2rac-118/18 — incasarea datoriei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea datoriei
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2rac-118/18 — incasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
dosarul nr. 2rac-118/18
prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani
Judecător: V. Hadîrca
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău
Judecători: N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu
Î N C H E I E R E
28 martie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă
Judecătorii Nina Vascan
Tamara Chișca-Doneva
examinând admisibilitatea recursului declarat de către Societatea cu
Răspundere Limitată ,,Brokervam Serviceʼʼ, reprezentată de avocatul Patrachi
Mircea,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu
Răspundere Limitată ,,Brokervam Serviceʼʼ împotriva Societății cu Răspundere
Limitată ,,Energoplatʼʼ cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 20 iulie 2017, prin care a fost
respins apelul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată ,,Brokervam
Serviceʼʼ și a fost menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 20
martie 2017,
c o n s t a t ă :
La 28 octombrie 2016 SRL ,,Brokervam Serviceʼʼ a depus cerere de chemare
în judecată împotriva SRL ,,Energoplatʼʼ cu privire la încasarea datoriei și a
cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii a indicat că SRL ,,Brokervam Serviceʼʼ a acordat servicii
ce țin de operațiunile vamale privind declararea mărfurilor, iar SRL ,,Energoplatʼʼ
urma să achite serviciile acordate și taxele plătite de către reclamantă.
A susținut că potrivit facturilor fiscale PB0029530 din 17 octombrie 2012,
PB0029535 din 22 octombrie 2012, JA1972877 din 26 februarie 2013, SRL
,,Brokervam Serviceʼʼ a acordat pârâtului servicii ce țin de operațiunile vamale în
sumă de 1 740 lei.
A invocat că potrivit extrasului bancar nr. 49 din 22 aprilie 2013, SRL
,,Energoplatʼʼ a efectuat un transfer bancar în mărime de 1 030 lei, astfel încât la
finele rulajului s-a acumulat o datorie de 710 lei.
A menționat că termenul de achitare nu a fost stabilit de către părți, iar din
motiv că SRL ,,Energoplatʼʼ nu achită benevol costul serviciilor prestate, SRL
1
,,Brokervam Serviceʼʼ a expediat în adresa pârâtului o reclamație. Însă, ultimul nu a
achitat datoria acumulată.
A solicitat încasarea de la SRL ,,Energoplatʼʼ în beneficiul SRL ,,Brokervam
Serviceʼʼ suma de 710 lei cu titlu de datorie, 270 de lei – taxa de stat și cheltuielile
de asistență juridică în mărime de 3 000 lei.
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 20 martie 2017
acțiunea a fost respinsă, ca tardivă.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 20 iulie 2017 a fost respins apelul
declarat de către SRL ,,Brokervam Serviceʼʼ și a fost menținută hotărârea
Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 20 martie 2017.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că potrivit art. 267 alin. (1)
Cod civil, termenul general în interiorul căruia persoana poate să-și apere, pe calea
intentării unei acțiuni în instanță de judecată, dreptul încălcat este de 3 ani.
A reiterat că între părți au avut loc raporturi juridice de prestare a serviciilor,
iar reieșind din prevederile legale care guvernează contractul de prestări servicii,
obligația beneficiarului de plată apare în momentul recepționării serviciilor prestate.
Facturile fiscale reprezintă documente primare care confirmă operațiunea efectuată,
la caz confirmă recepționarea serviciilor, fapt ce denotă că obligația de plată a apărut
în sarcina SRL ,,Energoplatʼʼ la data întocmirii facturilor fiscale.
Astfel, din data întocmirii ultimei facturi fiscale, dată din care între părți nu
au mai avut loc careva relații contractuale, a încercat să curgă termenul de prescripție
al dreptului la acțiune al SRL ,,Brokervam Serviceʼʼ.
Prin urmare, instanța de apel a conchis că termenul de prescripție al dreptului
la acțiune a început să curgă din 26 februarie 2013 și a expirat la 26 februarie 2016,
iar cererea de chemare în judecată a fost depusă la 28 octombrie 2016, adică cu
omiterea termenului legal de 3 ani.
La 4 decembrie 2017 SRL ,,Brokervam Serviceʼʼ, reprezentată de avocatul
Patrachi Mircea a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 20
iulie 2017, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei contestate cu emiterea unei
noi hotărâri de admitere a acțiunii.
În motivarea recursului a indicat că instanța de apel greșit a admis excepția de
tardivitate, or art. 971 alin. (1) Cod civil nicidecum nu stabilește că obligația de plată
apare anume în momentul recepționării serviciilor, ci stabilește că plata se efectuează
după prestarea serviciilor, însă nu stabilește exact momentul când termenul începe
să curgă, lăsând la discreția părților stabilirea acestui termen.
Iar, anume pentru situațiile în care părțile nu au prevăzut un termen de plată,
legiuitorul a și creat instituția juridică de la art. 575 alin. (1) Cod civil, care prevede
posibilitatea de a pretinde oricând executarea.
Astfel, a susținut că instanța de apel a aplicat o lege care nu trebuia aplicată,
și anume art. 267 și 272 Cod civil.
A reiterat că părțile nu au convenit asupra termenului executării obligației,
aceasta fiind o obligație fără termen, din care motiv speței îi sunt aplicabile
prevederile art. 272 alin. (3) în coroborare cu art. 575 alin. (1) Cod civil.
2
În conformitate cu art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la
data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen
de decădere și nu poate fi restabilit.
La caz se atestă că Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa participanților
la proces copia deciziei din 20 iulie 2017 la 21 august 2017, fapt confirmat prin
scrisoarea de însoțire nr. 13515 (f. d. 68), însă date cu privire la recepționarea
acesteia lipsesc.
Astfel, recursul declarat la 4 decembrie 2018 împotriva deciziei Curții de Apel
Chișinău din 20 iulie 2017, se consideră a fi depus în termen.
Examinând temeiurile recursului declarat de către SRL ,,Brokervam
Serviceʼʼ, reprezentată de avocatul Patrachi Mircea în raport cu materialele cauzei
civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate
la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în
care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul
în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea
drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs
se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către SRL ,,Brokervam
Serviceʼʼ, reprezentată de avocatul Patrachi Mircea nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul
recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie
temei de casare a deciziei recurate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
3
În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele
de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,
suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului
instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă
că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant
regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,
din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor
de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în
jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției
Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu
se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,
întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva
sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza
Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie
1995, nr.26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera inadmisibil recursul declarat de către SRL ,,Brokervam Serviceʼʼ,
reprezentată de avocatul Patrachi Mircea.
În conformitate cu art. art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură
civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție,
d i s p u n e:
Recursul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată ,,Brokervam
Serviceʼʼ, reprezentată de avocatul Patrachi Mircea, se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă
Judecătorii Nina Vascan
Tamara Chișca-Doneva
4