2ra-397/18 — încasarea prejudicului material

2ra-397/18 — încasarea prejudicului material (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 2ra – 397/18

prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Buiucani,

Judecătorul: D. Dulghieru

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol

D E C I Z I E

28 martie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

Judecători Maria Ghervas

Iuliana Oprea

Luiza Gafton

Ion Druță

judecând cererea de recurs declarată de Anatolii Paiul și Tatiana Paiul, prin

intermediul avocatului Anatolie Bacalâm,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Mariana

Borovscaia, Irina Borovscaia și Andrei Borovschi împotriva lui Anatolii Paiul și

Tatiana Paiul cu privire la repararea prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 septembrie 2017, prin care

s-a admis apelul depus de Mariana Borovscaia prin intermediul avocatului

Alexandru Savva, s-a casat hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani din 13

februarie 2016 și s-a emis o nouă hotărîre cu privire la admiterea parțială a acțiunii,

c o n s t a t ă :

La 14 aprilie 2015, Mariana Borovscaia a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Tatianei Paiul cu privire la repararea prejudiciului material și

moral.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că ea este proprietara

apartamentului XXXXX, iar Tatiana Paiul este proprietara apartamentului XXXXX.

1

Susține reclamanta că la începutul anului 2015, apartamentul său XXXXX a

fost inundat, din cauza acțiunilor neglijente ale Tatianei Paiul, fiindu-i cauzat un

prejudiciul material în mărime de 54 411,02 lei.

În acest context indică reclamanta că faptul cauzării prejudiciului material a

fost confirmat prin actul de inspectare nr. 9/15 din 16 ianuarie 2015 întocmit de

Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 14.

Specifică reclamanta că, în ziua în care i-a fost inundat apartamentul, Tatiana

Paiul se afla peste hotarele Republicii Moldova, iar în apartamentul respectiv erau

instalați chiriașii, și împreună cu aceștia, reclamanta a contactat pârâta prin

intermediul skype-ului, i-au comunicat cele întâmplate, însă pârâta a refuzat să

soluționeze pe cale amiabilă litigiul și să reparare prejudiciul cauzat.

Relatează reclamanta că apartamentul său a fost inundat de către pîrîtă de mai

multe ori, fapt confirmat prin actele nr. 14 din 22 august 2008 și din 13 ianuarie

2009, întocmite de către Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului

Locativ nr. 14.

Astfel reclamanta menționează că potrivit concluziei nr. 013/03-15 din 2

martie 2015, întocmită de către Societatea cu Răspundere Limitată „Index Imobil”,

costul lucrărilor de reparație în apartamentul în litigiu, în urma inundării, constituie

54 411,02 lei.

Reclamanta a invocat dispozițiile hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr.

1224 din 21 decembrie 1998 și Codul cu privire la locuințe și a relatat că de

nenumărate ori Tatiana Paiul a fost somată de Întreprinderea Municipală de

Gestionare a Fondului Locativ nr. 14 și reclamantă despre necesitatea întreprinderii

măsurilor de rigoare întru neadmiterea inundării apartamentului său, însă pârâta a

ignorat respectivele somații, avînd de fiecare dată un comportament agresiv.

Consideră reclamanta acest comportament a pîrîtei i-a cauzat un prejudiciu

moral în mărime de 10 000 lei.

Solicită Mariana Borovscaia încasarea din contul Tatianei Paiul în beneficiul

său a prejudiciului material în sumă de 54 411,02 lei, prejudiciul moral în mărime

de 10 000 lei, cheltuielile suportate pentru efectuarea expertizei în sumă de 700 lei și

taxa de stat achitată la depunerea acțiunii în sumă de 1632,33 lei.

La 22 septembrie 2016, Mariana Borovscaia, Irina Borovscaia și Andrei

Borovschi au depus cerere de concretizare a cerințelor împotriva lui Anatolii Paiul

și Tatiana Paiul cu privire la repararea prejudiciului material și moral (f.d. 103, vol.

I).

În motivarea acțiunii, reclamanți au indicat că conform extrasului din Registru

bunurilor imobile, Tatiana Paiul deține 3/5 cotă-parte din apartamentul XXXXX, iar

Anatolii Paiul 2/5 cotă-parte din apartamentul XXXXX.

2

Solicită Mariana Borovscaia, Irina Borovscaia și Andrei Borovschi încasarea

din contul Tatianei Paiul în beneficiul lor a prejudiciului material în mărime de 32

646,60 lei, reieșind din proporția de 3/5 cote-părți deținută de către aceasta din

apartamentul XXXXX; încasarea din contul lui Anatolii Paiul a prejudiciului material

în mărime de 21 764,4 lei, reieșind din proporția de 2/5 cote-părți deținută de către

acesta din apartamentul nr XXXXX; încasarea în mod solidar din contul Tatianei

Paiul și Anatolii Paiul a prejudiciului moral în mărime de 10 000 lei și a cheltuielilor

de judecată în sumă de 2332,33 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani, din 13 februarie 2017, s-

a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea depusă de Mariana Borovscaia, Irina

Borovscaia și Andrei Borovschi (f. d. 193-199, vol. I).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău, 26 septembrie 2017, s-a admis apelul

depus de Mariana Borovscaia prin intermediul avocatului Alexandru Savva, s-a

casat hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani din 13 februarie 2016 și s-a

emis o nouă hotărîre prin care acțiunea depusă de Mariana Borovscaia, Irina

Borovscaia și Andrei Borovschi s-a admis parțial. S-a încasat din contul Tatianei

Paiul în beneficiul său a prejudiciului material în sumă de 54 411,57 lei și

cheltuielile de asistență juridică în sumă de 2000 lei. În rest acțiunea cu privire la

repararea prejudiciului moral a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. (f. d. 23-30, vol.

II).

La 13 noiembrie 2017, Curtea de Apel Chișinău le-a expediat participanților

la proces copia deciziei integrale din 26 septembrie 2017 (f. d. 31, vol. II).

La 16 ianuarie 2018, Anatolii Paiul și Tatiana Paiul, prin intermediul

avocatului Anatolie Bacalâm, au declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel

Chișinău din 26 sepembrie 2017, solicitând casarea acesteia cu menținerea hotărîrii

primei instanțe.

În motivarea ilegalității deciziei contestate, recurenții au afirmat că instanța de

apel nu a aplicat articolul nr. 10 și 11 din Legea cu privire la activitatea de evaluare

nr. 989 din 18 aprilie 2002, care era pertinent pentru justa soluționarea a cauzei.

Așadar, a precizat că la materialele cauzei nu sunt anexate probe pertinente ce ar

confirma scurgerea din apartamentul său, precum și nici nu a fost prezentat un

document verific ce ar confirma vinovăția recurentei în inundarea apartamentului

intimatei.

În viziunea recurenților, o altă încălcare admisă de instanța de apel constă în

judecarea pricinii în ordine de apel în absența lui Anatolii Paiul, căruia nu i-a fost

comunicat data și ora ședinței de judecată. Din aceste raționamente, Anatolii Paiul a

pretins că a fost lipsit de dreptul de a se expune pe marginea cererii de apel, fiind

3

încălcate principiile contradictorialității și oralității. Totodată recurenții au specificat

că evaluarea și inspectarea la fața locului a avut loc în lipsa lor.

La 6 februarie 2018, în conformitate art. 439 alin. (2) din Codul de procedură

civilă, Curtea Supremă de Justiție a comunicat cererea de recurs Marianei

Borovscaia, informând că referința se depune în termen de o lună de la data primirii

scrisorii.

La 22 februarie 2018, Mariana Borovscaia a depus referință la cererea de

recurs, prin care a solicitat respingerea recursului ca fiind inadmisibil (f. d. 44, vol.

II).

În conformitate cu art. 440 alin. (2) din Codul de procedură civilă, asupra

admisibilității recursului se decide fără prezența participanților la proces sau a

reprezentanților acestora, prin emiterea unei încheieri nemotivate despre care se face

o mențiune pe pagina web a Curții Supreme de Justiție.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Astfel, prin prisma dispoziției citate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de

Anatolii Paiul și Tatiana Paiul, prin intermediul avocatului Anatolie Bacalâm la 16

ianuarie 2018 în termen din următoarele motive.

În procedura de filtru, instanța de recurs a reținut că decizia integrală a instanței

de apel din 26 septembrie 2017 a fost expediată în adresa părților la 13 noiembrie

2017 (f. d. 31 , vol. I), însă la materialele cauzei nu există dovada recepționării

deciziei instanței de apel.

În atare situație și pentru a nu admite o ingerință disproporțională în dreptul de

acces liber la justiție, instanța de judecată consideră că recursul declarat de Anatolii

Paiul și Tatiana Paiul, prin intermediul avocatului Anatolie Bacalâm la 16 ianuarie

2018 este depus în termenul prevăzut de art. 434 alin. (1) din Codul de procedură

civilă.

În conformitate cu art. 441 din Codul de procedură civilă, în cazul în care

recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul

recursului.

În corespundere cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul s-a

examinat fără înștiințarea participanților la proces, însă data și ora ședinței a fost

plasată pe pagina web a Curții Supreme de Justiție. Astfel, Colegiul a decis

inoportună invitarea acestora, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au

fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței verificarea legalității

hotărârii atacate. Totodată, toate punctele de drept care puteau exista în această

cauză pot fi cercetate și soluționate în mod adecvat pe baza înscrisurilor prezente la

4

dosar. În esență, recurenții și intimata au avut posibilitatea să își prezinte poziția în

scris și să răspundă la concluziile părții adverse. Mai mult, nici un participant nu a

solicitat audierea publică a cauzei sale (a se vedea, mutatis mutandis, Auza Vilho

Eskelinen și alții v. Finlanda, 19 aprilie 2007, parag. 72 – 75, Eriksson v. Suedia, 12

aprilie 2012, parag. 66, 72, Pönkä v. Estonia, 8 noiembrie 2016, parag. 33 – 34).

Suplimentar, în parag. 26 – 27 din decizia Curții Constituționale nr. 95 din 19

decembrie 2016 privind excepția de neconstituționalitate a articolului 444 din Codul

de procedură civilă, Curtea a statuat că în cazul procedurilor care au ca obiect

autorizarea unui apel sau care consacră verificarea unor aspecte de drept, și nu de

fapt, sunt îndeplinite condițiile articolului 6 din Convenție chiar dacă instanța de

apel sau de recurs nu oferă reclamantului posibilitate să se exprime în fața sa, în

persoană. Iar, în esență nu este afectat accesul liber la justiție.

Verificând decizia contestată în raport cu criticile formulate, în limitele

controlului de legalitate și temeiurilor de drept invocate, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul

declarat de Anatolii Paiul și Tatiana Paiul, prin intermediul avocatului Anatolie

Bacalâm este întemeiat și urmează a fi admis, cu dispunerea casării deciziei Curții

de Apel Chișinău din 26 septembrie 2017 și trimiterea pricinii spre rejudecare în

aceeași instanță, în alt complet de judecători, pentru motivele ce succed

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept: să admită recursul, să caseze integral

decizia instanței de apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în

toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de

recurs.

Instanța de recurs notează că raportul juridic dedus judecății vizează cererea

de chemare în judecată depusă de Mariana Borovscaia, Irina Borovscaia și Andrei

Borovschi împotriva lui Anatolii Paiul și Tatiana Paiul cu privire la repararea

prejudiciului material și moral.

La 13 februarie 2017, Judecătoria Chișinău sediul Buiucani, fiind investită cu

judecarea prezentei pricini, a respins acțiunea ca neîntemeiată (f. d. 193-199, vol. I).

Împotriva celor stabilite de instanța de fond, Mariana Borovscaia prin

intermediului avocatului Savva Alexandru a depus cerere de apel, iar, prin decizia

Curții de Apel Chișinău din 26 septembrie 2017, s-a admis apelul depus, s-a casat

hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani din 13 februarie 2016 și s-a emis o

nouă hotărîre cu privire la admiterea parțială a acțiunii (f. d. 77 – 82).

La adoptarea soluției, instanța de apel a constatat situația de fapt prezentată de

Mariana Borovscaia, Irina Borovscaia și Andrei Borovschi în cererea lor.

5

Cu privire la fondul cauzei, instanța ierarhic inferioară a reținut ca fiind

întrunite cumulativ condițiile survenirii răspunderii delictuale, specificînd că

apartamentul nr XXXXX a fost inundat din cauza Tatianei Paiul, prin admiterea

scurgerilor de apa din apartamentul XXXXX ce-i aparține cu drept de proprietate.

Astfel instanța de apel a indicat că Marianei Borovscaia i-a fost cauzat un

prejudiciul material în sumă de 54 411,02 lei.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel s-a călăuzit de art. 1398

alin. (1) și art. 1413 Cod civl.

În conformitate cu limitele impuse de articolul 442 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, Colegiul lărgit învederează că recurentul Anatolii Paiul s-a plâns

că pricina civilă în ordine de apel a fost judecată în absența sa, nefiindu-i

comunicată data și ora ședinței de judecată. Totodată, cu privire la fondul cauzei,

recurenții Anatolii Paiul și Tatiana Paiul au considerat că instanța de apel nu a

aplicat articolul 155 alin. (3) Cod de procedură civilă, art. 10 și 11 din Legea cu

privire la activitatea de evaluare nr. 989 din 18 aprilie 2002, care erau pertinente

pentru justa soluționarea a cauzei.

Recurentul Anatolii Paiul prin intermediul avocatului Anatolie Bacalâm, a

susținut că examinarea cauzei în lipsa unui participant constituie temei de a declara

recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 septembrie 2017.

Analizând argumentele rezumate mai sus, invocate de recurenți, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

consideră că instanța de apel a încălcat normele de drept procedural, atunci când a

judecat pricina în absența lui Anatolii Paiul, căruia nu i-a comunicat despre

examinarea cauzei în instanța de apel.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) lit. b) din Codul de procedură civilă, se

consideră normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul

în care: pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată.

Colegiul lărgit subliniază că, prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 23

martie 2017, s-a dispus prezentarea cererii de apel motivată de către Mariana

Borovscaia prin intermediul avocatului Savva Alexandru și achitarea taxei de stat în

sumă de 1299 lei, dar și s-a fixat ședința de judecată pentru 23 mai 2017, ora 15:00

(f. d. 210, vol. I).

În conformitate cu art.102 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța

înștiințează prin citație participanții la proces, martorii, experții, specialiștii și

interpreții privitor la locul, data și ora ședinței de judecată sau la locul, data și ora

efectuării unor acte de procedură. Aceeași obligație pozitivă este prevăzută la

articolul 370 alin. (2) din Codul de procedură civilă.

6

Conform citației nr. 2a – 960/17, Curtea de apel Chișinău a înștiințat doar pe

Mariana Borovscaia și Tatiana Paiul despre ședința de judecată din 23 mai 2017 ora

15:00 (f. d. 55).

În continuare, rațiunea art. 379 alin. (1) din Codul de procedură civilă impune

obligația instanței de apel de a judeca apelul doar în cazul citării legale a intimatului,

iar atunci când nu există date cu privire la respectarea procedurii înștiințării,

procesul se amână.

La acest capitol, instanța de judecată observă că recurentul Anatolii Paiul nu

fost citat legal, privitor la locul, data și ora ședințelor de judecată care au avut loc în

instanța de apel la 23 mai 2017, 4 iulie 2017 și 26 septembrie 2017 ( f.d. 212, 237-

239, 247-248, vol. I).

Mai mult, instanța de recurs reține că din citația expediată și procesele-verbale

ale instanței de apel din 23 mai 2017, 4 iulie 2017 și 26 august 2017 rezultă că

Curtea de apel Chișinău nici nu a indicat pe Anatolii Paiul în calitate de participat la

examinarea prezentei cauze.

Din această perspectivă, Colegiul lărgit constată că pricina civilă în ordine de

apel s-a judecat în absența lui Anatolii Paiul, căruia nu i-a fost comunicat despre

examinarea cauzei în instanța de apel. În esență, în dosar lipsesc probe care

confirmă transmiterea prin mijloace legale și primirea citației de către acesta.

Suplimentar, instanța de recurs apreciază că articolul 26 alin. (2) din Codul de

procedură civilă prevede că principiul contradictorialității presupune organizarea

procesului astfel încât părțile și ceilalți participanți la proces să aibă posibilitatea de

a-și formula, argumenta și dovedi poziția în proces, de a alege modalitățile și

mijloacele susținerii ei de sine stătător și independent de instanță, de alte organe și

persoane, de a-și expune opinia asupra oricărei probleme de fapt și de drept care are

legătură cu pricina dată judecății și de a-și expune punctul de vedere asupra

inițiativelor instanței.

În același context, Curtea Europeană a statuat că principiul

contradictorialității și principiul egalității armelor, care sunt strâns legate, constituie

componente fundamentale ale conceptului de „audiere echitabilă” în sensul

articolului 6 parag. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Aceste

principii, care acoperă toate aspectele dreptului procesual din statele contractante, se

aplică și în sfera specifică de notificare a actelor judiciare ale părților, deși articolul

6 parag. 1 nu poate fi interpretat ca prescripând o formă specifică de notificare a

documentelor (a se vedea Avotiņš v. Letonia [GC], nr. 17502/07, parag. 119, CEDO

2016). Totodată, un prim pas a respectării acestor garanții și dreptului de acces la

tribunal a fost considerat ca fiind citarea corectă a participanților și comunicarea

hotărârilor pentru a le putea contesta (a se vedea cauza Capital Bank Ad v.

7

Bulgaria, 24 noiembrie 2005). Astfel, Curtea a arătat că instanțele trebuie să dea

dovadă de diligență suficientă și să ia toate măsurile ce se pot aștepta, în mod

rezonabil, de la ele pentru a-i cita pe justițiabili (a se vedea cauza Miholpa v.

Letonia, 31 mai 2007).

Complementar, instanța de recurs subliniază că articolul 373 din Codul de

procedură civilă prevede competența instanței de apel, în cadrul judecării unei cereri

de apel, de soluționare a circumstanțelor de drept și de fapt referitoare la fondul

cauzei. Așadar, aceasta a fost împuternicită să examineze dovezile din dosar și

explicațiile suplimentare date direct de părți. Prin urmare, intimatul urmau a fi citat

și audiat de către instanța de apel.

Astfel, Colegiul lărgit opinează că cererea de apel conținea atât chestiuni de

fapt, cât și juridice, iar Curtea de Apel a trebuit să facă o evaluare completă a

împrejurării de mai sus.

În consecință, instanța de recurs conchide că instanța de apel a judecat pricina

în absența lui Anatolii Paiul, căruia nu i-a comunicat despre examinarea cauzei în

instanța de apel, ceea ce constituie o încălcare a normelor de procedură prevăzute la

art. 432 alin. (3) lit. b) din Codul de procedură civilă. Per ansamblu, această

împrejurare a condus la încălcarea dreptului la un proces echitabil al lui Anatolii

Paiul garantat la art. 20 alin. (1) din Constituția Republicii Moldova și art. 6 parag. 1

din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

În conformitate cu art. 118 alin. (3) Cod de procedură civilă, circumstanțele

care au importanță pentru soluționarea justă a pricinii sunt determinate definitiv de

instanța judecătorească, pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și ale altor

participanți la proces, precum și de la normele de drept material și procedural ce

urmează a fi aplicate.

În conformitate cu art. 239 Cod de procedură civilă, hotărîrea judecătorească

trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărîrea numai pe

circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședința de

judecată.

În conformitate cu dispozițiile art. 240 alin. (3) Cod de procedură civilă,

instanța judecătorească adoptă hotărîrea în limitele pretențiilor înaintate de

reclamant.

Analizând conținutul deciziei contestate, în raport cu prevederile legale

menționate, Colegiul conchide că instanța de apel, judecînd apelul, a depășit limitele

pretențiilor înaintate de Mariana Borovscaia, Irina Borovscaia și Andrei Borovschi

și în consecință s-a expus asupra temeiniciei unei pretenții nesolicitate de către

ultimii.

8

Astfel conform cererii de concretizare a cerinețlor, Mariana Borovscaia, Irina

Borovscaia și Andrei Borovschi au solicitat încasarea din contul Tatianei Paiul în

beneficiul lor a prejudiciului material în mărime de 32 646,60 lei, reieșind din

proporția de 3/5 cote-părți deținută de către aceasta din apartamentul XXXXX;

încasarea din contul lui Anatolii Paiul a prejudiciului material în mărime de 21

764,4 lei, reieșind din proporția de 2/5 cote-părți deținută de către acesta din

apartamentul XXXXX (f.d. 103, vol. I).

La caz, Colegiul reține că instanța de apel la pronunțarea deciziei urma a se

expune asupra temeiniciei pretențiilor înaintate de către Mariana Borovscaia, Irina

Borovscaia și Andrei Borovschi, însă contrar art. 240 alin. (3) Cod de procedură

civilă, instanța de apel a adoptat o decizie privind încasarea din contul Tatianei Paiul

în beneficiul Marianei Borovscaia a prejudiciului matreial în sumă de 54 411,02 lei

(f.d. 23-30, vol. II). Or, o astfel de cerință admisă de instanța de apel, nu a fost

înaintată de Mariana Borovscaia, Irina Borovscaia și Andrei Borovschi.

Prin urmare, Colegiul constată că soluția instanței de apel nu conține o

verificare a legalității hotărîrii instanței de fond și mai mult o argumentare clară din

care să rezulte procesul deliberării și adoptării soluției la care s-a ajuns, astfel

instanța de recurs fiind în imposibilitatea să exercite controlul judiciar asupra unei

asemenea soluții și să verifice temeinicia și legalitatea hotărârii.

În același timp, instanța de recurs menționează că, instanța de apel la

reexaminarea pricinii trebuie să se expună asupra temeiniciei pretențiilor și a

obiecțiilor înaintate de către părți.

Cu referire la fondul cauzei, instanța de recurs reține că Mariana Borovscaia,

Irina Borovscaia și Andrei Borovschi sunt proprietarii apartamentului XXXXX, iar

Paiul Tatiana este proprietara apartamentului XXXXX.

Conform actelor din 22 august 2008, 13 ianuarie 2009 și 16 ianuarie 2015

întocmite de Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 14 s-a

constatat că în urma neglijenței proprietarului apartamentului XXXXX a fost

inundat XXXXX (f.d. 7-9,vol. I).

Astfel potrivit concluziei nr. 013/03-15 din 2 martie 2015 privind cheltuielile

necesare pentru lucrările de finisare din apartamentul XXXXX, întocmită de către

Societatea cu Răspundere Limitată „Index Imobil” s-a stabilit că cheltuielile

necesare pentru lucrările de finisare din imobilul enunțat constituie 54 411,02 lei

(f.d. 12-21, vol. I).

La examinarea cauzei, instanța de apel a admis ca probă în vederea susținerii

pretențiilor înaintate concluzia nr. 013/03-15 din 2 martie 2015, specificînd că

apartamentul XXXXX a fost inundat din cauza Tatianei Paiul, prin admiterea

scurgerilor de apa din apartamentul XXXXX ce-i aparține cu drept de proprietate,

9

iar în rezultat, Marianei Borovscaia i-a fost cauzat un prejudiciul material în sumă

de 54 411,02 lei.

La acest capitol, Colegiul remarcă că din concluzia nr. 013/03-15 din 2 martie

2015 nu rezultă că apartamentul XXXXX a fost inundat din cauza Tatianei Paiul,

prin admiterea scurgerilor de apa din apartamentul său. Această concluzie reflectă

doar costul lucrările de finisare a apartamentului XXXXX.

Suplimentar, instanța de recurs reține că concluzia nr. 013/03-15 din 2 martie

2015 privind cheltuielile necesare pentru lucrările de finisare din apartamentul

XXXXX a fost efectuată la fața locului în lipsa lui Anatolii Paiul și Tatiana Paiul,

or, conform art. 155 alin. (3) Cod de procedură civilă pentru efectuarea expertizei la

fața locului, este obligatorie citarea părților și altor participanți la proces interesați,

aceștia fiind obligați să dea expertului orice explicație în legătură cu obiectul

expertizei.

Totodată, instanța de recurs menționează că la examinarea cauzei, Curtea de

Apel Chișinău nu s-a expus asupra raportului de constatare tehnico-ștințific nr. 1

din 4 ianuarie 2017 anexat la materialele cauzei, or conform art. 240 alin. (1) Cod

de procedură civilă la deliberarea hotărîrii, instanța judecătorească apreciază

probele, determină circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinilor,

care au fost sau nu stabilite, caracterul raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă

soluționării pricinii și admisibilitatea acțiunii.

Colegiul lărgit învederează că faptele descrise mai sus confirmă că erorile

judiciare depistate supra sunt esențiale și nu pot fi corectate de către instanța de

recurs. La fel, având în vedere că normele de drept procedural au un caracter

absolut, fiind reglementate de norme imperative, iar încălcarea acestora atrage după

sine casarea deciziei, instanța de recurs nu va analiza motivele invocate în cererea

de recurs cu privire la fondul cauzei.

Pe baza celor prezentate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul declarat de Anatolii Paiul și Tatiana Paiul, prin intermediul avocatului

Anatolie Bacalâm, de a casa decizia instanței de apel și de a restitui pricina spre

rejudecare în aceiași instanță, în alt complet de judecători.

La rejudecarea pricinii este necesar de ținut cont de cele expuse și în

dependență de cele obținute de emis o hotărâre legală, respectând dreptul părților la

un proces echitabil.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e:

10

Se admite recursul declarat de Anatolii Paiul și Tatiana Paiul, prin intermediul

avocatului Anatolie Bacalâm.

Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 26 septembrie 2017, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Mariana Borovscaia, Irina

Borovscaia și Andrei Borovschi împotriva lui Anatolii Paiul și Tatiana Paiul cu

privire la repararea prejudiciului material și moral, cu trimiterea pricinii spre

rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, de un alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

Judecător Tatiana Vieru

Judecători Maria Ghervas

Iuliana Oprea

Luiza Gafton

Ion Druță

11