3ra-263/18 — contestarea actului administrativ

Prima instanță, Jud. Căușeni, sediul Ștefan Vodă dosarul nr. 3ra-263/18 M. Țurcan, Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău: N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu Î N C H E I E R E 21 martie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Galina Stratulat Ion Druță examinând, fără înștiințarea participanților la proces, chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” a Întreprinderii de Stat CRIS „Registru”, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Cosencov Anton împotriva Direcției Regionale „Est” a Departamentului Poliției de Frontieră, intervenienți accesorii Serviciul Vamal al Republicii Moldova, Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” a Întreprinderii de Stat CRIS „Registru” și Centrul Cooperare Polițenească Internațională „Interpol” din Republica Moldova cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 octombrie 2017, prin care au fost respinse apelurile declarate de către Întreprinderea de Stat CRIS „Registru” și Cosencov Anton, prin intermediul avocatului Mihailov Nicolai și menținută hotărârea Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă din 06 februarie 2017 de admitere parțială a acțiunii, c o n s t a t ă La 02 noiembrie 2016 Cosencov Anton a depus cerere de chemare în judecată împotriva Direcției Regionale „Est” a Departamentului Poliției de Frontieră, intervenienți accesorii Serviciul Vamal,

Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” a Întreprinderii de Stat CRIS „Registru” și Centrul Cooperare Polițenească Internațională „Interpol” din Republica Moldova cu privire la contestarea actului administrativ și recunoașterea ca posesor de bună-credință asupra mijlocului de transport. În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 22 mai 2016, în timpul controlului de frontieră la punctul de control „Tudora”, de către Poliția de Frontieră a Republicii Moldova au fost întocmite procesele-verbale privind controlul vamal și de reținere a unității de transport – motocicleta de model „Yamaha”, nr. șasiului JYASJ031000014901, nr. motorului J403E-014688, nr/î XXXXX, înmatriculat în regiunea Transnistreană.

Procesele-verbale menționate au fost întocmite în baza informației din Sistemul Informațional Integrat al Poliției de Frontieră privind evidența traversărilor frontierei de stat, potrivit căreia mijlocul de transport în cauză a fost anunțat în căutare internațională de către Interpol Roma/Italia. 1 Menționează reclamantul că, în temeiul contractului de vânzare-cumpărare din 20 august 2015, dânsul a cumpărat motocicleta de model „Yamaha”, nr. șasiului JYASJ031000014901, nr. motorului J403E-014688 de la Moscaliov Dmitri, fiind al 4- lea cumpărător. În urma încheierii tranzacției de vânzare-cumpărare, mijlocul de transport a fost reînmatriculat pe numele său. Indică reclamantul că, s-a adresat către Direcția Regională „Est” a Departamentului Poliției de Frontieră cu cerere prealabilă, prin care a solicitat anularea proceselor- verbale privind controlul vamal și de reținere a unității de transport din 22 mai 2016, însă aceasta a fost respinsă.

Solicită reclamantul, anularea proceselor-verbale privind controlul vamal și de reținere a unității de transport – motocicleta de model „Yamaha”, nr. șasiului JYASJ031000014901, nr. motorului J403E-014688, nr/î XXXXX, înmatriculat în regiunea Transnistreană și recunoașterea dânsului ca posesor de bună-credință asupra mijlocului de transport menționat. Prin hotărârea Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă din 06 februarie 2017 acțiunea a fost admisă parțial, fiind recunoscut Cosencov Anton ca posesor de bună- credință asupra mijlocului de transport – motocicleta de model „Yamaha”, nr. șasiului JYASJ031000014901, anul fabricării 2004. Acțiunea privind declararea nulității proceselor-verbale privind controlul vamal și de reținere a unității de transport a fost respinsă ca neântemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 26 octombrie 2017 apelurile declarate de către ÎS CRIS „Registru” și de Cosencov Anton, prin intermediul avocatului Mihailov Nicolai, au fost respinse și menținută hotărârea Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă din 06 februarie 2017. Atât prima instanță, cât și instanța de apel, concluzionând asupra temeiniciei acțiunii, a recunoscut intimatul-reclamant ca posesor de bună-credință asupra unității de transport în litigiu în baza contractului de vânzare-cumpărare din 20 august 2015 încheiat între Moscaliov Dmitri și Cosencov Anton, ultimul fiind al 4-lea cumpărător, iar prin ordonanța procurorului în Procuratura Ștefan Vodă, Trofimov Serghei, din 03 februarie 2017 a fost dispusă neânceperea urmăririi penale împotriva lui Cosencov Anton din lipsa elementelor infracțiunii.

În partea respingerii acțiunii, instanțele de judecată au stabilit că actele contestate în prezenta acțiune au fost întocmite întru asigurarea realizării sarcinilor de prevenire și combatere a criminalității transfrontaliere, acestea constituind obiectul de examinare în cadrul urmării penale, în urma căreia s-a concluzionat asupra lipsei cărorva încălcări. La 30 ianuarie 2018 Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” a Întreprinderii de Stat CRIS „Registru” a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, cerând admiterea acestuia, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 octombrie 2017 și hotărârii Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă din 06 februarie 2017 și emiterea unei hotărâri noi prin care acțiunea să fie respinsă integral.

În susținerea recursului s-a invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe susținând că, instanțele de judecată au concluzionat fără temei că intimatul-reclamant este dobânditor de bună-credință a mijlocului de transport - motocicleta de model „Yamaha”, nr. șasiului JYASJ031000014901, nr. motorului J403E-014688, nr/î XXXXX, deoarece aceasta din urmă nu este înregistrat în modul corespunzător și nu se află la evidență în Registrul de Stat al Transporturilor. 2 În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Materialele dosarului atestă că copia deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 octombrie 2017 a fost expediată în adresa recurentului la 01 decembrie 2017 (f.d.

161), însă lipsesc date (aviz de recepție) despre recepționarea acesteia. În circumstanțele relevate, recursul declarat de către Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” a Întreprinderii de Stat CRIS „Registru” la 30 ianuarie 2018 se consideră a fi depus în termenul prevăzut de lege. La 09 februarie 2018, în adresa intimatului a fost expediată copia recursului declarat de către Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” a Întreprinderii de Stat CRIS „Registru”, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței. Intimatul nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință în termenul stabilit.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” a Întreprinderii de Stat CRIS „Registru” este inadmisibil, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4). Conform prevederilor art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Instituția Publică „Agenția 3 Servicii Publice” a Întreprinderii de Stat CRIS „Registru” nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) CPC.

Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanțele de fond și de apel și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a hotărârilor recurate și urmează a fi respinse. Nu pot fi reținute argumentele recursului precum că, în situația în care mijlocul de transport nu este înregistrat pe teritoriul Republicii Moldova, intimatul Cosencov Anton nu poate fi recunoscut posesor de bună-credință, deoarece faptul posedării mijlocului de transport înregistrat pe teritoriul transnistrean nu poate servi drept temei pentru a prezuma reaua-credință a posesorului.

Alte argumente invocate în recursul declarat nu au relevanță, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei pentru casarea hotătâilor recurate și urmează a fi respinse. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din CPC are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și de drept procedural, verificându-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar și nu temeinicia în fapt a acesteia.

Distinct de cele relatate, se reiterează că conform jurisprudenței degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speța Purcell c. Irlandei, decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speță sunt similare celor indicate în procesul judecării pricinii, asupra cărora instanțele de judecată ierarhic inferioare s-au pronunțat deja în modul corespunzător. Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” a Întreprinderii de Stat CRIS „Registru”, ca inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. art. 269-270, art. 431 alin. alin. (1) și (2), art. 433 lit. a) și art. 440, CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul declarat de către Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” a Întreprinderii de Stat CRIS „Registru” se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Galina Stratulat Ion Druță 4