2ra-397/18 — încasarea prejudicului material

Dosarul nr. 2ra – 397/18 prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Buiucani, Judecătorul: D. Dulghieru instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol D E C I Z I E 28 martie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru Judecători Maria Ghervas Iuliana Oprea Luiza Gafton Ion Druță judecând cererea de recurs declarată de Anatolii Paiul și Tatiana Paiul, prin intermediul avocatului Anatolie Bacalâm, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Mariana Borovscaia, Irina Borovscaia și Andrei Borovschi împotriva lui Anatolii Paiul și Tatiana Paiul cu privire la repararea prejudiciului material și moral, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 septembrie 2017, prin care s-a admis apelul depus de Mariana Borovscaia prin intermediul avocatului Alexandru Savva, s-a casat hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani din 13 februarie 2016 și s-a emis o nouă hotărîre cu privire la admiterea parțială a acțiunii, c o n s t a t ă : La 14 aprilie 2015, Mariana Borovscaia a depus cerere de chemare în judecată împotriva Tatianei Paiul cu privire la repararea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că ea este proprietara apartamentului XXXXX, iar Tatiana Paiul este proprietara apartamentului XXXXX. 1 Susține reclamanta că la începutul anului 2015, apartamentul său XXXXX a fost inundat, din cauza acțiunilor neglijente ale Tatianei Paiul, fiindu-i cauzat un prejudiciul material în mărime de 54 411,02 lei. În acest context indică reclamanta că faptul cauzării prejudiciului material a fost confirmat prin actul de inspectare nr. 9/15 din 16 ianuarie 2015 întocmit de Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 14. Specifică reclamanta că, în ziua în care i-a fost inundat apartamentul, Tatiana Paiul se afla peste hotarele Republicii Moldova, iar în apartamentul respectiv erau instalați chiriașii, și împreună cu aceștia, reclamanta a contactat pârâta prin intermediul skype-ului, i-au comunicat cele întâmplate, însă pârâta a refuzat să soluționeze pe cale amiabilă litigiul și să reparare prejudiciul cauzat.

Relatează reclamanta că apartamentul său a fost inundat de către pîrîtă de mai multe ori, fapt confirmat prin actele nr. 14 din 22 august 2008 și din 13 ianuarie 2009, întocmite de către Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 14. Astfel reclamanta menționează că potrivit concluziei nr. 013/03-15 din 2 martie 2015, întocmită de către Societatea cu Răspundere Limitată „Index Imobil”, costul lucrărilor de reparație în apartamentul în litigiu, în urma inundării, constituie 54 411,02 lei.

Reclamanta a invocat dispozițiile hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr. 1224 din 21 decembrie 1998 și Codul cu privire la locuințe și a relatat că de nenumărate ori Tatiana Paiul a fost somată de Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 14 și reclamantă despre necesitatea întreprinderii măsurilor de rigoare întru neadmiterea inundării apartamentului său, însă pârâta a ignorat respectivele somații, avînd de fiecare dată un comportament agresiv. Consideră reclamanta acest comportament a pîrîtei i-a cauzat un prejudiciu moral în mărime de 10 000 lei. Solicită Mariana Borovscaia încasarea din contul Tatianei Paiul în beneficiul său a prejudiciului material în sumă de 54 411,02 lei, prejudiciul moral în mărime de 10 000 lei, cheltuielile suportate pentru efectuarea expertizei în sumă de 700 lei și taxa de stat achitată la depunerea acțiunii în sumă de 1632,33 lei.

La 22 septembrie 2016, Mariana Borovscaia, Irina Borovscaia și Andrei Borovschi au depus cerere de concretizare a cerințelor împotriva lui Anatolii Paiul și Tatiana Paiul cu privire la repararea prejudiciului material și moral (f.d. 103, vol. I). În motivarea acțiunii, reclamanți au indicat că conform extrasului din Registru bunurilor imobile, Tatiana Paiul deține 3/5 cotă-parte din apartamentul XXXXX, iar Anatolii Paiul 2/5 cotă-parte din apartamentul XXXXX.

2 Solicită Mariana Borovscaia, Irina Borovscaia și Andrei Borovschi încasarea din contul Tatianei Paiul în beneficiul lor a prejudiciului material în mărime de 32 646,60 lei, reieșind din proporția de 3/5 cote-părți deținută de către aceasta din apartamentul XXXXX; încasarea din contul lui Anatolii Paiul a prejudiciului material în mărime de 21 764,4 lei, reieșind din proporția de 2/5 cote-părți deținută de către acesta din apartamentul nr XXXXX; încasarea în mod solidar din contul Tatianei Paiul și Anatolii Paiul a prejudiciului moral în mărime de 10 000 lei și a cheltuielilor de judecată în sumă de 2332,33 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani, din 13 februarie 2017, s- a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea depusă de Mariana Borovscaia, Irina Borovscaia și Andrei Borovschi (f. d. 193-199, vol. I). Prin decizia Curții de Apel Chișinău, 26 septembrie 2017, s-a admis apelul depus de Mariana Borovscaia prin intermediul avocatului Alexandru Savva, s-a casat hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani din 13 februarie 2016 și s-a emis o nouă hotărîre prin care acțiunea depusă de Mariana Borovscaia, Irina Borovscaia și Andrei Borovschi s-a admis parțial. S-a încasat din contul Tatianei Paiul în beneficiul său a prejudiciului material în sumă de 54 411,57 lei și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 2000 lei.

În rest acțiunea cu privire la repararea prejudiciului moral a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. (f. d. 23-30, vol. II). La 13 noiembrie 2017, Curtea de Apel Chișinău le-a expediat participanților la proces copia deciziei integrale din 26 septembrie 2017 (f. d. 31, vol. II). La 16 ianuarie 2018, Anatolii Paiul și Tatiana Paiul, prin intermediul avocatului Anatolie Bacalâm, au declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 sepembrie 2017, solicitând casarea acesteia cu menținerea hotărîrii primei instanțe. În motivarea ilegalității deciziei contestate, recurenții au afirmat că instanța de apel nu a aplicat articolul nr. 10 și 11 din Legea cu privire la activitatea de evaluare nr. 989 din 18 aprilie 2002, care era pertinent pentru justa soluționarea a cauzei.

Așadar, a precizat că la materialele cauzei nu sunt anexate probe pertinente ce ar confirma scurgerea din apartamentul său, precum și nici nu a fost prezentat un document verific ce ar confirma vinovăția recurentei în inundarea apartamentului intimatei. În viziunea recurenților, o altă încălcare admisă de instanța de apel constă în judecarea pricinii în ordine de apel în absența lui Anatolii Paiul, căruia nu i-a fost comunicat data și ora ședinței de judecată. Din aceste raționamente, Anatolii Paiul a pretins că a fost lipsit de dreptul de a se expune pe marginea cererii de apel, fiind 3 încălcate principiile contradictorialității și oralității. Totodată recurenții au specificat că evaluarea și inspectarea la fața locului a avut loc în lipsa lor.

La 6 februarie 2018, în conformitate art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, Curtea Supremă de Justiție a comunicat cererea de recurs Marianei Borovscaia, informând că referința se depune în termen de o lună de la data primirii scrisorii. La 22 februarie 2018, Mariana Borovscaia a depus referință la cererea de recurs, prin care a solicitat respingerea recursului ca fiind inadmisibil (f. d. 44, vol. II). În conformitate cu art. 440 alin. (2) din Codul de procedură civilă, asupra admisibilității recursului se decide fără prezența participanților la proces sau a reprezentanților acestora, prin emiterea unei încheieri nemotivate despre care se face o mențiune pe pagina web a Curții Supreme de Justiție.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Astfel, prin prisma dispoziției citate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de Anatolii Paiul și Tatiana Paiul, prin intermediul avocatului Anatolie Bacalâm la 16 ianuarie 2018 în termen din următoarele motive. În procedura de filtru, instanța de recurs a reținut că decizia integrală a instanței de apel din 26 septembrie 2017 a fost expediată în adresa părților la 13 noiembrie 2017 (f. d. 31 , vol. I), însă la materialele cauzei nu există dovada recepționării deciziei instanței de apel.

În atare situație și pentru a nu admite o ingerință disproporțională în dreptul de acces liber la justiție, instanța de judecată consideră că recursul declarat de Anatolii Paiul și Tatiana Paiul, prin intermediul avocatului Anatolie Bacalâm la 16 ianuarie 2018 este depus în termenul prevăzut de art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 441 din Codul de procedură civilă, în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului. În corespundere cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul s-a examinat fără înștiințarea participanților la proces, însă data și ora ședinței a fost plasată pe pagina web a Curții Supreme de Justiție.

Astfel, Colegiul a decis inoportună invitarea acestora, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței verificarea legalității hotărârii atacate. Totodată, toate punctele de drept care puteau exista în această cauză pot fi cercetate și soluționate în mod adecvat pe baza înscrisurilor prezente la 4 dosar. În esență, recurenții și intimata au avut posibilitatea să își prezinte poziția în scris și să răspundă la concluziile părții adverse. Mai mult, nici un participant nu a solicitat audierea publică a cauzei sale (a se vedea, mutatis mutandis, Auza Vilho Eskelinen și alții v. Finlanda, 19 aprilie 2007, parag. 72 – 75, Eriksson v. Suedia, 12 aprilie 2012, parag.

66, 72, Pönkä v. Estonia, 8 noiembrie 2016, parag. 33 – 34). Suplimentar, în parag. 26 – 27 din decizia Curții Constituționale nr. 95 din 19 decembrie 2016 privind excepția de neconstituționalitate a articolului 444 din Codul de procedură civilă, Curtea a statuat că în cazul procedurilor care au ca obiect autorizarea unui apel sau care consacră verificarea unor aspecte de drept, și nu de fapt, sunt îndeplinite condițiile articolului 6 din Convenție chiar dacă instanța de apel sau de recurs nu oferă reclamantului posibilitate să se exprime în fața sa, în persoană. Iar, în esență nu este afectat accesul liber la justiție.

Verificând decizia contestată în raport cu criticile formulate, în limitele controlului de legalitate și temeiurilor de drept invocate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Anatolii Paiul și Tatiana Paiul, prin intermediul avocatului Anatolie Bacalâm este întemeiat și urmează a fi admis, cu dispunerea casării deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 septembrie 2017 și trimiterea pricinii spre rejudecare în aceeași instanță, în alt complet de judecători, pentru motivele ce succed În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, instanța, după ce judecă recursul, este în drept: să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Instanța de recurs notează că raportul juridic dedus judecății vizează cererea de chemare în judecată depusă de Mariana Borovscaia, Irina Borovscaia și Andrei Borovschi împotriva lui Anatolii Paiul și Tatiana Paiul cu privire la repararea prejudiciului material și moral.

La 13 februarie 2017, Judecătoria Chișinău sediul Buiucani, fiind investită cu judecarea prezentei pricini, a respins acțiunea ca neîntemeiată (f. d. 193-199, vol. I). Împotriva celor stabilite de instanța de fond, Mariana Borovscaia prin intermediului avocatului Savva Alexandru a depus cerere de apel, iar, prin decizia Curții de Apel Chișinău din 26 septembrie 2017, s-a admis apelul depus, s-a casat hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani din 13 februarie 2016 și s-a emis o nouă hotărîre cu privire la admiterea parțială a acțiunii (f. d. 77 – 82). La adoptarea soluției, instanța de apel a constatat situația de fapt prezentată de Mariana Borovscaia, Irina Borovscaia și Andrei Borovschi în cererea lor.

5 Cu privire la fondul cauzei, instanța ierarhic inferioară a reținut ca fiind întrunite cumulativ condițiile survenirii răspunderii delictuale, specificînd că apartamentul nr XXXXX a fost inundat din cauza Tatianei Paiul, prin admiterea scurgerilor de apa din apartamentul XXXXX ce-i aparține cu drept de proprietate. Astfel instanța de apel a indicat că Marianei Borovscaia i-a fost cauzat un prejudiciul material în sumă de 54 411,02 lei. Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel s-a călăuzit de art. 1398 alin. (1) și art. 1413 Cod civl. În conformitate cu limitele impuse de articolul 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Colegiul lărgit învederează că recurentul Anatolii Paiul s-a plâns că pricina civilă în ordine de apel a fost judecată în absența sa, nefiindu-i comunicată data și ora ședinței de judecată.

Totodată, cu privire la fondul cauzei, recurenții Anatolii Paiul și Tatiana Paiul au considerat că instanța de apel nu a aplicat articolul 155 alin. (3) Cod de procedură civilă, art. 10 și 11 din Legea cu privire la activitatea de evaluare nr. 989 din 18 aprilie 2002, care erau pertinente pentru justa soluționarea a cauzei. Recurentul Anatolii Paiul prin intermediul avocatului Anatolie Bacalâm, a susținut că examinarea cauzei în lipsa unui participant constituie temei de a declara recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 septembrie 2017. Analizând argumentele rezumate mai sus, invocate de recurenți, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că instanța de apel a încălcat normele de drept procedural, atunci când a judecat pricina în absența lui Anatolii Paiul, căruia nu i-a comunicat despre examinarea cauzei în instanța de apel.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) lit. b) din Codul de procedură civilă, se consideră normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată. Colegiul lărgit subliniază că, prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 23 martie 2017, s-a dispus prezentarea cererii de apel motivată de către Mariana Borovscaia prin intermediul avocatului Savva Alexandru și achitarea taxei de stat în sumă de 1299 lei, dar și s-a fixat ședința de judecată pentru 23 mai 2017, ora 15:00 (f. d. 210, vol. I). În conformitate cu art.102 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța înștiințează prin citație participanții la proces, martorii, experții, specialiștii și interpreții privitor la locul, data și ora ședinței de judecată sau la locul, data și ora efectuării unor acte de procedură.

Aceeași obligație pozitivă este prevăzută la articolul 370 alin. (2) din Codul de procedură civilă. 6 Conform citației nr. 2a – 960/17, Curtea de apel Chișinău a înștiințat doar pe Mariana Borovscaia și Tatiana Paiul despre ședința de judecată din 23 mai 2017 ora 15:00 (f. d. 55). În continuare, rațiunea art. 379 alin. (1) din Codul de procedură civilă impune obligația instanței de apel de a judeca apelul doar în cazul citării legale a intimatului, iar atunci când nu există date cu privire la respectarea procedurii înștiințării, procesul se amână. La acest capitol, instanța de judecată observă că recurentul Anatolii Paiul nu fost citat legal, privitor la locul, data și ora ședințelor de judecată care au avut loc în instanța de apel la 23 mai 2017, 4 iulie 2017 și 26 septembrie 2017 ( f.d.

212, 237- 239, 247-248, vol. I). Mai mult, instanța de recurs reține că din citația expediată și procesele-verbale ale instanței de apel din 23 mai 2017, 4 iulie 2017 și 26 august 2017 rezultă că Curtea de apel Chișinău nici nu a indicat pe Anatolii Paiul în calitate de participat la examinarea prezentei cauze. Din această perspectivă, Colegiul lărgit constată că pricina civilă în ordine de apel s-a judecat în absența lui Anatolii Paiul, căruia nu i-a fost comunicat despre examinarea cauzei în instanța de apel. În esență, în dosar lipsesc probe care confirmă transmiterea prin mijloace legale și primirea citației de către acesta.

Suplimentar, instanța de recurs apreciază că articolul 26 alin. (2) din Codul de procedură civilă prevede că principiul contradictorialității presupune organizarea procesului astfel încât părțile și ceilalți participanți la proces să aibă posibilitatea de a-și formula, argumenta și dovedi poziția în proces, de a alege modalitățile și mijloacele susținerii ei de sine stătător și independent de instanță, de alte organe și persoane, de a-și expune opinia asupra oricărei probleme de fapt și de drept care are legătură cu pricina dată judecății și de a-și expune punctul de vedere asupra inițiativelor instanței. În același context, Curtea Europeană a statuat că principiul contradictorialității și principiul egalității armelor, care sunt strâns legate, constituie componente fundamentale ale conceptului de „audiere echitabilă” în sensul articolului 6 parag.

1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Aceste principii, care acoperă toate aspectele dreptului procesual din statele contractante, se aplică și în sfera specifică de notificare a actelor judiciare ale părților, deși articolul 6 parag. 1 nu poate fi interpretat ca prescripând o formă specifică de notificare a documentelor (a se vedea Avotiņš v. Letonia [GC], nr. 17502/07, parag.

119, CEDO 2016). Totodată, un prim pas a respectării acestor garanții și dreptului de acces la tribunal a fost considerat ca fiind citarea corectă a participanților și comunicarea hotărârilor pentru a le putea contesta (a se vedea cauza Capital Bank Ad v. 7 Bulgaria, 24 noiembrie 2005). Astfel, Curtea a arătat că instanțele trebuie să dea dovadă de diligență suficientă și să ia toate măsurile ce se pot aștepta, în mod rezonabil, de la ele pentru a-i cita pe justițiabili (a se vedea cauza Miholpa v. Letonia, 31 mai 2007). Complementar, instanța de recurs subliniază că articolul 373 din Codul de procedură civilă prevede competența instanței de apel, în cadrul judecării unei cereri de apel, de soluționare a circumstanțelor de drept și de fapt referitoare la fondul cauzei.

Așadar, aceasta a fost împuternicită să examineze dovezile din dosar și explicațiile suplimentare date direct de părți. Prin urmare, intimatul urmau a fi citat și audiat de către instanța de apel. Astfel, Colegiul lărgit opinează că cererea de apel conținea atât chestiuni de fapt, cât și juridice, iar Curtea de Apel a trebuit să facă o evaluare completă a împrejurării de mai sus. În consecință, instanța de recurs conchide că instanța de apel a judecat pricina în absența lui Anatolii Paiul, căruia nu i-a comunicat despre examinarea cauzei în instanța de apel, ceea ce constituie o încălcare a normelor de procedură prevăzute la art. 432 alin. (3) lit. b) din Codul de procedură civilă. Per ansamblu, această împrejurare a condus la încălcarea dreptului la un proces echitabil al lui Anatolii Paiul garantat la art. 20 alin. (1) din Constituția Republicii Moldova și art. 6 parag.

1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. În conformitate cu art. 118 alin. (3) Cod de procedură civilă, circumstanțele care au importanță pentru soluționarea justă a pricinii sunt determinate definitiv de instanța judecătorească, pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și ale altor participanți la proces, precum și de la normele de drept material și procedural ce urmează a fi aplicate. În conformitate cu art. 239 Cod de procedură civilă, hotărîrea judecătorească trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărîrea numai pe circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședința de judecată. În conformitate cu dispozițiile art. 240 alin. (3) Cod de procedură civilă, instanța judecătorească adoptă hotărîrea în limitele pretențiilor înaintate de reclamant.

Analizând conținutul deciziei contestate, în raport cu prevederile legale menționate, Colegiul conchide că instanța de apel, judecînd apelul, a depășit limitele pretențiilor înaintate de Mariana Borovscaia, Irina Borovscaia și Andrei Borovschi și în consecință s-a expus asupra temeiniciei unei pretenții nesolicitate de către ultimii. 8 Astfel conform cererii de concretizare a cerinețlor, Mariana Borovscaia, Irina Borovscaia și Andrei Borovschi au solicitat încasarea din contul Tatianei Paiul în beneficiul lor a prejudiciului material în mărime de 32 646,60 lei, reieșind din proporția de 3/5 cote-părți deținută de către aceasta din apartamentul XXXXX; încasarea din contul lui Anatolii Paiul a prejudiciului material în mărime de 21 764,4 lei, reieșind din proporția de 2/5 cote-părți deținută de către acesta din apartamentul XXXXX (f.d.

103, vol. I). La caz, Colegiul reține că instanța de apel la pronunțarea deciziei urma a se expune asupra temeiniciei pretențiilor înaintate de către Mariana Borovscaia, Irina Borovscaia și Andrei Borovschi, însă contrar art. 240 alin. (3) Cod de procedură civilă, instanța de apel a adoptat o decizie privind încasarea din contul Tatianei Paiul în beneficiul Marianei Borovscaia a prejudiciului matreial în sumă de 54 411,02 lei (f.d. 23-30, vol. II). Or, o astfel de cerință admisă de instanța de apel, nu a fost înaintată de Mariana Borovscaia, Irina Borovscaia și Andrei Borovschi.

Prin urmare, Colegiul constată că soluția instanței de apel nu conține o verificare a legalității hotărîrii instanței de fond și mai mult o argumentare clară din care să rezulte procesul deliberării și adoptării soluției la care s-a ajuns, astfel instanța de recurs fiind în imposibilitatea să exercite controlul judiciar asupra unei asemenea soluții și să verifice temeinicia și legalitatea hotărârii. În același timp, instanța de recurs menționează că, instanța de apel la reexaminarea pricinii trebuie să se expună asupra temeiniciei pretențiilor și a obiecțiilor înaintate de către părți. Cu referire la fondul cauzei, instanța de recurs reține că Mariana Borovscaia, Irina Borovscaia și Andrei Borovschi sunt proprietarii apartamentului XXXXX, iar Paiul Tatiana este proprietara apartamentului XXXXX.

Conform actelor din 22 august 2008, 13 ianuarie 2009 și 16 ianuarie 2015 întocmite de Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 14 s-a constatat că în urma neglijenței proprietarului apartamentului XXXXX a fost inundat XXXXX (f.d. 7-9,vol. I). Astfel potrivit concluziei nr. 013/03-15 din 2 martie 2015 privind cheltuielile necesare pentru lucrările de finisare din apartamentul XXXXX, întocmită de către Societatea cu Răspundere Limitată „Index Imobil” s-a stabilit că cheltuielile necesare pentru lucrările de finisare din imobilul enunțat constituie 54 411,02 lei (f.d.

12-21, vol. I). La examinarea cauzei, instanța de apel a admis ca probă în vederea susținerii pretențiilor înaintate concluzia nr. 013/03-15 din 2 martie 2015, specificînd că apartamentul XXXXX a fost inundat din cauza Tatianei Paiul, prin admiterea scurgerilor de apa din apartamentul XXXXX ce-i aparține cu drept de proprietate, 9 iar în rezultat, Marianei Borovscaia i-a fost cauzat un prejudiciul material în sumă de 54 411,02 lei. La acest capitol, Colegiul remarcă că din concluzia nr. 013/03-15 din 2 martie 2015 nu rezultă că apartamentul XXXXX a fost inundat din cauza Tatianei Paiul, prin admiterea scurgerilor de apa din apartamentul său. Această concluzie reflectă doar costul lucrările de finisare a apartamentului XXXXX.

Suplimentar, instanța de recurs reține că concluzia nr. 013/03-15 din 2 martie 2015 privind cheltuielile necesare pentru lucrările de finisare din apartamentul XXXXX a fost efectuată la fața locului în lipsa lui Anatolii Paiul și Tatiana Paiul, or, conform art. 155 alin. (3) Cod de procedură civilă pentru efectuarea expertizei la fața locului, este obligatorie citarea părților și altor participanți la proces interesați, aceștia fiind obligați să dea expertului orice explicație în legătură cu obiectul expertizei.

Totodată, instanța de recurs menționează că la examinarea cauzei, Curtea de Apel Chișinău nu s-a expus asupra raportului de constatare tehnico-ștințific nr. 1 din 4 ianuarie 2017 anexat la materialele cauzei, or conform art. 240 alin. (1) Cod de procedură civilă la deliberarea hotărîrii, instanța judecătorească apreciază probele, determină circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinilor, care au fost sau nu stabilite, caracterul raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării pricinii și admisibilitatea acțiunii. Colegiul lărgit învederează că faptele descrise mai sus confirmă că erorile judiciare depistate supra sunt esențiale și nu pot fi corectate de către instanța de recurs.

La fel, având în vedere că normele de drept procedural au un caracter absolut, fiind reglementate de norme imperative, iar încălcarea acestora atrage după sine casarea deciziei, instanța de recurs nu va analiza motivele invocate în cererea de recurs cu privire la fondul cauzei. Pe baza celor prezentate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de Anatolii Paiul și Tatiana Paiul, prin intermediul avocatului Anatolie Bacalâm, de a casa decizia instanței de apel și de a restitui pricina spre rejudecare în aceiași instanță, în alt complet de judecători. La rejudecarea pricinii este necesar de ținut cont de cele expuse și în dependență de cele obținute de emis o hotărâre legală, respectând dreptul părților la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: 10 Se admite recursul declarat de Anatolii Paiul și Tatiana Paiul, prin intermediul avocatului Anatolie Bacalâm. Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 26 septembrie 2017, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Mariana Borovscaia, Irina Borovscaia și Andrei Borovschi împotriva lui Anatolii Paiul și Tatiana Paiul cu privire la repararea prejudiciului material și moral, cu trimiterea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, de un alt complet de judecată. Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, Judecător Tatiana Vieru Judecători Maria Ghervas Iuliana Oprea Luiza Gafton Ion Druță 11