2ra-356/18 — desfacerea căsătoriei, încasarea pensiei de întreținere a copilului minor, determinarea domiciliului copilului, obținerea permisiunii la perfectarea actelor fără acordul tatălui copilului; decăderea din drepturile părintești

2ra-356/18 — desfacerea căsătoriei, încasarea pensiei de întreținere a copilului minor, determinarea domiciliului copilului, obținerea permisiunii la perfectarea actelor fără acordul tatălui copilului; decăderea din drepturile părintești (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Prima instanță: Judecătoria Orhei Dosarul nr. 2ra-356/18

Judecător: E. Buzu

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: Iu. Cimpoi, I. Secrieru, A. Danilov

Î N C H E I E R E

14 martie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecător Iulia Sîrcu

Judecători Galina Stratulat, Ion Druță

examinând recursul declarat de către Stamati Gheorghe prin intermediul

avocatului Carolina Macovețchi,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Stamati Larisa

împotriva lui Stamati Gheorghe, intervenient accesoriu Direcția asistență socială

și protecție a familiei Orhei cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea

domiciliului copilului minor, obținerea permisiunii pentru ieșirea și intrarea în

țară și perfectarea actelor copilului minor fără acordul tatălui și la cererea

reconvențională a lui Stamati Gheorghe împotriva Larisei Stamati cu privire la

decăderea din drepturile părintești, lăsarea copilului spre domiciliere, educare și

întreținere,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 31 octombrie 2017, prin care

a fost respins apelul declarat de Gheorghe Stamati și a fost menținută hotărârea

Judecătoriei Orhei din 23 decembrie 2016 și hotărârea suplimentară a Judecătoriei

Orhei din 24 iulie 2017,

c o n s t a t ă:

La 08 iulie 2016 Larisa Stamati a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Gheorghe Stamati, intervenient accesoriu Direcția asistență socială

și protecție a familiei Orhei cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea

domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de întreținere a copilului minor,

obținerea permisiunii pentru ieșirea și intrarea în țară și perfectarea actelor

copilului minor fără acordul tatălui.

În motivarea acțiunii inițiale reclamanta a indicat că la XX xxxxxxxx XXXX

a înregistrat căsătoria cu pârâtul la Primăria s. Susleni, r-nul Orhei, fiind trecută în

Registrul actelor de stare civilă sub nr. x. Din căsătorie au un copil, X Y, născută

la XX xxxxxxxxx XXXX.

Susține că după încheierea căsătoriei, ei au trecut cu traiul în s. Susleni,

raionul Orhei, în casa părinților soțului.

1

Afirmă că la nuntă părinții pârâtului le-au dăruit casa de locuit din sat, însă

după doi ani de căsnicie au încheiat un contract de donație doar pe numele

pârâtului.

Relevă că în viața de familie a noului cuplu mereu erau prezenți părinții

pârâtului, implicându-se în discuții cu sfaturi și ordine.

Mai relevă că ea de nenumărate ori a rugat pârâtul ca să treacă cu traiul în

altă parte pentru a putea trăi liniștit și în intimitate, însă pârâtul nu a fost de acord.

Astfel, în relațiile de familie au început să apară divergențe, care s-au acutizat cu

trecerea timpului, datorită caracterului dificil al pârâtului și a violenței verbale.

Invocă că în perioadă gravidității, ea a aflat de infidelitatea soțului, iar după,

își dă seama că, de fapt, infidelitatea continuă.

Susține reclamanta, că a fost nevoită să plece la muncă peste hotarele țării de

una singură pentru a asigura familiei un trai decent.

Menționează că pe toată această perioadă mereu a avut grijă și a transmis

copilului haine, jucării, dulciuri, etc, iar soțului - bani, însă ultimul nu a încetat să

o înjosească, numind-o cu cuvinte urâte în prezența copilului minor. Mai mult ca

atât, pârâtul îi interzicea să vadă copilul, ascunzând actele și amenințând-o cu

moartea în cazul în care va lua copilul în vacanță.

Consideră că acțiunile pârâtului aduc o atingere gravă drepturilor sale de

părinte, dar și a legăturii personale între părinte și copil, care conform

jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, creată în aplicarea art. 8 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, din momentul și datorită însăși împrejurării nașterii copilului, între

părinți și copil există o legătură constitutivă de viață de familie pe care

evenimentele ulterioare nu o pot distruge decât în circumstanțe excepționale.

Susține că poziția constantă a pârâtului la menținerea legăturilor personale

dintre ea și copil constituie un comportament tipic pentru „sindromul alienării

părintești”, acțiunile acestora constituind un adevărat abuz emoțional asupra

copilului minor.

Consideră că copilul urmează să fie lăsat spre domiciliere, educare și

întreținere cu ea, deoarece copilul are o vârstă la care e nevoie prioritară de

îngrijirea și educația mamei.

Afirmă că ea dispune de toate condițiile necesare pentru a continua educația

copilului în spiritul tradițiilor, culturii și limbii materne.

Relevă că pârâtul refuză categoric exprimarea consimțământului său într-o

declarație autentificată notarial pentru acordarea copilului minor a permisiunii de

a ieși peste hotarele Republicii Moldova.

Solicită desfacerea căsătoriei între ea și pârât, înregistrată la Primăria satului

Susleni, r-nul Orhei, la XX xxxxxxxx XXXX, stabilirea domiciliului copilului

minor, X Y, născută la XX xxxxxxxxx XXXX, cu ea, permiterea de a ieși și intra

în țară cu copilul minor, X Y, fără acordul pârâtului, inclusiv și perfectarea

actelor de identitate, obligarea pârâtului la plata pensiei de întreținere a copilului

minor, X Y în mărime de ¼ din toate veniturile și încasarea de la pârât a tuturor

cheltuielilor de judecată.

La 28 septembrie 2016, Gheorghe Stamati a depus cerere reconvențională

2

împotriva Larisei Stamati cu privire la decăderea din drepturile părintești și

lăsarea copilului spre domiciliere, educare și întreținere (f.d.25-29, volumul I).

În motivarea acțiunii reconvenționale pârâtul a indicat că la XX xxxxxxxx

XXXX, a înregistrat căsătoria cu reclamanta la Primăria s. Susleni, r-nul Orhei.

Din căsătorie au fiică, X Y, născută la XX xxxxxxxxx XXXX.

Menționează că în luna august 2011, când copilul avea 9 luni, reclamanta 1-a

lăsat la educația și întreținerea sa, a plecat peste hotarele Republicii Moldova și

nu a mai revenit.

Susține că în toată această perioadă, reclamanta nu a contribuit cu nimic la

întreținerea și educația copilului, limitându-se doar la niște vizite scurte odată pe

an și la niște dulciuri.

Afirmă că el își iubește foarte mult copilul și participă efectiv la creșterea și

educarea acestuia, dispune de resursele necesare pentru a se îngriji de acesta,

locuiește în apropierea grădiniței, pe care o frecventează copilul, îi oferă

stabilitate emoțională, crescându-1 într-un mediu care este familiar, înconjurat de

bunici, prieteni și poate să-i asigure continuitatea studiilor începute cu respectarea

valorilor culturale, religioase, astfel încât educația lui să-și urmeze un curs firesc.

Relevă că în legătură cu faptul că Larisa Stamati s-a eschivat de la

exercitarea obligațiilor părintești, urmează a fi decăzută din drepturile părintești în

privința copilului minor, X Y.

Invocă că la 28 august 2016, Larisa Stamati a revenit acasă și i-a cerut să

petreacă careva timp împreună cu copilul, manifestând un comportament agresiv

față de el, iar neavând careva motive întemeiate, a făcut un scandal

nemaipomenit, fără careva ezitări și rețineri de comportament, în prezența

copilului minor.

Mai invocă că la 06 septembrie 2016, Larisa Stamati a dispărut într-o

direcție necunoscută împreună cu copilul. Pe acest fapt, s-a adresat cu o cerere la

Inspectoratul de poliție Orhei, solicitând ajutor în privința dispariției copilului

minor, însă ulterior a aflat că copilul se află în Italia.

Declară că fiica minoră X Y se află la o vârstă fragedă și ținând cont de

particularitățile de dezvoltare a copiilor la vârstă preșcolară, separarea copilului

de unul din părinți este o problemă deosebit de complicată, multiaspectuală, cu

multiple repercusiuni și influențe psihologice, sociale și juridice. Evident în cazul

apariției a unei astfel de situații, pe prim plan se cere a fi pus interesul superior al

copilului.

Consideră că este în interesul copilului ca deciziile importante în ceea ce îl

privește să fie luate doar de el, deoarece el se ocupă preponderent de creșterea și

educarea acestuia, astfel, copilul va fi protejat de comportamentul abuziv sau

dezinteresat al mamei sale.

Menționează că luând în considerare faptul că Larisa Stamati, în mod

abuziv, pe ascuns și fără știrea lui, a perfectat actele de identitate noi pentru copil

și a părăsit teritoriul Republicii Moldova și îl împiedică să comunice cu fiica sa

dovedește faptul relei - credințe a reclamantei.

Consideră că deplasarea copilului minor peste hotarele țării este

traumatizantă, deoarece nu cunoaște pe nimeni, fiind smuls din mediul familiar

3

lui, nu cunoaște limba și comunicarea îi este imposibilă, și ar putea dura mult

până când minorul s-ar putea adapta la alt mediu de viață.

Solicită decăderea reclamantei din drepturile părintești în privința copilului

X Y, născută la XX xxxxxxxxx XXXX, lăsarea copilului minor, X Y spre

domiciliere, educare și întreținerea sa, obligarea reclamantei de a aduce copilul în

Republica Moldova și încasarea de la reclamantă a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Orhei din 23 decembrie 2016 s-a admis cererea

de chemare în judecată înaintată de Larisa Stamati împotriva lui Gheorghe

Stamati, intervenient accesoriu Direcția asistență socială și protecție a familiei

Orhei cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copilului minor,

obținerea permisiunii pentru ieșirea și intrarea în țară și perfectarea actelor

copilului minor fără acordul tatălui. A fost desfăcută căsătoria între Larisa

Stamati și Gheorghe Stamati înregistrată la XX xxxxxxxx XXX la Primăria s.

Susleni, r-nul Orhei sub nr. x. A fost determinat domiciliul copilului minor, X Y,

născută la XX xxxxxxxx XXXX, cu mama sa, Larisa Stamati. A fost încasată de

la Gheorghe Stamati în beneficiul Larisei Stamati pensia de întreținere a copilului

minor, X Y, născută la XX xxxxxxxx XXXX, în mărime de ½ din toate felurile

de venit, începând cu 08 iulie 2016 până la atingerea majoratului de către copil. A

fost încasată de la Gheorghe Stamati în beneficiul statului taxa de stat în mărime

de 150 lei. A fost încasată de la Gheorghe Stamati și Larisa Stamati în beneficiul

statului taxa de stat în sumă de 500% din salariul minim stabilit în republică, de la

fiecare, pentru înregistrarea desfacerii căsătoriei. A fost respinsă acțiunea

reconvențională ca neîntemeiată (f.d.162-163, f.d.170-174, volumul I).

Prin hotărârea suplimentară a Judecătoriei Orhei din 24 iulie 2017 s-a permis

Larisei Stamati obținerea permisului pentru ieșire-intrare peste hotarele

Republicii Moldova și perfectarea actelor copilului minor fără acordul tatălui

(f.d.236-240, volumul I).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 31 octombrie 2017 a fost respins

apelul declarat de către reprezentantul lui Gheorghe Stamati, avocatul Carolina

Macovețchi și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Orhei din 23 decembrie 2016

și hotărârea suplimentară a Judecătoriei Orhei din 24 iulie 2017 (f.d.24, f.d.25-37,

volumul II).

Nefiind de acord cu decizia menționată, la 16 ianuarie 2018 Stamati

Gheorghe prin intermediul avocatului Macovețchi Carolina (mandatul

nr.0964501, f.d. 130 volumul I) a declarat recurs, solicitând admiterea recursului,

casarea hotărârii Judecătoriei Orhei din 23 decembrie 2016 și hotărârii

suplimentare a Judecătoriei Orhei din 24 iulie 2017, cu emiterea unei noi hotărâri

de respingere a cererii de chemare în judecată înaintate de Stamati Larisa și

admitere integrală a acțiunii reconvenționale.

În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate

pe parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, recurentul a indicat că atât

instanța de apel cât și instanța de fond nu au constatat și elucidat pe deplin

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei, au aplicat eronat

normele de drept material.

La 22 februarie 2018 Direcția asistență socială și protecție a familiei Orhei a

4

prezentat referință pe marginea recursului declarat, solicitând respingerea

acestuia.

La 05 martie 2018 intimata Stamati Larisa prin intermediul avocatului

Digore Corina a prezentat referință pe marginea recursului declarat, solicitând

respingerea acestuia.

Conform art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la

data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Având în vedere că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost

expediată în adresa părților la 23.11.2017 (f.d. 38, volumul II), cât și faptul că la

materialele cauzei nu sunt careva probe privind recepționarea acesteia, recursul

lui Stamati Gheorghe depus prin intermediul avocatului Macovețchi Carolina se

consideră declarat în termen.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a RM consideră că recursul

este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la

proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de

drept procedural.

Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în

care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau

procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în

cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Stamati Gheorghe

prin intermediul avocatului Macovețchi Carolina nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un

temei care ar indica la ilegalitatea actelor judecătorești contestate, ci a formulat

critici ce se axează asupra fondului cauzei.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel sau instanța de fond, respectiv nu constituie temei de

casare a actelor judecătorești recurate.

Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul

XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de

către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul

dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în

afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) CPC, instanța de

5

recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume

dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în

mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC. Din

recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de

apreciere a probelor.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin prisma jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, iar recursul trebuie să

posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, însă motivele

recursului, invocate în speță, sunt similare celor invocate în cadrul judecării

cauzei, care au fost apreciate corespunzător.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Stamati Gheorghe prin intermediul avocatului

Macovețchi Carolina ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Stamati Gheorghe depus prin intermediul avocatului

Macovețchi Carolina se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecător Iulia Sîrcu

Judecători Galina Stratulat

Ion Druță

6