2rh-82/18 — obligarea publicarii dezmintirii
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- obligarea publicarii dezmintirii
- Temei legal
- incalcarea dreptului de acces la justitie
2rh-82/18 — obligarea publicarii dezmintirii (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
prima instanță: Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău dosarul nr.2rh-82/18
Judecător Liuba Pruteanu
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău
Jud. A. Minciuna, V. Pruteanu, A. Nogai
Î N C H E I E R E
28 martie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele ședinței, judecător Ala Cobăneanu
judecători Dumitru Mardari
Luiza Gafton
examinând cererea de revizuire declarată de reprezentantul Guvernului la Curtea
Europeană a Drepturilor Omului, Agentul Guvernamental Oleg Rotari,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de SA ”Pietriș” și Iurie
Nastas împotriva SRL ”Știri Media Grup” și Anatol Bulat cu privire la publicarea
dezmințirii informației false,
încheierii Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 09 octombrie 2012 și decizia
Curții de Apel Chișinău din 05 decembrie 2012,
c o n s t a t ă:
La 25 septembrie 2012, SA ”Pietriș” și Iurie Nastas au depus cerere de chemare în
judecată împotriva SRL ”Știri Media Grup” și Anatol Bulat cu privire la publicarea
dezmințirii informației false (f.d. 2-5).
Reclamanții au solicitat dezmințirea de către ”Newsmedia Group” SRL (”Publika
TV”), Anatol Bulat, Ghenadii Podșivalov a informației false, prin care au fost defăimați
Compania SA ”Pietriș” și Iurie Nastas; publicarea de către ”Newsmedia Group” SRL
(”Publika TV”) a unei dezmințiri în rubrica ”Economie” pe site-ul www.Publika.md;
difuzarea dezmințirii de către ”Newsmedia Group” SRL, prin intermediul postului de
televiziune ”Publika TV”, în cadrul ciclului de emisiuni ”Moldova, țară de minune”.
Prin încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 28 septembrie 2012, cererii
de chemare în judecată depuse de SA ”Pietriș” și Iurie Nastas împotriva SRL ”Știri Media
Grup” și Anatol Bulat cu privire la publicarea dezmințirii informației false, nu i s-a dat
curs, acordându-se reclamanților un termen până la 08 octombrie 2012, pentru a înlătura
neajunsurile indicate în încheiere și anume să achite taxa de stat și să concretizeze care
informație defăimătoare urmează a fi dezmințită (f.d. 22-23).
Potrivit încheierii Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 09 octombrie 2012,
cererea de chemare în judecată înaintată de SA ”Pietriș” și Iurie Nastas a fost restituită
reclamanților, pe motiv că, reclamanții nu au înlăturat în termen neajunsurile indicate în
încheierea din 28 septembrie 2012 (f.d. 25).
La data de 09 octombrie 2012, reprezentantul reclamanților SA ”Pietriș” și Iurie
Nastas, avocatul Inna Bazatin a depus cerere de înlăturare neajunsurilor, prin care a indicat
că judecătorul neîntemeiat a obligat reclamanții să achite taxa de stat pentru pretenția
privind compensarea prejudiciului material, or, astfel de pretenție nu a fost înaintată de
1
către reclamanți la această etapă a procedurii, iar în cererea de chemare în judecată au fost
indicate concret care informații defăimătoare urmează să fie dezmințite (f.d. 31-32).
Nefiind de acord cu încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 09
octombrie 2012, reprezentantul reclamanților, avocatul Inna Bazatin la data de 24
octombrie 2012 a declarat recurs împotriva încheierii, prin care cererea de chemare în
judecată depusă de SA ”Pietriș” și Iurie Nastas a fost restituită (f.d. 26-29).
Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 05 decembrie 2012 a respins recursul, ca
nefondat (f.d. 44-45).
La 19 februarie 2018, reprezentantul Guvernului la Curtea Europeană a Drepturilor
Omului, Agentul Guvernamental, Oleg Rotari a depus cerere de revizuire a încheierii
Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 09 octombrie 2012 și deciziei Curții de Apel
Chișinău din 05 decembrie 2012, solicitând recunoașterea expresă a violării dreptului
reclamanților, garantat de Articolul 6 paragraful 1 din Convenției, admiterea cererii de
revizuire, casarea încheierii Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 09 octombrie 2012
și decizia Curții de Apel Chișinău din 05 decembrie 2012, întru remedierea violării și după
caz, acordarea satisfacției echitabile pentru violarea constatată prin aplicarea directă a
Articolului 41 din Convenție (f.d.48-51).
În motivarea cererii de revizuire Agentul Guvernamental, Oleg Rotari a indicat că la
22 iunie 2017 Curtea Europeană a Drepturilor Omului a comunicat Guvernului cauza SC
”Pietriș” SA și Nastas versus Republicii Moldova, solicitând prezentarea poziției
Guvernului cu privire la o eventuală reglementare amiabilă a speței și condițiile în care
părțile pot ajunge la o asemenea soluție.
Guvernul și-a exprimat poziția în favoarea reglementării amiabile a cauzei pe rolul
Curții, asumându-și obligația de a cere redeschiderea procedurii civile ale SC ”Pietriș” SA
prin intermediul revizuirii și remedierii pretinsei violări a Convenției pentru apărarea
drepturilor și libertăților fundamentale ale omului la nivel național.
Relatează că, reclamanții au pretins încălcarea dreptului lor de acces la justiție,
garantat de Articolul 6 paragraful 1 al Convenției, deoarece instanța de fond a refuzat să
examineze cererea, obligându-i să achite taxa de stat în mărime de 3% din valoarea acțiunii,
în condițiile în care reclamanții nu au solicitat despăgubirea prejudiciului material și moral.
Ca urmare, întru evitarea constatării de către Curtea Europeană a unei încălcări a
drepturilor garantate de Convenție, prin prisma art. 6 § 1 din Convenție, întru asigurarea
respectării principiului subsidiarității și remedierea prioritară a încălcării drepturilor
reclamanților la nivel național, precum și în contextul inițierii unei proceduri de
reglementare amiabilă, în temeiul art. 449 lit. g) Cod de procedură civilă, solicită admiterea
cererii de revizuire, recunoașterea expresă a violărilor drepturilor reclamanților garantate
de art. 6 § 1 din Convenție, întru remedierea violării, casarea încheierii Judecătoriei
Buiucani, mun. Chișinău din 09 octombrie 2012 și deciziei Curții de Apel Chișinău din 05
decembrie 2012, întru remedierea violării și după caz acordarea satisfacției echitabile
pentru violarea constatată prin aplicarea directă a Articolului 41 din Convenție.
La data de 22 februarie 2018, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție a expediat în adresa participanților la proces copia cererii de
revizuire declarată de Agentul Guvernamental, Oleg Rotari, pentru cunoștință (f.d. 70).
Articolul 452 alin. (1) și (3) Codul de procedură civilă prevede că instanța
examinează cererea de revizuire în ședință publică în conformitate cu normele de
examinare a cererii de chemare în judecată.
Participanților la proces li se comunică locul, data și ora ședinței. Neprezentarea lor
însă nu împiedică examinarea cererii de revizuire.
2
Articolul 452 alin. (3) Codul de procedură civilă care prevede comunicarea
participanților la proces a locului, datei și orei ședinței de judecată nu a fost modificat.
În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără
înștiințarea participanților la proces.
Conform art. 6 alin. (7) din Legea nr. 780-XV din 27 decembrie 2001 privind actele
legislative, în cazul în care între două acte legislative cu aceeași forță juridică apare un
conflict de norme ce promovează soluții diferite asupra aceluiași obiect al reglementării, se
aplică prevederile actului posterior.
Coroborând prevederile art. 452 alin. (1) Codul de procedură civilă cu art. 444
același Cod, care este modificat printr-o Lege posterioară ce promovează soluții diferite
privitor la citarea și participarea părților la judecarea recursurilor, Colegiul civil, comercial
și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție examinează cererea de revizuire
în lipsa participanților.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire depusă de
reprezentantul Guvernului la Curtea Europeană a Drepturilor Omului - Agentul
Guvernamental, Oleg Rotari este întemeiată și urmează a fi admisă din următoarele motive.
Temeiurile pentru revizuirea hotărârilor judecătorești irevocabile de către legislator
sunt specificate exhaustiv în art. 449 Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art. 451 alin. (1) Codul de procedură civilă, cererea de revizuire
se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu
temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.
Potrivit art. 449 lit. g) Codul de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în
care: Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a inițiat o
procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii
Moldova.
Obligația de a repara orice violare pretinsă a Convenției revine autorităților
naționale. O decizie sau o măsură a autorității naționale în favoarea reclamantului nu este,
în principiu, suficientă pentru a-l lipsi de statutul de „victimă”, cu excepția cazului în care
autoritățile naționale au recunoscut încălcarea Convenției, în mod expres sau în substanță,
iar apoi au acordat despăgubiri. Întrebarea dacă reclamantul a primit despăgubiri pentru
prejudiciul cauzat, comparativ cu satisfacția echitabilă, care este prevăzută de articolul 41
din Convenție, este o problemă importantă. Este stabilit în jurisprudența Curții că în cazul
în care autoritățile naționale au stabilit o încălcare, iar decizia lor constituie o satisfacție
adecvată și suficientă, partea interesată nu mai poate pretinde a fi o victimă în sensul
articolului 34 din Convenție (Scordino c. Italiei nr. 36813/97, § 179-181).
Conform art. 4 alin. (1) și (2) Constituția Republicii Moldova, dispozițiile
constituționale privind drepturile și libertățile omului se interpretează și se aplică în
concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și cu celelalte
tratate la care Republica Moldova este parte.
Prin Hotărârea Parlamentului nr. 1298-XIII din 24 iulie 1997, în vigoare din 21
august 1997, a fost ratificată Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților
fundamentale, încheiată la Roma la 4 noiembrie 1950.
Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale este un
tratat obligatoriu pentru Republica Moldova, dispozițiile căreia au devenit parte
componentă a legislației Republicii Moldova.
Curtea Constituțională prin hotărârea nr. 55 din 14 octombrie 1999 privind
interpretarea unor prevederi ale art. 4 din Constituția Republicii Moldova a hotărât că
3
principiile și normele unanim recunoscute ale dreptului internațional, tratatele
internaționale ratificate și cele la care Republica Moldova a aderat sînt parte componentă
a cadrului legal al Republicii Moldova și devin norme ale dreptului ei intern. Dacă există
neconcordanțe între pactele și tratatele internaționale privind drepturile fundamentale ale
omului și legile interne ale Republicii Moldova, potrivit dispozițiilor art. 4 alin. (2) din
Constituție, organele de drept sînt obligate să aplice reglementările internaționale.
Conform art. 6 paragraful 1 al Convenției, orice persoană are dreptul la judecarea în
mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale de către o instanță
independentă și imparțială, instituită prin lege.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul la un proces
echitabil în fața unei instanțe de judecată independentă și imparțială, garantat de art. 6 alin.
(1) al Convenției, urmează a fi interpretat prin prisma Preambulului Convenției, care enunță
preeminența principiului supremației dreptului ca element al patrimoniului comun al
statelor contractante.
Articolul 6 este o dispoziție convențională care include garanții de natură
procedurală, rolul său fiind de a consacra desfășurarea legitimă a unui proces judiciar cu
referire la contestațiile asupra drepturilor cu caracter civil și penal.
Ar fi de neconceput ca art. 6 paragraf 1 să reglementeze amănunțit ansamblul de
garanții procedurale recunoscute părților unei acțiuni civile, fără a proteja în mod
primordial ceea ce face realmente posibilă exercitarea practică a acestor garanții: accesul
la instanța de judecătorească.
Mecanismul de garantare a Convenției europene vizează protecția unor drepturi
efective și concrete, și nu a unor drepturi teoretice și iluzorii.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
din analiza materialelor cauzei civile constată că prin restituirea cererii de chemare în
judecată pe motivele invocate de instanța de fond, a fost violat art. 6 paragraful 1 din
Convenție.
În susținerea poziției sale, instanța de revizuire reține că la data de 25 septembrie
2012, SA ”Pietriș” și Iurie Nastas au depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL
”Știri Media Grup” și Anatol Bulat, prin care a solicitat dezmințirea de către ”Newsmedia
Group” SRL (”Publika TV”), Anatol Bulat, Ghenadii Podșivalov a informației false, prin
care au fost defăimați Compania SA ”Pietriș” și Iurie Nastas; publicarea de către
”Newsmedia Group” SRL (”Publika TV”) a unei dezmințiri în rubrica ”Economie” pe site-
ul www.Publika.md; difuzarea dezmințirii de către ”Newsmedia Group” SRL, prin
intermediul postului de televiziune ”Publika TV”, în cadrul ciclului de emisiuni ”Moldova,
țară de minune” (f.d. 2-5).
La 28 septembrie 2012, instanța de judecată a emis încheiere prin care nu s-a dat
curs cererii de chemare în judecată și s-a acordat reclamanților un termen până la 08
octombrie 2012, pentru a înlătura neajunsurile indicate în încheiere și anume să achite taxa
de stat în mărime de 3% din suma prejudiciului solicitat și să concretizeze care informație
defăimătoare urmează a fi dezmințită (f.d. 22-23).
Potrivit actelor anexate la materialele dosarului și anume copiei plicului anexat la
f.d. 33, încheierea din 28 septembrie 2012 a fost expediată în adresa companiei-reclamante
SA ”Pietriș” la data de 05 octombrie 2012, recepționată de aceasta la data de 08 octombrie
2012 (f.d. 34).
La data de 09 octombrie 2012, Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău a restituit
cererea reclamanților, din motiv că aceștia nu s-au conformat încheierii din 28 septembrie
2012.
4
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 05 decembrie 2012 recursul depus de SA
”Pietriș” și Iurie Nastas împotriva încheierii Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 09
octombrie 2012 a fost respins, cu menținerea încheierii din 28 septembrie 2012.
În raport cu aceste constatări, se atestă faptul că, prin dispunerea restituirii cererii de
chemare în judecată de către instanța de fond, a fost încălcat dreptul reclamanților de acces
la justiție, drept garantat de Articolul 6 paragraful 1 al CEDO. Or, prin încheierea de a nu
da curs din 28 septembrie 2012 reclamanților nejustificat le-a fost impusă achitarea taxei
de stat pentru unele pretenții neinvocate în cererea de chemare în judecată. Și anume,
instanța de fond a obligat reclamanții să achite taxa de stat în mărime de 3% din cuantumul
pretențiilor cu privire la încasarea prejudiciului material și moral, în condițiile în care
încasarea acestor prejudicii nu au fost solicitate de către reclamanți, aceștia rezervându-și
dreptul de a le înainta ulterior printr-o cerere separată.
În acest context, instanța de revizuire statuează că, după cum rezultă din actele
anexate la cererea de chemare în judecată, la înaintarea acțiunii reclamanți s-au conformat
prevederilor art. 19 alin. (1) din Legea nr. 64 cu privire la libertatea de exprimare și au
achitat taxa de stat în valoare de 100,00 lei, pentru fiecare reclamant.
Pe cale de consecință, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție conchide că la acea etapă a procesului, instanța de judecată nu
avea temei de a nu da curs cererii de chemare în judecată, pe motiv că nu a fost achitată
taxa de stat.
În aceiași ordine de idei, instanța de revizuire mai reține că instanța de fond
nejustificat nu a dat curs cererii de chemare în judecată, iar ulterior a restituit-o, pe motivul
că, reclamanții nu și-au concretizat pretențiile și anume nu au indicat care anume afirmații
le consideră defăimătoare. Or, din conținutul cererii de chemare (f.d. 3-5) se deduce că,
reclamanții direct au indicat care afirmații sunt defăimătoare, identificând sintagmele
defăimătoare ce se referă la activitate lui Iurie Nastas și sintagmele defăimătoare ce se
referă la activitate SA ”Pietriș”.
De altfel, după cum rezultă din analiza materialelor anexate la dosarul judiciar,
reclamanții au fost în imposibilitate de a înlătura neajunsurile pretinse, or, potrivit copiei
plicului poștal anexat de către reclamantul SA ”Pietriș” (f.d.33), încheierea Judecătoriei
Buiucani, mun. Chișinău din 09 octombrie 2012 a fost expediată de către instanța de
judecată la data de 05 octombrie 2012 și recepționată de acesta la data de 08 octombrie
Prin urmare, reclamantul a avut posibilitate reală să înlăture neajunsurile indicate de
către judecător începând cu data de 09 octombrie 2012, în condiții le în care la data de 08
octombrie 2012, cererea de chemare în judecată a fost restituită din motivul că reclamanții
nu s-a conformat încheierii din 28 septembrie 2012.
În jurisprudența sa constantă Curtea reamintește că situații similare au fost deja
examinate în cauza Malahov versus Republica Moldova (07 iunie 2007), în care Curtea a
conchis că instanțele judecătorești naționale nu au efectuat o examinare adecvată a
capacității reclamantului de a plăti taxele de stat și nu au răspuns la argumentul lui precum
că, datorită naturii pretențiilor sale, el avea dreptul la o scutire, astfel fiindu-i îngrădit
dreptul de acces la justiție.
La fel și în cauzele Dorina Rodica Hietsch versus României (23 septembrie 2014),
Sega versus Romania (13 martie 2012), în care s-a constatat încălcarea art. 6 §1 din
Convenție, privind dreptul la un proces echitabil, întrucât instanțele de judecată au anulat
recursurile reclamanților cu motivația ca acestea nu a fost timbrate, deși reclamanții au
făcut dovada plății taxei judiciare de timbru impuse pentru examinarea căii de atac, si
5
ulterior au respins contestația în anulare formulată de reclamanți, astfel fiind restricționat
accesul la justiție prin anularea cererii lor pentru motive neimputabile acestora.
O hotărâre judecătorească în care se constată o încălcare a drepturilor fundamentale
a persoanei, garantate de Constituție și de Convenție, obligă instanța supremă să înlăture
acea încălcare și să repare consecințele astfel încât să restabilească cât e posibil situația
existentă înaintea încălcării.
Cu privire la solicitarea Agentului guvernamental de acordare a unei satisfacții
echitabile pentru violarea constatată, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.
Conform art. 11 alin. (3) și (4) din Legea cu privire la Agentul guvernamental nr.
151 din 30 iulie 2015, procedura de soluționare amiabilă este confidențială și se încheie
prin semnarea de declarații mutuale propuse cu asistența Curții Europene, ori a unui acord
scris între Agentul guvernamental și reclamant sau reprezentantul acestuia.
Clauzele acordului se stabilesc în funcție de circumstanțele fiecărei cauze în parte și
sunt coordonate în prealabil cu Guvernul și/sau cu alte autorități cărora li se atribuie
pretinsa încălcare a drepturilor reclamantului. Agentul guvernamental și reclamantul pot
reformula clauzele acordului până la admiterea acestuia de către Curtea Europeană, de
asemenea prin coordonare prealabilă. În interpretarea acestor prevederi legale, este cert că
condițiile de reparare a prejudiciului cauzat petiționarului prin hotărârea judecătorească
prin care s-a încălcat grav un drept prevăzut de Convenția Europeană pentru Apărarea
Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale pot fi negociate de către părți.
Or, repararea prejudiciului cauzat printr-o hotărâre judecătorească, prin care s-a
încălcat grav un drept prevăzut de Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor
Omului și a Libertăților Fundamentale, poate fi efectuat în primul rând prin modificarea
(casarea) acesteia și numai apoi prin acordarea unei compensații pecuniare. Aceasta
deoarece hotărârea judecătorească, în ordinea juridică internă are putere de lucru judecat
din care rezultă efectele specifice și care pot produce consecințe nefaste și ilegale asupra
subiectului în cauză.
Prin prisma acestor constatări, la caz se va reține că părțile interesate în speță,
Agentul guvernamental, SA ”Pietriș” și Iurie Nastas, urmează să negocieze și să încheie un
acord privind compensația pecuniară echitabilă în sensul art. 41 din Convenție.
Această concluzie se impune și dat fiind faptului că desfășurarea procedurii de
reglementare amiabilă a cauzei, inclusiv prin compensarea pecuniară a persoanelor vizate,
face parte din cercul atribuțiilor Agentului guvernamental.
În speță, însă, lipsesc probe concludente care ar confirma că Agentul guvernamental,
întru executarea obligațiilor la care s-a subscris Guvernul de a cere redeschiderea
procedurilor la nivel intern și a remedia încălcările comise în drepturile fundamentale ale
SA ”Pietriș” și Iurie Nastas, a efectuat acțiuni în vederea negocierii cu reclamantul a
condițiilor și sumelor concrete ale satisfacției echitabile, în conformitate cu dispozițiile art.
11 alin. (3) și (4) din Legea cu privire la Agentul guvernamental nr. 151 din 30 iulie 2015.
Pe acest temei, se va reține că stabilirea la caz de către Curtea Supremă de Justiție a
unei compensații pecuniare concrete, pentru încălcarea dreptului SA ”Pietriș” și Iurie
Nastas garantat de CEDO, se va suprapune cu atribuțiile funcționale stabilite prin lege
pentru Agentul guvernamental, ca urmare, există riscul depășirii limitelor de competență
prevăzute prin mandatul instituțional al instanței judecătorești supreme.
Mai cu seamă, la acest capitol, instanța de recurs va remarca că Agentul
guvernamental nu a prezentat instanței de judecată propuneri concrete, cu sume certe
pentru a fi adjudecate în beneficiul victimelor încălcării, operând cu termeni generali și
6
sugerând o limită de discreție prea mare pentru completul de judecată investit cu judecarea
acestui caz.
Or, instanța de recurs nu beneficiază de posibilitatea legală de a audia opinia părților
implicate în proces, în privința cuantumului despăgubirilor și să evalueze pozițiile lor.
Ca consecință, revendicările cu privire la acordarea satisfacției echitabile urmează a
fi soluționate de către Agentul guvernamental, în condițiile art. 11 din Legea nr. 151 din
30 iulie 2015 cu privire la Agentul guvernamental.
Din considerentele menționate și având în vedere că argumentele invocate de
reprezentantul Guvernului la Curtea Europeană a Drepturilor Omului se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 449 lit. g) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial
și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite
cererea de revizuire, de a recunoaște încălcarea dreptului SA ”Pietriș” și Iurie Nastas,
garantat de articolul 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor și a
Libertăților Fundamentale ale Omului și de a casa încheierea Judecătoriei Buiucani, mun.
Chișinău din 09 octombrie 2012 și decizia Curții de Apel Chișinău din 05 decembrie 2012,
cu remiterea cauzei civile spre examinare în instanța de fond, la faza de primire a cererii.
În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e
Se constată încălcarea dreptului SA ”Pietriș” și Iurie Nastas, garantat de articolul
6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor și a Libertăților Fundamentale
ale Omului.
Se admite cererea de revizuire depusă de Agentul Guvernamental, Oleg Rotari.
Se casează încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 09 octombrie 2012
și decizia Curții de Apel Chișinău din 05 decembrie 2012.
Se remite cererea de chemare în judecată depusă de SA ”Pietriș” și Iurie Nastas
împotriva SRL ”Știri Media Grup” și Anatol Bulat cu privire la publicarea dezmințirii
informației false, la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, spre examinare la faza de
primire a cererii pe rol.
Revendicările cu privire la acordarea satisfacției echitabile urmează a fi soluționate
de Agentul guvernamental, prin intermediul Guvernului Republicii Moldova.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele ședinței, judecător Ala Cobăneanu
Judecători Dumitru Mardari
Luiza Gafton
7