3ra-310/18 — cu privire la constatarea îngrădirii dreptului de contestare a hotărârii comisiei de licență a profesiei de avocat, încălcarilor de procedură admise în cadrul probei orale a examenelor de calitate a profesiei de avocat, anularea hotărârii comisiei de licență, obligarea admiterii la proba orală a următoarelor examen de admitere.

Dosarul nr. 3ra-310/18

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău (sediul Centru) – V. Sandu,

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – N. Budăi, I. Muruianu, V. Efros,

Î N C H E I E R E

21 martie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru,

judecători Iuliana Oprea, Maria Ghervas,

examinând admisibilitatea recursului, declarat de către Olga Diaconu,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Olga Diaconu

împotriva Uniunii Avocaților din RM, intervenientului accesoriu Ministerul Justiției, cu

privire la constatarea îngrădirii dreptului de contestare a hotărârii comisiei de licență a

profesiei de avocat, încălcărilor de procedură admise în cadrul probei orale a examenelor

de calificare a profesiei de avocat, anularea hotărârii comisiei de licență, obligarea

admiterii la proba orală a următorului examen de admitere,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din data de 26 octombrie 2017, prin care

s-a respins apelul declarat de către Olga Diaconu, s-a menținut hotărârea Judecătoriei

Chișinău (sediul Centru) din data de 10 aprilie 2017,

C O N S T A T Ă:

La data de 09 ianuarie 2017 Olga Diaconu s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva Uniunii Avocaților din RM, intervenientului accesoriu Ministerul

Justiției, cu privire la constatarea îngrădirii dreptului de contestare a hotărârii comisiei de

licențiere a profesiei de avocat din 01 decembrie 2016, încălcărilor de procedură admise

în cadrul desfășurării probei orale a examenului de calificare în profesia de avocat,

anularea hotărârii comisiei de licențiere din 01 decembre 2016, ce ține de neadmiterea în

profesia de avocat, obligarea admiterii la proba orală a următorului examen de admitere.

( f.d. 3-6)

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat, că la data de 01 decembrie 2016, a

participat în cadrul celei de-a doua etapă (proba orală) a examenului de admitere în

profesia de avocat. Prin hotărârea comisiei de licențiere a profesiei de avocat din 01

decembrie 2016 s-a dispus neadmiterea în profesia de avocat a candidaturii sale.

Reclamanta a menționat că la 03 decembrie 2016 a formulat contestație asupra hotărârii

comisiei de licențiere a profesiei de avocat din 01 decembrie 2016 în partea ce ține de

neadmiterea sa în profesia de avocat. Contestația a fost expediată la sediul Uniunii

Avocaților, mun. Chișinău, str. București 46 prin intermediul Oficiului Poștal central.

Reclamanta susține că la baza contestației sale au stat încălcările de ordin procedural,

admise de comisia de licențiere a profesiei de avocat și anume, prezența unei teme la

baza speței selectate de către comisie, care nu a fost inclusă în lista de teme din

disciplinele de drept, publicată anterior desfășurării examenului. La fel a invocat că în

1

intervalul de timp cuprins între orele 10:25 - 10:45, cât timp și-a formulat răspunsurile

pentru spețele propuse, în sală erau prezenți doar 9 dintre cei 11 membri ai comisiei de

licențiere a profesiei de avocat, deși în hotărârea din 01 decembrie 2016, publicată pe

pagina web a Uniunii Avocaților este indicat că au fost prezenți toți 11 membri.

Consideră că asupra hotărârii de neadmitere a acesteia în profesia de avocat s-au

pronunțat inclusiv unii membri ai Comisiei, care au fost absenți la momentul indicat,

circumstanță de natură să pună la îndoială obiectivitatea și imparțialitatea în ansamblu a

aprecierii date de comisie. Reclamanta indică că comisia nu a efectuat o analiză asupra

corectitudinii și respectiv, asupra erorilor admise de candidați în procesul formulării

răspunsurilor la spețe, împrejurări de natură să submineze prezumția de apreciere

obiectivă și imparțială a răspunsurilor furnizate de candidați. Totodată, nici unul dintre

candidații respinși la proba orală nu dispun, de facto, de posibilitatea de a lua cunoștință

de motivele care au stat la baza neadmiterii sale în profesia de avocat în vederea

corectării ulterioare în cadrul unei sesiuni repetate a examenelor. Menționează că, la data

de 21 decembrie 2016 a fost returnată contestația cu mențiunea ”refuzat”. Prin urmare,

prin neadmiterea în profesia de avocat fără argumentarea motivelor, care au stat la baza

hotărârii comisiei de licențiere a profesiei de avocat, iar ulterior, prin refuzul

personalului Uniunii Avocaților de a recepționa corespondența expediată în adresa

acestei instituții, i-a fost lezat dreptul la muncă.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 10 aprilie 2017 s-a admis

parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Olga Diaconu, s-a constatat

îngrădirea dreptului Olgăi Diaconu de contestarea hotărârii comisiei de licențiere a

profesiei de avocat din 01 decembrie 2016, în rest acțiunea s-a respins ca neîntemeiată.

( f.d. 40, 43-49)

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din data de 26 octombrie 2017 a fost respins

apelul declarat de Olga Diaconu, cu menținerea hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul

Centru) din data de 10 aprilie 2017. ( f.d. 75, 76-82).

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la data de 20 ianuarie 2018 Olga

Diaconu a contestat-o cu recurs, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârilor

judecătorești în partea respingerii pretențiilor privind anularea hotărârii comisiei de

licențiere a profesiei de avocat din 01 martie 2016 și admiterea sa la proba orală a

următorului examen de calificare a profesiei de avocat, cu adoptarea unei hotărâri de

admitere a pretențiilor respinse. (f.d. 87-88)

În motivarea recursului recurenta a indicat, că instanțele de judecată au interpretat

în mod eronat legea și în acest sens au aplicat eronat normele de drept material. Mai

indică că instanțele în soluțiile adoptate nu reflectă erorile de procedură cu referire la

examenul de calificare în profesia de avocat. Instanțele nu au solicitat pârâtei sa prezinte

lista întrebărilor și spețele pentru proba orală.

În conformitate cu art. 434 alin. 1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la

data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 26

octombrie 2017 și expediată participanților la proces, prin intermediul oficiului poștal la

data de 24 noiembrie 2017, confirmare privind recepționarea acesteia la materialele

dosarului lipsește. (f.d.83),

În aceste circumstanțe recursul, depus de către Olga Diaconu la data de 20 ianuarie

2018, se consideră a fi depus în termen.

2

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele cauzei

civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Olga Diaconu, este

inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că

Olga Diaconu indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de judecată

au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute

ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt

inadmisibil în recurs.

Potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs

nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța

atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile

făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a II - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu

și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres

stabilite la art. 432, al. 2, 3 și 4 CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 alin.1 CPC părțile și alți participanți la proces sunt în

drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele 2 și 3 ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că

normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar

alin. 4 stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. 3 constituie temei

de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă în

cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. 2, 3 și 4.

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede

puterea de a îndrepta în mod direct starea lucrurilor pe când în recursul declarat de către

Olga Diaconu asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții de

fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele de judecată

primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea

tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat

de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de

admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a

normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă Olga

Diaconu și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

3

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul

declarat de Olga Diaconu inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 270, 431 alin.2, 433 lit. a), 440 alin.1 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

D I S P U N E :

Recursul, declarat de către Olga Diaconu, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

judecători Iuliana Oprea

Maria Ghervas

4