas, garantat de articolul 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor și a Libertăților Fundamentale ale Omului și de a casa încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 09 octombrie 2012 și decizia Curții de Apel Chișinău din 05 decembrie 2012, cu remiterea cauzei civile spre examinare în instanța de fond, la faza de primire a cererii.

În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e Se constată încălcarea dreptului SA ”Pietriș” și Iurie Nastas, garantat de articolul 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor și a Libertăților Fundamentale ale Omului. Se admite cererea de revizuire depusă de Agentul Guvernamental, Oleg Rotari. Se casează încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 09 octombrie 2012 și decizia Curții de Apel Chișinău din 05 decembrie 2012. Se remite cererea de chemare în judecată depusă de SA ”Pietriș” și Iurie Nastas împotriva SRL ”Știri Media Grup” și Anatol Bulat cu privire la publicarea dezmințirii informației false, la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, spre examinare la faza de primire a cererii pe rol.

Revendicările cu privire la acordarea satisfacției echitabile urmează a fi soluționate de Agentul guvernamental, prin intermediul Guvernului Republicii Moldova. Încheierea este irevocabilă. Președintele ședinței, judecător Ala Cobăneanu Judecători Dumitru Mardari Luiza Gafton 7