2rac-118/18 — incasarea datoriei

dosarul nr. 2rac-118/18 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani Judecător: V. Hadîrca instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu Î N C H E I E R E 28 martie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Nina Vascan Tamara Chișca-Doneva examinând admisibilitatea recursului declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată ,,Brokervam Serviceʼʼ, reprezentată de avocatul Patrachi Mircea, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Brokervam Serviceʼʼ împotriva Societății cu Răspundere Limitată ,,Energoplatʼʼ cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 20 iulie 2017, prin care a fost respins apelul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată ,,Brokervam Serviceʼʼ și a fost menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 20 martie 2017, c o n s t a t ă : La 28 octombrie 2016 SRL ,,Brokervam Serviceʼʼ a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL ,,Energoplatʼʼ cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că SRL ,,Brokervam Serviceʼʼ a acordat servicii ce țin de operațiunile vamale privind declararea mărfurilor, iar SRL ,,Energoplatʼʼ urma să achite serviciile acordate și taxele plătite de către reclamantă. A susținut că potrivit facturilor fiscale PB0029530 din 17 octombrie 2012, PB0029535 din 22 octombrie 2012, JA1972877 din 26 februarie 2013, SRL ,,Brokervam Serviceʼʼ a acordat pârâtului servicii ce țin de operațiunile vamale în sumă de 1 740 lei. A invocat că potrivit extrasului bancar nr. 49 din 22 aprilie 2013, SRL ,,Energoplatʼʼ a efectuat un transfer bancar în mărime de 1 030 lei, astfel încât la finele rulajului s-a acumulat o datorie de 710 lei. A menționat că termenul de achitare nu a fost stabilit de către părți, iar din motiv că SRL ,,Energoplatʼʼ nu achită benevol costul serviciilor prestate, SRL 1 ,,Brokervam Serviceʼʼ a expediat în adresa pârâtului o reclamație.

Însă, ultimul nu a achitat datoria acumulată. A solicitat încasarea de la SRL ,,Energoplatʼʼ în beneficiul SRL ,,Brokervam Serviceʼʼ suma de 710 lei cu titlu de datorie, 270 de lei – taxa de stat și cheltuielile de asistență juridică în mărime de 3 000 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 20 martie 2017 acțiunea a fost respinsă, ca tardivă. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 20 iulie 2017 a fost respins apelul declarat de către SRL ,,Brokervam Serviceʼʼ și a fost menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 20 martie 2017. Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că potrivit art. 267 alin. (1) Cod civil, termenul general în interiorul căruia persoana poate să-și apere, pe calea intentării unei acțiuni în instanță de judecată, dreptul încălcat este de 3 ani.

A reiterat că între părți au avut loc raporturi juridice de prestare a serviciilor, iar reieșind din prevederile legale care guvernează contractul de prestări servicii, obligația beneficiarului de plată apare în momentul recepționării serviciilor prestate. Facturile fiscale reprezintă documente primare care confirmă operațiunea efectuată, la caz confirmă recepționarea serviciilor, fapt ce denotă că obligația de plată a apărut în sarcina SRL ,,Energoplatʼʼ la data întocmirii facturilor fiscale. Astfel, din data întocmirii ultimei facturi fiscale, dată din care între părți nu au mai avut loc careva relații contractuale, a încercat să curgă termenul de prescripție al dreptului la acțiune al SRL ,,Brokervam Serviceʼʼ.

Prin urmare, instanța de apel a conchis că termenul de prescripție al dreptului la acțiune a început să curgă din 26 februarie 2013 și a expirat la 26 februarie 2016, iar cererea de chemare în judecată a fost depusă la 28 octombrie 2016, adică cu omiterea termenului legal de 3 ani. La 4 decembrie 2017 SRL ,,Brokervam Serviceʼʼ, reprezentată de avocatul Patrachi Mircea a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 20 iulie 2017, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei contestate cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii. În motivarea recursului a indicat că instanța de apel greșit a admis excepția de tardivitate, or art. 971 alin. (1) Cod civil nicidecum nu stabilește că obligația de plată apare anume în momentul recepționării serviciilor, ci stabilește că plata se efectuează după prestarea serviciilor, însă nu stabilește exact momentul când termenul începe să curgă, lăsând la discreția părților stabilirea acestui termen.

Iar, anume pentru situațiile în care părțile nu au prevăzut un termen de plată, legiuitorul a și creat instituția juridică de la art. 575 alin. (1) Cod civil, care prevede posibilitatea de a pretinde oricând executarea. Astfel, a susținut că instanța de apel a aplicat o lege care nu trebuia aplicată, și anume art. 267 și 272 Cod civil. A reiterat că părțile nu au convenit asupra termenului executării obligației, aceasta fiind o obligație fără termen, din care motiv speței îi sunt aplicabile prevederile art. 272 alin. (3) în coroborare cu art. 575 alin. (1) Cod civil. 2 În conformitate cu art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. La caz se atestă că Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa participanților la proces copia deciziei din 20 iulie 2017 la 21 august 2017, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire nr. 13515 (f. d. 68), însă date cu privire la recepționarea acesteia lipsesc. Astfel, recursul declarat la 4 decembrie 2018 împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 20 iulie 2017, se consideră a fi depus în termen. Examinând temeiurile recursului declarat de către SRL ,,Brokervam Serviceʼʼ, reprezentată de avocatul Patrachi Mircea în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către SRL ,,Brokervam Serviceʼʼ, reprezentată de avocatul Patrachi Mircea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. 3 În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul declarat de către SRL ,,Brokervam Serviceʼʼ, reprezentată de avocatul Patrachi Mircea.

În conformitate cu art. art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată ,,Brokervam Serviceʼʼ, reprezentată de avocatul Patrachi Mircea, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Nina Vascan Tamara Chișca-Doneva 4