3ra-212/18 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- legalitatea şi temeinicia hotărârii, prezentarea şi reclamarea probelor, obiectul acţiunii în contenciosul administrativ, forma şi conţinutul cererii de chemare în instanţa de contencios administrativ, actele judecătorului după primirea cererii
3ra-212/18 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Prima instanță, Judecătoria Chișinău (sediul Centru): N. Costin dosarul nr. 3ra-212/18
Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău:
A. Panov, V. Negru, V. Cotorobai
D E C I Z I E
28 martie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al
Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu
Judecătorii Dumitru Visternicean, Galina Stratulat
Dumitru Mardari, Nicolae Craiu
examinând, fără înștiințarea participanților la proces, recursul declarat de
Polivțev Vladimir,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Polivțev Vladimir
împotriva Primăriei mun. Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 16 noiembrie 2017, prin care a
fost respins apelul declarat de Polivțev Vladimir și menținută hotărârea Judecătoriei
Chișinău (sediul Centru) din 18 aprilie 2017,
c o n s t a t ă
La 17 decembrie 2015, Polivțev Vladimir a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Primăriei mun. Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 12 octombrie 2015,
viceprimarul Vladimir Coteț a emis dispoziția nr. 866-d „Cu privire la defrișarea unor
arbori din str. A. Șciusev”, conform căreia Radu Savin după obținerea acordului de la
organele competente ale mediului înconjurător, urma să dispună defrișarea copacilor
din str. Alexei Șciusev și anume: 6 pomi de măr, 7 de prun, nuc – 3, cireș – 6, piersic
– 1, vișin – 4, cais – 9, 7 arbori de ulm și 9 de arțar, cu amenajarea ulterioară a
spațiilor verzi terenului aferent.
Susține Polivțev Vladimir că la 13 noiembrie 2015 s-a adresat către Primăria
mun. Chișinău cu cerere prealabilă, solicitând anularea dispoziției nr. 866-d din 12
octombrie 2015 ca fiind ilegală, însă în termenul stabilit de lege nu a primit nici-un
răspuns.
Consideră reclamantul că la emiterea actului administrativ, Vladimir Coteț și-a
depășit atribuțiile, deoarece potrivit art. 14 alin. (2) lit. f1) din Legea privind
administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, consiliul local decide, în
condițiile legislației în vigoare, asupra tăierii, defrișării arborilor și arbuștilor din
spațiile verzi proprietate publică a unității administrativ-teritoriale și/sau asupra
strămutării lor.
Solicită Polivțev Vladimir anularea dispoziției nr. 866-d din 12 octombrie 2015
„Cu privire la defrișarea unor arbori din str. A. Șciusev”, ca fiind ilegală.
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 18 aprilie 2017,
acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 16 noiembrie 2017, a fost respins
apelul declarat de Polivțev Vladimir și menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău
(sediul Centru) din 18 aprilie 2017.
La 05 ianuarie 2018, în termenul prevăzut de art. 434 alin. (1) CPC, Polivțev
Vladimir a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea
recursului, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 16 noiembrie 2017 și a
hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 18 aprilie 2017, cu pronunțarea
unei hotărâri noi de admitere a acțiunii.
În susținerea recursului, recurentul a invocat că instanța de apel nu a aplicat
legea care trebuia să fie aplicată și anume, art. 24 alin. (3) din Legea contenciosului
administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, care prevede că la examinarea în instanța
de contencios administrativ a cererii în anulare, sarcina probațiunii este pusă pe seama
pârâtului.
Astfel, consideră Polivțev Vladimir că neprezentarea de către Primăria mun.
Chișinău a probelor ce confirmă legalitatea actului administrativ emis, constituie
temei de anulare a dispoziției nr. 866-d din 12 octombrie 2015 „Cu privire la
defrișarea unor arbori din str. A. Șciusev”.
La 29 ianuarie 2018, în adresa intimatei Primăria mun. Chișinău a fost
expediată copia recursului declarat de Polivțev Vladimir, cu înștiințarea despre
necesitatea depunerii referinței la recurs.
Intimata nu și-a valorificat acest drept și nu a depus referință.
Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 07 martie 2018, recursul declarat
de Polivțev Vladimir a fost considerat admisibil.
În conformitate cu art. 444 CPC, prezentul recurs se examinează fără
înștiințarea participanților la proces.
Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recursul
declarat, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi admis, cu casarea integrală a
deciziei instanței de apel și remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel
Chișinău, din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța de recurs, după ce
judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de
apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în care
eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.
Art. 239 CPC prevede că hotărârea judecătorească trebuie să fie legală și
întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele constatate
nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată.
Potrivit art. 3 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10
februarie 2000, obiect al acțiunii în contenciosul administrativ îl constituie actele
administrative, cu caracter normativ și individual, prin care este vătămat un drept
recunoscut de lege al unei persoane, inclusiv al unui terț.
Conform art. 19 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ, reclamantul va
depune, o dată cu cererea de chemare în instanța de contencios administrativ, copia
2
cererii prealabile cu dovada expedierii sau primirii acesteia de către organul respectiv,
actul administrativ contestat ori, după caz, răspunsul autorității publice sau avizul de
respingere a cererii prealabile.
Art. 22 alin. (2) lit. b) și alin. (3) din Legea dată prevede că, în cazul punerii
cererii pe rol, judecătorul dispune prezentarea de către pîrît a actului administrativ
contestat și a documentației care a stat la baza emiterii acestuia, a înscrisurilor sau a
altor date pe care instanța le consideră necesare în judecarea pricinii. Pîrîtul este
obligat să prezinte instanței documentele solicitate la prima zi de înfățișare, în caz
contrar i se aplică o amendă judiciară în mărime de pînă la 10 salarii minime pentru
fiecare zi de întârziere nejustificată. Aplicarea amenzii judiciare nu scutește pârâtul de
obligația de a prezenta documentele solicitate.
Iar art. 119 alin. (1) CPC stipulează că dacă în procesul de adunare a probelor
apar dificultăți, instanța este obligată să contribuie, la solicitarea părților și altor
participanți la proces, la adunarea și prezentarea probelor necesare, cu excepția
cazurilor în care instanța constată că cererea de reclamare a probelor este înaintată în
mod neîntemeiat și cu scopul vădit de a tergiversa examinarea pricinii sau proba
reclamată este în mod vădit lipsită de pertinență.
Analizând conținutul cererii de chemare în judecată și materialele cauzei,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de
Justiție constată că Polivțev Vladimir contestă dispoziția nr. 866-d din 12 octombrie
2015 „Cu privire la defrișarea unor arbori din str. A. Șciusev”, emisă de viceprimarul
Vladimir Coteț, care însă nu este anexată la dosar, materialele cauzei neconținând
absolut nici-un înscris referitor la actul administrativ, precum nici cererea prealabilă a
reclamantului.
Astfel, instanța de fond, expediind citație în adresa pârâtei Primăria mun.
Chișinău, a dispus totodată printr-un demers prezentarea actului administrativ
contestat și a documentației care a stat la baza emiterii acestuia, comunicându-i că în
caz contrar va aplica amendă judiciară Primarului mun. Chișinău (f.d. 58).
Ulterior, deși Primăria mun. Chișinău nu s-a prezentat în ședința de judecată și
nici nu a depus actele solicitate, prima instanță, contrar prevederilor art. 119 alin. (1)
CPC, art. 22 din Legea contenciosului administrativ și cerințelor demersului înaintat,
nu a întreprins măsurile prevăzute de legislație și a purces la examinarea cauzei în
fond, respingând acțiunea ca neîntemeiată.
În motivarea soluției, Judecătoria Chișinău (sediul Centru) a invocat că prin
actul administrativ contestat nu este vătămat nici un drept recunoscut de lege al
reclamantului Polivțev Vladimir.
La rândul său, Curtea de Apel Chișinău stabilind că la materialele cauzei lipsește
actul administrativ contestat - dispoziția nr. 866-d din 12 octombrie 2015 și că prima
instanță nu și-a îndeplinit obligația de contribuire la reclamarea acesteia, fără a
înlătura omisiunea dată a conchis că actul administrativ este perfect legal și nu există
nici un temei de anulare a acestuia.
În circumstanțele expuse, rezultă că instanțele ierarhic inferioare s-au pronunțat
în privința legalității unui act administrativ fără a avea certitudinea că există în
realitate, fără examinarea efectivă a acestuia, precum și fără a indica probele pe care
3
și-au întemeiat concluziile, contrar prevederilor art. art. 130 și 239 CPC și
standardelor procedurale recunoscute.
Or, în conformitate cu art. 241 alin. (5) CPC, în motivarea hotărârii se indică
circumstanțele pricinii, constatate de instanță, probele pe care se întemeiază
concluziile ei privitoare la aceste circumstanțe, argumentele invocate de instanță la
respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanța.
Ținând cont de imposibilitatea instanței de recurs de a corecta respectiva eroare
judiciară și reiterând inexistența temeiurilor legale pentru a remite cauza spre
rejudecare în instanța de fond (art.432 alin. (3) lit. d) si f) CPC), Colegiul consideră
necesar de a casa decizia Curții de Apel Chișinău și a remite cauza spre rejudecare în
instanța de apel, care urmează să reexamineze cauza pe marginea fondului, cu
indicarea probelor pe care și-a întemeiat concluzia.
Din considerentele menționate și având în vedere faptul că instanța de apel a
emis o decizie neîntemeiată, incompatibilă cu standardele legalității și temeiniciei
unui act judecătoresc, omisiuni care nu pot fi corectate de către instanța de recurs la
examinarea cauzei în ordine de recurs și având în vedere lipsa temeiurilor legale de a
restitui cauza spre rejudecare în prima instanță, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
admite recursul declarat de Polivțev Vladimir, a casa integral decizia Curții de Apel
Chișinău din 16 noiembrie 2017 și a remite cauza spre rejudecare în instanța de apel,
în alt complet de judecată.
La rejudecare, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate și
reexaminând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată, respectând dreptul garantat
al părților la un proces echitabil.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,
d e c i d e:
Se admite recursul declarat de Polivțev Vladimir.
Se casează integral decizia Curții de Apel Chișinău din 16 noiembrie 2017, în
cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Polivțev Vladimir împotriva
Primăriei mun. Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ, cu restituirea
cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.
Decizia nu se supune nici unei căi de atac.
Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu
Judecătorii Dumitru Visternicean
Galina Stratulat
Dumitru Mardari
Nicolae Craiu
4