2rac-109/18 — Încasarea datoriei

Dosarul nr. 2rac–109/18 Instanța de fond: I. Barbacaru Instanța de apel: A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru Î N C H E I E R E 28 martie 2018 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele completului, Svetlana Filincova, Judecători Dumitru Visternicean, Nicolae Craiu Examinând admisibilitatea recursului declarat de către Biroul Vamal Centru, în cadrul cauzei civile intentate la cererea de chemare în judecată depusă de Biroul Vamal Chișinău împotriva ÎS „Vamservinform” cu privire la încasarea datoriei, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 noiembrie 2017, prin care a fost respinsă cererea de apel depusă de Biroul Vamal Centru și menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 12 iulie 2017, c o n s t a t ă: La data de 17 februarie 2016, Biroul Vamal Chișinău s-a adresat în judecată cu acțiune împotriva ÎS „Vamservinform” cu privire la încasarea datoriei.

În motivarea acțiunii a invocat că, la 15 decembrie 2015 în incinta Biroului Vamal Chișinău a parvenit prescripția privind rezultatele inspectării financiare complexe la Biroul Vamal Chișinău emisă de Inspecția Financiară de pe lângă Ministerul Finanțelor al RM nr. 27-05-03/1760 din 04 decembrie 2015. Astfel, conform prescripției sus menționate au fost stabilite încălcări de procedură a regulilor financiar - contabile una dintre care este și corectitudinea calculării și achitării cuantumului chiriei anuale în baza suprafeței reale arendate de către ÎS „Vamservinform”, respectiv conform constatărilor Inspecției Financiare, conform Actului de constatare privind suprafața încăperii arendate de către ÎS „Vamservinform” din incinta clădirii administrative a Biroului Vamal Chișinău, mun.

Chișinău, bd. Dacia 49/6, s-a constatat că conform datelor cadastrale, încăperea sub formă de ospătărie arendată constituie de fapt suprafața de 175 m2, mai mare cu 69,8 m2, față de suprafața contractată, fiind astfel eronat indicat în contractele de locațiune pe perioada 2010 - 2015 suprafața de 105,2 m2. Concomitent, a menționat reclamantul că, reieșind din circumstanțele de fapt și de drept menționate mai sus, de către Biroul Vamal Chișinău s-a efectuat recalcularea pentru perioada 2010 - 2015 a suprafeței de 69,8 m2, neinclusă în calculul din anii precedenți astfel constituind suma de 15 5947, 24 lei, respectiv în vederea încasării datoriei create Biroul Vamal Chișinău a fost emisă factura nr. WA 1116875 care a fost adusă la cunoștință ÎS „Vamservinform” care la rândul său s-a expus în scris, că întreprinderea nu este obligată să suporte cheltuieli suplimentare și a solicitat anularea facturii nr. WA 1116875 cu suma de 155 947,24 lei.

Reclamantul a menționat că, în suma totală de 155 947,24 lei se include și recalcularea conform Legii bugetului pentru lunile ianuarie - mai 2015, unde factura nr. WA 1116875 a fost respinsă de a fi achitată de ÎS „Vamservinform”.

Totodată, în opinia reclamantului, ÎS „Vamservinform” nu își asumă achitarea arendei și a serviciilor comunale pentru lunile septembrie - noiembrie 2015, motivând că serviciile de pază au fost majorate neîntemeiat, ori conform contractelor de locațiune pe perioada indicată, se indică clar în pct. 4.2 că în cazul variației prețurilor tarifare reglementate de stat, locatorul își păstrează dreptul de a modifica în mod unilateral plata pentru chirie, respectiv în sensul indicat au și fost remise în adresa ÎS „Vamservinform” facturile nr. WA 1116864 din 08 octombrie 2015 cu suma de 11 035,72 lei, nr. WA 1116872 din 05 noiembrie 2015 cu suma de 11 572,42 lei, și nr. WA 1116880 din 10 decembrie 2015 cu suma de 11 047,45 lei, faptul recepționării facturilor menționate se confirmă prin scrisoarea ÎS „Vamservinform” adresată Biroului Vamal Chișinău nr. 719/01-02 din 22 decembrie 2015. Pârâtul, însă, nu și-a onorat obligațiunile sale de plată și la data înaintării acțiunii datoria pârâtului față de reclamant constituia suma de 189 602,59 lei.

În scopul soluționării litigiului pe cale amiabilă, reclamantul a înaintat pârâtului somații, prin care a solicitat achitarea datoriei create, care însă nu și-a onorat obligațiile. Biroului Vamal Chișinău a solicitat instanței de judecată încasarea din contul ÎS „Vamservinform” a datoriei în mărime de 189 602,59 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 12 iulie 2017, a fost admis parțial acțiunea înaintată de Biroul Vamal Chișinău. S-a încasat din contul ÎS „Vamservinform” în beneficiul Biroului Vamal Chișinău cu titlu de datorie suma de 31 254,96 lei. S-a încasat din contul ÎS „Vamservinform” în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 937,64 lei. În rest, cererea de chemare în judecată s-a respins ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 14 noiembrie 2017, a fost respinsă cererea de apel depusă de Biroul Vamal Centru și menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 12 iulie 2017. La data de 17 ianuarie 2018, Biroul Vamal Centru a depus cerere de recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 noiembrie 2017, solicitând casarea acesteia și a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă integral. În motivarea recursului declarat, Biroul Vamal Centru a reiterat motivele de fapt ale cauzei și a invocat că instanța de apel la pronunțarea deciziei a aplicat o lege care nu trebuia aplicată și a interpretat în mod eronat legea.

La data de 27 februarie 2018, ÎS „Vamservinform” a depus o referință la cererea de recurs, solicitând să fie respins ca nefondat recursul declarat de Biroul Vamal Centru. Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs, referință, în raport cu materialele pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Biroul Vamal Centru, neîntemeiat și care urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil. În speță, însă criticile invocate de Biroul Vamal Centru, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor.

Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează. Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs declarată de Biroul Vamal Centru. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil. În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Biroul Vamal Centru.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului Svetlana Filincova, Judecători Dumitru Visternicean, Nicolae Craiu Copia corespunde originalului Judecător Svetlana Filincova