2ra-21/18 — încasarea indemnizatiei unice în cazul reducerii capacitătii de muncă în urma accidentului de muncă si a venitului ratat si repararea prejudiciului moral

2ra-21/18 — încasarea indemnizatiei unice în cazul reducerii capacitătii de muncă în urma accidentului de muncă si a venitului ratat si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

prima instanță: N. Corcea dosarul nr. 2ra-21/18

instanța de apel: S. Procopciuc, A. Garbuz, E. Grumeza

D E C I Z I E

07 martie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Ala Cobăneanu, Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu, Mariana Pitic

examinând recursul declarat de către Grădinița de copii nr. 1, orașul Sîngerei,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Nadejdei Andriuță

împotriva Primăriei orașului Sîngerei și Grădiniței de copii nr. 1, orașul Sîngerei cu

privire la încasarea indemnizației unice în cazul reducerii capacității de muncă în

urma accidentului de muncă și a venitului ratat și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 30 mai 2017, prin care au fost

admise apelurile declarate de către Primăria orașului Sîngerei și reprezentantul

Nadejdei Andriuță, avocatul Alexandru Bot, a fost casată integral hotărârea

Judecătoriei Sîngerei din 12 decembrie 2016 și a fost emisă o nouă hotărâre de

admitere parțială a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La data de 16 februarie 2016 Nadejda Andriuță a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Primăriei or. Sîngerei și Grădiniței de copii nr. 1, or. Sîngerei cu

privire la încasarea indemnizației unice în cazul reducerii capacității de muncă în

urma accidentului de muncă, a datoriei formată din neachitarea compensației lunare

viagere pentru reducerea capacității de muncă și a compensației lunare viagere

pentru reducerea capacității de muncă și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la data de 12 iunie 2015 s-a

produs accidentul de muncă, în rezultatul căruia i-au fost cauzate vătămări corporale

grave și, drept urmare, i-a fost recunoscut gradul mediu de dezabilitate cu reducerea

a 50% din capacitatea de muncă.

Menționează că, în urma cercetării accidentului de muncă, prin procesul-

verbal de cercetare a accidentului de muncă nr. BL-2015-PVA-233 din 09 noiembrie

2015, s-a constatat că, vinovat de producerea accidentului de muncă este directorul

Grădiniței de copii nr. 1, or. Sîngerei, care a admis efectuarea lucrărilor la înălțime

fără a efectua instruirea în domeniul securității și sănătății în muncă, în special sub

formă de informații, instrucțiuni și/sau lecții.

1

Susține că, conform art. 18 alin. (1) din Legea securității și sănătății în muncă

nr. 186-XVI din 10 iulie 2008, lucrătorului căruia i s-a stabilit gradul de reducere a

capacității de muncă ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli

profesionale, i se plătește din contul unității care poartă vina pentru accidentul de

muncă sau pentru boala profesională, pe lîngă despăgubirea stabilită de lege o

indemnizație unică, luându-se ca bază salariul mediu lunar pe țară, pentru fiecare

procent de pierdere a capacității de muncă, dar nu mai puțin de un salariu anual al

accidentului.

Afirmă că, prin Hotărârea Guvernului RM nr. 974 din 04 decembrie 2014 a

fost aprobat cuantumul salariului mediu pe țară în mărime de 4500 lei. Respectiv,

suma indemnizației unice se va calcula prin înmulțirea salariului mediu pe țară cu

procentul de pierdere a capacității de muncă (50% x 4500 lei) și va constitui 225000

lei.

Relevă că, la data de 29 decembrie 2015 pârâții au recepționat cererea

prealabilă, prin care a solicitat achitarea indemnizației unice, însă au refuzat

achitarea benevolă.

Invocă că, conform art. 1418 din Codul civil, Grădinița de copii nr. 1,

or.Sîngerei este obligată să-i achite lunar, în mod viager, o compensație sub forma

unor rate lunare din venitul ratat în dependență de procentul de pierdere a capacității

de muncă, care constituie suma de 654,02 lei.

Solicită încasarea din contul Primăriei or. Sîngerei și Grădiniței de copii nr.1,

or. Sîngerei a indemnizației unice în cazul reducerii capacității de muncă în urma

accidentului de muncă în sumă de 225000 lei, a compensației lunare viagere pentru

reducerea capacității de muncă în sumă de 654,02 lei și a datoriei formate din

neachitarea acestei compensații din data producerii accidentului de muncă pînă la

data emiterii hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului moral în sumă 100000

lei și încasarea cheltuielilor de judecată.

Ulterior, Nadejda Andriuță a depus cerere de concretizare a cerințelor,

solicitând încasarea în mod solidar din contul Primăriei or. Sîngerei și Grădiniței de

copii nr. 1, or. Sîngerei a indemnizației unice în cazul reducerii capacității de muncă

în urma accidentului de muncă în sumă de 135000 lei, a compensației lunare viagere

pentru reducerea capacității de muncă în sumă de 392,41 lei, a datoriei formate din

neachitarea acestei compensații din data producerii accidentului de muncă până la

data emiterea hotărârii judecătorești, a sumei de 100000 lei, cu titlu de prejudiciu

moral și a sumei de 5000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Sîngerei din 12 decembrie 2016 a fost admisă

parțial acțiunea și au fost încasate de la Primăria or. Sîngerei în beneficiul Nadejdei

Andriuță indemnizația unică în cazul reducerii capacității de muncă în urma

accidentului de muncă în sumă de 135000 lei și cheltuielile de asistența juridică în

sumă de 500 lei. În rest acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 30 mai 2017 au fost admise apelurile

declarate de către Primăria or. Sîngerei și reprezentantul Nadejdei Andriuță,

avocatul Alexandru Bot, a fost casată integral hotărârea primei instanțe și a fost

emisă o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost admisă parțial și au fost încasate de

la Grădinița de copii nr. 1, or. Sîngerei în beneficiul Nadejdei Andriuță indemnizația

2

unică în sumă de 135000 lei, plata lunară viageră în sumă de 392,41 lei, începând cu

data de 12 iunie 2015 până la data de 30 mai 2017, în sumă de 9260,88 lei,

indemnizația unică în mărime de 392,41 lei lunar, începând cu data de 31 mai 2017

până la schimbarea stării sănătății acesteia, suma de 5000 lei, cu titlu de prejudiciu

moral și suma de 5000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată. În rest acțiunea a fost

respinsă.

La data de 18 august 2017, Grădinița de copii nr. 1, or. Sîngerei a declarat

recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea

integrală a deciziei instanței de apel și emiterea unei noi hotărâri cu privire la

respingerea acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că, decizia instanței de apel este

neîntemeiată și ilegală, deoarece instanța de apel a interpretat eronat normele de

drept material și a apreciat eronat circumstanțele cauzei, fapt ce a dus la soluționarea

greșită a cauzei.

Menționează că, constatările instanței de apel precum că, vinovat de

producerea accidentului de muncă s-ar face directorul grădiniței, sunt neîntemeiate,

or, explicația dată de însăși Nadejda Andriuță, declarațiile martorilor și ale părinților

confirmă contrariul.

Susține că, Nadejdei Andriuță i-a fost adus la cunoștință Regulamentul intern

al creșei/grădiniță pe anul 2014-2015, i-a fost acordat ajutor din partea colectivului,

din partea părinților și a Sindicatelor Direcției educație din or. Sângerei, iar la

Primăria or. Sîngerei nu s-a adresat cu cerere în vederea acordării ajutorului material.

Afirmă că, accidentul de muncă s-a produs din vina intimatei, dar directorul

grădiniței de copii nu poartă nici o vină.

Relevă că, intimatei i-a fost propusă o muncă mai ușoară, însă a refuzat.

Declară că, Grădinița de copii nr. 1, or. Sîngerei este finanțată din bugetul de

stat prin alocații cu destinație specială și nu dispune de surse financiare proprii

pentru a achita intimatei sumele încasate.

Prin referința depusă la data de 04 decembrie 2017, reprezentantul Nadejdei

Andriuță, avocatul Dumitru Codreanu, a solicitat respingerea recursului ca fiind

inadmisibil.

La data de 14 decembrie 2017 Grădinița de copii nr. 1, or. Sîngerei a depus

completare la cererea de recurs, susținând că, la demersul Primăriei or. Sîngerei din

19 octombrie 2017, Consiliul Teritorial pentru Determinarea Dizabilității și

Capacității de Muncă Sîngerei, prin răspunsul din 19 octombrie 2017, a confirmat

că, Nadejda Andriuță nu este încadrată în grad de dezabilitate, iar pierderea

capacității de muncă de 30 % a fost determinată până la data de 01 iulie 2017.

Afirmă că, intimata Nadejda Andriuță nu deține certificat privind capacitatea

de muncă de 30 % și menținerea a 70 %, iar certificatul nr. 802 din 27 iunie 2017

este expirat.

În conformitate cu art. 440 alin. (2) Codul de procedură civilă, completul din

3 judecători prin încheierea din 17 ianuarie 2018 a considerat recursul admisibil și a

dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

3

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și

care urmează a fi admis cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și hotărârii

primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu privire la admiterea parțială a

acțiunii din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial decizia

instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre.

Pe parcursul judecării cauzei s-a constatat că, în baza contractului individual

de muncă nr. 1 din 02 septembrie 2009, Nadejda Andriuță a fost angajată în funcția

de ajutor de educator la Creșa Grădiniță de copii nr. 1, or. Sîngerei.

La data de 12 iunie 2015, la Creșa Grădiniță de copii nr. 1, or. Sîngerei s-a

produs un accident de muncă, în rezultatul căruia Nadejdei Andriuță i-au fost cauzate

vătămări corporale grave.

Conform certificatului de dizabilitate și capacitate de muncă, eliberat de către

Consiliul Teritorial pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă

Sîngerei pe numele Nadejdei Andriuță, aceasta a fost încadrată în gradul de

dizabilitate mediu, cu capacitatea de muncă păstrată de 50%.

Ulterior, conform certificatului nr. 802 din 27 iunie 2016, eliberat de către

Consiliul de control și revedere a deciziilor pe numele Nadejdei Andriuță, aceasta

nu a fost încadrată în grad de dizabilitate, fiindu-i determinat procentul păstrării

capacității de muncă de 70%.

De asemenea, s-a constatat că, la 09 noiembrie 2015 Inspectoratul teritorial

de muncă Bălți a întocmit procesul-verbal nr. BL-2015-PVA-233 privind cercetarea

accidentului de muncă grav, conform căruia s-a constatat că, vinovat de producerea

accidentului de muncă este directorul Grădiniței de copii nr. 1, or. Sîngerei, care a

admis efectuarea lucrărilor la înălțime fără a efectua instruirea în domeniul

securității și sănătății în muncă, în special sub formă de informații, instrucțiuni și/sau

lecții.

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Nadejda Andriuță a solicitat

încasarea în mod solidar din contul Primăriei or. Sîngerei și Grădiniței de copii nr.1,

or. Sîngerei a indemnizației unice în cazul reducerii capacității de muncă în urma

accidentului de muncă în sumă de 135000 lei, a compensației lunare viagere pentru

reducerea capacității de muncă în sumă de 392,41 lei, a datoriei formate din

neachitarea acestei compensații din data producerii accidentului de muncă până la

data emiterea hotărârii judecătorești, a sumei de 100000 lei, cu titlu de prejudiciu

moral și a sumei de 5000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Prima instanță, fiind investită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la

concluzia temeiniciei parțiale a acțiunii, încasând de la Primăria or. Sîngerei în

beneficiul Nadejdei Andriuță indemnizația unică în cazul reducerii capacității de

muncă în urma accidentului de muncă în sumă de 135000 lei și cheltuielile de

asistența juridică în sumă de 500 lei, în rest respingând acțiunea ca neîntemeiată.

Ulterior, instanța de apel, fiind investită cu judecarea apelurilor declarate de

către Primăria or. Sîngerei și reprezentantul Nadejdei Andriuță, avocatul Alexandru

Bot, a ajuns la concluzia temeiniciei acestora, casând integral hotărârea primei

4

instanțe și pronunțând o nouă hotărâre, prin care a admis parțial acțiunea și a încasat

de la Grădinița de copii nr. 1, or. Sîngerei în beneficiul Nadejdei Andriuță

indemnizația unică în sumă de 135000 lei, plata lunară viageră în sumă de 392,41

lei, începând cu data de 12 iunie 2015 până la data de 30 mai 2017, în sumă de

9260,88 lei, indemnizația unică în mărime de 392,41 lei lunar, începând cu data de

31 mai 2017 până la schimbarea stării sănătății acesteia, suma de 5000 lei, cu titlu

de prejudiciu moral și suma de 5000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, în rest

respingând acțiunea.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislația

în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, a ajuns la concluzia că, soluțiile

date de către instanțele judecătorești sunt greșite.

Conform art. 18 alin. (1) și (5) din Legea securității și sănătății în muncă

nr.186-XVI din 10 iulie 2008, lucrătorului căruia i s-a evaluat procentul capacității

de muncă păstrată ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale

i se plătește, din contul unității care poartă vina pentru accidentul de muncă sau

pentru boala profesională, pe lîngă despăgubirea stabilită de lege, o indemnizație

unică, luându-se ca bază salariul mediu lunar pe țară, pentru fiecare procent de

pierdere a capacității de muncă, dar nu mai puțin de un salariu anual al

accidentatului.

Conform pct. 7 din Regulamentul cu privire la plata de către întreprinderi,

organizații și instituții a indemnizației unice pentru pierderea capacității de muncă

sau decesul angajatului în urma unui accident de muncă sau unei afecțiuni

profesionale, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 513 din 11 august 1993,

cuantumul indemnizației unice pentru angajații, cărora li s-a atribuit un anumit grad

de pierdere a capacității de muncă în urma unui accident de muncă sau a unei

afecțiuni profesionale, se determină din calculul unui salariu mediu lunar valabil în

Republica Moldova pe luna premergătoare lunii pierderii capacității de muncă

pentru fiecare procent de pierdere a capacității profesionale de muncă, dar nu mai

puțin de un salariu mediu anual al accidentatului.

Prin Hotărârea Guvernului RM nr. 974 din 04 decembrie 2014 privind

aprobarea cuantumului salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul

2015 a fost aprobat cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru

anul 2015, în mărime de 4500 lei.

Astfel, luând în considerare datele din certificatul nr. 802 din 27 iunie 2016,

eliberat de către Consiliul de control și revedere a deciziilor pe numele Nadejdei

Andriuță, prin care ultimei i-a fost determinat procentul pierderii capacității de

muncă de 30%, indemnizația unică în cazul reducerii capacității de muncă în urma

accidentului de muncă va constitui 135000 lei (4500 lei x 30%).

Conform art. 18 alin. (5) din Legea securității și sănătății în muncă,

indemnizația unică se plătește persoanelor care au dreptul la aceasta de către unitatea

care poartă vina pentru accidentul de muncă sau pentru boala profesională, în modul

stabilit de Guvern.

Conform art. 11 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 397-XV din 16 octombrie 2003

privind finanțele publice locale, transferurile cu destinație specială de la bugetul de

stat se alocă bugetelor unităților administrativ-teritoriale pentru finanțarea

5

învățământului preșcolar, primar, secundar general, special și complementar

(extrașcolar).

Ținând cont de prevederile legale enunțate, precum și de faptul că, Grădinița

de copii nr. 1, or. Sîngerei nu dispune de surse financiare proprii, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră

necesar de a încasa de la Primăria or. Sîngerei în beneficiul Nadejdei Andriuță

indemnizația unică în cazul reducerii capacității de muncă în urma accidentului de

muncă în sumă de 135000 lei.

Conform art. 1418 alin. (1)-(3) din Codul civil, în caz de vătămare a integrității

corporale sau de altă vătămare a sănătății, autorul prejudiciului are obligația să

compenseze persoanei vătămate salariul sau venitul ratat din cauza pierderii sau

reducerii capacității de muncă, precum și cheltuielile suportate în legătură cu

vătămarea sănătății – de tratament, de alimentație suplimentară, de protezare, de

îngrijire străină, de cumpărarea unui vehicul special, de reciclare profesională etc.

Determinarea salariului (venitului) nerealizat din cauza vătămării integrității

corporale sau altei vătămări a sănătății se efectuează conform legii.

La determinarea salariului nerealizat (venitului ratat) nu se iau în considerare

pensia de dizabilitate, stabilită persoanei vătămate în legătură cu vătămarea

integrității corporale sau cu o altă vătămare a sănătății și nici alte indemnizații sau

sume, plătite pe linia asigurărilor sociale de stat.

La caz, se reține că, în cazul în care persoana vătămată este încadrată în

muncă, ea are dreptul de a obține diferența dintre veniturile obținute anterior și cele

primite după prejudicierea sa, iar pentru a determina corect această diferență este

necesar de stabilit venitul lunar al persoanei vătămate obținut pînă la vătămarea

sănătății.

După determinarea venitului mediu pe care persoana vătămată îl primea sau

putea să-l primească, se determină nemijlocit venitul ratat în dependență de

procentul de pierdere a capacității profesionale de muncă.

Conform răspunsului Consiliului Teritorial pentru Determinarea Dizabilității

și Capacității de Muncă Sîngerei, Nadejda Andriuță, conform procesului-verbal

nr.802 din 24 mai 2016, nu este încadrată în grad de dizabilitate, dar posedă certificat

de pierderea capacității de muncă în volum de 30% până la 01 iulie 2017 în rezultatul

accidentului de muncă (f. d. 141, vol. I).

Prin urmare, instanța de recurs ține să menționeze că, intimata Nadejda

Andriuță are dreptul la încasarea venitului ratat din data producerii accidentului de

muncă până la data determinării procentului de pierdere a capacității profesionale de

muncă, dar nu după cum a solicitat aceasta în cererea de concretizare a pretențiilor,

încasarea compensației lunare viagere.

Conform extrasului din contul salarial al Nadejdei Andriuță, salariul mediu al

acesteia pentru perioada iunie 2014-mai 2015 constituie suma de 1308,04 lei, iar

venitul lunar ratat constituie 392,41 lei (1308,04 lei x 30%).

Astfel, salariul nerealizat (venitul ratat) pentru perioada 12 iunie 2015, data

producerii accidentului de muncă – 01 iulie 2017, data determinării procentului de

pierdere a capacității profesionale de muncă, constituie 9417,84 lei (392,41 lei x 24

luni).

6

În contextul celor expuse, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a încasa de la

Primăria or. Sîngerei în beneficiul Nadejdei Andriuță venitul ratat pentru perioada

12 iunie 2015-01 iulie 2017 în sumă de 9417,84 lei.

Conform art. 616 alin. (2) din Codul civil, În cazul vătămării integrității

corporale sau al altei vătămări a sănătății, precum și în cazul privațiunii ilegale de

libertate, cel vătămat poate cere și pentru prejudiciul nepatrimonial o despăgubire în

bani, stabilită în baza unei aprecieri conforme principiilor echității.

Conform art. 1422 alin. (l) din Codul civil, în cazul în care persoanei i s-a

cauzat un prejudiciu moral (suferințe fizice și psihice) prin fapte ce atentează la

drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de

legislație, instanța de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la

reparația prejudiciului prin echivalent bănesc.

Conform art. 1423 din Codul civil, mărimea compensației pentru prejudiciu

moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea

suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al

autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în

care această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate. Caracterul și

gravitatea suferințelor psihice sau fizice le apreciază instanța de judecată, luând în

considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, precum și statutul social

al persoanei vătămate.

Raportând prevederile legale enunțate la circumstanțele cauzei, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

consideră necesar de a încasa de la Primăria or. Sîngerei în beneficiul Nadejdei

Andriuță suma de 5000 lei, cu titlu de prejudiciu moral.

În conformitate cu art. 96 alin. (1) CPC, instanța judecătorească obligă partea

care a pierdut procesul să compenseze părții care a avut cîștig de cauză cheltuielile

ei de asistență juridică, în măsura în care au fost acestea au fost reale, necesare și

rezonabile.

Din materialele dosarului rezultă că, la data de 22 decembrie 2015, intimata

Nadejda Andriuță a achitat avocatului Dumitru Codreanu pentru acordarea asistenței

juridice în primă instanță suma de 500 lei, fapt ce se confirmă prin ordinul de plată

nr. 514367 din 12 decembrie 2015 (f. d. 126, vol. I).

Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a încasa de la Primăria or. Sîngerei

în beneficiul Nadejdei Andriuță cheltuielile de asistență juridică în sumă de 500 lei.

Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

admite recursul, de a casa integral decizia instanței de apel și hotărârea primei

instanțe și de a emite o nouă hotărâre, prin care acțiunea Nadejdei Andriuță împotriva

Primăriei or. Sîngerei și Grădiniței de copii nr. 1, or. Sîngerei cu privire la încasarea

indemnizației unice în cazul reducerii capacității de muncă în urma accidentului de

muncă și a venitului ratat și repararea prejudiciului moral de admis parțial, cu

încasarea de la Primăria or. Sîngerei în beneficiul Nadejdei Andriuță a indemnizației

unice în cazul reducerii capacității de muncă în urma accidentului de muncă în sumă

7

de 135000 lei, a venitului ratat pentru perioada 12 iunie 2015 – 01 iulie 2017 în sumă

de 9417,84 lei, a sumei de 5000 lei, cu titlu de prejudiciu moral și a cheltuielilor de

asistență juridică în sumă de 500 lei, iar în rest de respins acțiunea ca fiind

neîntemeiată.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de către Grădinița de copii nr. 1, orașul Sîngerei.

Se casează integral decizia Curții de Apel Bălți din 30 mai 2017 și hotărârea

Judecătoriei Sîngerei din 12 decembrie 2016 în cauza civilă la cererea de chemare în

judecată a Nadejdei Andriuță împotriva Primăriei orașului Sîngerei și Grădiniței de

copii nr. 1, orașul Sîngerei cu privire la încasarea indemnizației unice în cazul

reducerii capacității de muncă în urma accidentului de muncă și a venitului ratat și

repararea prejudiciului moral și se emite o nouă hotărâre, prin care:

Se admite parțial acțiunea Nadejdei Andriuță împotriva Primăriei orașului

Sîngerei și Grădiniței de copii nr. 1, orașul Sîngerei cu privire la încasarea

indemnizației unice în cazul reducerii capacității de muncă în urma accidentului de

muncă și a venitului ratat și repararea prejudiciului moral.

Se încasează de la Primăria orașului Sîngerei în beneficiul Nadejdei Andriuță

indemnizația unică în cazul reducerii capacității de muncă în urma accidentului de

muncă în sumă de 135000 (o sută treizeci și cinci mii) lei, venitul ratat pentru

perioada 12 iunie 2015 – 01 iulie 2017 în sumă de 9417,84 (nouă mii patru sute

șaptesprezece lei optzeci și patru bani) lei, suma de 5000 (cinci mii) lei, cu titlu de

prejudiciu moral și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 500 (cinci sute) lei.

În rest acțiunea se respinge ca fiind neîntemeiată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, Oleg Sternioală

judecătorul

Judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Mariana Pitic

8