3ra-341/18 — cu privire la anularea actelor administrative, repunerea în dreptul lezat și obligarea achitării plăților.

Dosarul nr. 3ra-341/18

Instanța de fond: Judecătoria Soroca (sediul Florești) – S. Caraman,

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți – A. Gheorghieș, E. Bejenaru, A. Albu,

Î N C H E I E R E

21 martie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru,

judecători Iuliana Oprea, Maria Ghervas,

examinând admisibilitatea recursului, declarat de către Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Leonid Toderaș

împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Florești și Casei Naționale de Asigurări

Sociale cu privire la anularea actelor administrative, repunerea în dreptul lezat și

obligarea achitării plăților,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din data de 19 decembrie 2017, prin care s-a

respins apelul declarat de către Casa Teritorială de Asigurări Sociale, s-a menținut

hotărârea Judecătoriei Soroca (sediul Florești) din data de 22 august 2017,

C O N S T A T Ă:

La data de 10 iulie 2017 Leonid Toderaș s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Florești și Casei Naționale de

Asigurări Sociale cu privire la recunoașterea ca fiind neîntemeiat răspunsul CTAS

Florești nr.101/08-2671 din 22 iunie 2017, repunerea în dreptul lezat și obligarea CTAS

Florești și CNAS să-i restituie, achite pensia pentru vechimea în muncă, reieșind din

salariul mediu lunar achitat procurorului șef al municipiului Bălți, cu recalcularea

acestea, ținându-se cont de majorarea generală a salariului procurorului șef al

municipiului Bălti, în funcție, începând cu 05 aprilie 2013, după creșterea salariului cu

35 % și începând cu 01 august 2016, potrivit art.60 din Legea cu privire la Procuratură

nr.3 din 25 februarie 2016 în vigoare din 01 august 2016. ( f.d.2-6)

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat, că a activat în organele procuraturii în

perioada anilor 1977 – 2006, în diferite funcții, începând cu 15 octombrie 1999, fiind în

funcție de procuror șef al municipiului Bălți. Atingând vârsta de 50 ani, i-a fost stabilită

pensia pentru vechime în muncă, în mărime de 80% din salariul mediu lunar potrivit

funcției deținute, cu respectarea obligatorie a principiului recalculării pensiei, la fiecare

1

majorare ordinară a salariului lunar al procurorului în exercițiu. Reclamantul susține că

odată cu transmiterea dosarului său de pensionar în gestiunea Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale, din motive neîntemeiate, a fost lipsit de dreptul dobândit licit, în

octombrie 1999, la recalcularea pensiei, stabilindu-i mărimea pensiei cu aplicarea

mecanismului general de indexare a acestea la 01 aprilie a fiecărui an și cu achitarea a

50% din mărimea stabilită prin lege. Considerând că organele de asigurări sociale i-a

încălcat grav dreptul la pensie, la data de 07 iunie 2017 s-a adresat cu o cerere prealabilă

întru restabilirea în dreptul de a beneficia de principiul recalculării pensiei în legătură cu

majorarea salariului procurorului în funcție cu 35%, începând cu 05 aprilie 2013 și

conform art.60 al Legii cu privire la Procuratură nr.3, din 25 februarie 2016, începând cu

01 august 2016. La data de 22 iunie 2017 Casa Teritorială de Asigurări Sociale Florești a

expediat în adresa sa un răspuns, prin care i-a refuzat în admiterea cerințelor înaintate.

Prin hotărârea Judecătoriei Soroca (sediul Florești) din 22 august 2017 s-a admis

parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Leonid Toderaș, s-a anulat decizia

CNAS nr.T-1302/17 din 17 iulie 2017 și decizia CTAS Florești nr.101/08-2671 din 22

iunie 2017, ca fiind ilegale, s-a obligat CNAS să calculeze și să achite lui Leonid

Toderaș pensia pentru vechime în muncă, reieșind din salariul mediu lunar achitat

procurorului șef al municipiului Bălți, cu recalcularea pensiei ținându-se cont de

majorarea generală a salariului procurorului șef al municipiului Bălți, în funcție,

începând cu 05 aprilie 2013, după creșterea salariului cu 35% și începând cu 01 august

2016, conform art.60 al Legii cu privire la Procuratură nr.3 din 25 februarie 2016, în rest

pretenția fată de CTAS Florești s-a respins ca fiind neîntemeiată. (f.d.75, 81-84)

Prin decizia Curții de Apel Bălți din data de 19 decembrie 2017 a fost respins

apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, menținută hotărârea Judecătoriei

Soroca (sediul Florești) din data de 22 august 2017. ( f.d. 109, 110-124)

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la data de 02 februarie 2018 CNAS a

contestat-o cu recurs, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârilor judecătorești,

cu adoptarea unei hotărârii de respingere a cererii de chemare în judecată depusă de către

Leonid Toderaș ca fiind neîntemeiată. (f.d 134-138)

În motivarea recursului recurentul a indicat, că instanțele de judecată au interpretat

în mod eronat legea și în acest sens au aplicat eronat normele de drept material, ce a dus

la adoptarea unor hotărâri care vin în contradicție cu legislația în vigoare.

La data de 13 martie 2018 Leonid Toderaș a depus referință, solicitând ca recursul

declarat de CNAS să fie considerat inadmisibil. (f.d.144-148)

În conformitate cu art. 434 alin. 1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la

data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Bălți a fost pronunțată 19

decembrie 2017, expediată participanților la proces, prin intermediul oficiului poștal la

data de 25 ianuarie 2018, recepționată de către CNAS la data de 31 ianuarie 2018,

conform avizului de recepție. (f.d.130, 131)

2

Astfel recursul, depus de către CNAS la data de 02 februarie 2018, este depus în

termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele cauzei

civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către CNAS, este

inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că

CNAS indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de judecată au

apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca

temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt

inadmisibil în recurs.

Potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs

nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța

atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile

făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a II - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu

și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres

stabilite la art. 432, al. 2, 3 și 4 CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 alin.1 CPC părțile și alți participanți la proces sunt în

drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele 2 și 3 ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că

normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar

alin. 4 stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. 3 constituie temei

de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă în

cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. 2, 3 și 4.

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede

puterea de a îndrepta în mod direct starea lucrurilor pe când în recursul declarat de către

CNAS asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții de

fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele de judecată

primind o apreciere corespunzătoare.

3

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care

este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de

admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a

normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă CNAS

și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul

declarat de CNAS inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 270, 431 alin.2, 433 lit. a), 440 alin.1 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

D I S P U N E :

Recursul, declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale, se consideră

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

judecători Iuliana Oprea

Maria Ghervas

4