2rh-77/18 — incasarea datoriei

Dosarul nr. 2rh-77/18 Prima instanță; (Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana) I. Dutca Instanța de apel: (Curtea de Apel Chișinău) M. Guzun, V. Cotorobai, Iu. Cotruță Instanța de recurs: G. Stratulat, O. Sternioală, D. Mardari ÎNCHEIERE 07 martie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele sedinței, Galina Stratulat judecători Oleg Sternioală Dumitru Mardari examinând cererea de revizuire înaintată de Verejan Gheorghe, prin intermediul avocatului Guțu Teodor, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Societatea pe Acțiuni ”Termoelectrica” împotriva lui Verejan Gheorghe și Verejan Maria, intervenient accesoriu Asociația Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr. 54/203 cu privire la încasarea datoriei, împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 13 decembrie 2017, prin care a fost respins recursul declarat de Verejan Gheorghe, prin intermediul avocatului Guțu Teodor și menținută încheierea Curții de Apel Chișinău din 26 septembrie 2017, c o n s t a t ă: La 19 iulie 2017, Societatea pe Acțiuni ”Termoelectrica” a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva lui Verejan Gheorghe și Verejan Maria, intervenient accesoriu Asociația Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr. 54/203 cu privire la încasarea datoriei.

În motivarea cererii a menționat că, în baza contractului de livrare a energiei termice în apa caldă din 01 februarie 2009 încheiat cu Asociația Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr. 54/203, ultima și-a asumat obligația de a achita lunar plata pentru utilizarea energiei termice furnizate. Menționează că din cauza neonorării obligațiunilor de plată, la data de 08 iunie 2016, datoria Asociației Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr. 54/203 la consumul de energie termică a constituit suma de 8.728.391,22 lei.

La fel, reiterează, că în urma consumului de energie termică, Asociația Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr. 54/203 a prestat în continuare servicii de gospodărire comunală, inclusiv energie termică, la toți proprietarii/chiriașii/locatarii apartamentelor locuibile și nelocuibile ai blocului locativ gestionat, care la rîndul său au beneficiat de serviciul prestat și au obligația de a achita în termen contravaloarea lor, conform facturilor primite, iar în caz 1 de neachitare de către consumatori a sumelor datorate, Asociația Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr. 54/203 este în drept să acționeze consumatorii în instanșța de judecată îentru încasarea datoriei respective.

Însă, menționează că Asociația Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr. 54/203 nu a acționat în judecată consumatorii restanți, inclusiv pîrîții Verejan Gheorghe și Verejan Maria pentru încasarea datoriei la consumul energiei termice în sumă totală de 26.629,51 lei pentru perioada 01 iulie 2005-01 mai 2016. Astfel, invocă faptul că Verejan Gheorghe este proprietarul apartamentului nr. 42 din str. Alecu Ruuso 24/2 municipiul Chișinău, iar în baza contului personal deschis la Asociația Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr. 54/203 pe numele pîrîților, ultimii au acceptat prestarea și au beneficiat de servicii comunale în volum deplin, fără întreruperi. Conform informației privind situația despre achitarea serviciilor locativ comunale, pîrîții pe perioada 01 iulie 2005-01 mai 2016 au acumulat o datorie la plata energiei termice în mărime de 26.629,51 lei.

Societatea pe Acțiuni ”Termoelectrica” solicită încasarea de la Verejan Gheorghe și Verejan Maria în beneficiul Asociației Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr. 54/203 în mod solidar a datoriei la consumul energiei termice în sumă totală de 26.629,51 lei pe perioada 01 iulie 2005-01 mai 2016 și taxa de stat în mărime de 798,88 lei. Pe parcursul examinării cauzei, Societatea pe Acțiuni ”Termoelectrica”, a depus cereri de concretizare a pretențiilor din acțiune, solicitînd solicită încasarea de la Verejan Gheorghe și Verejan Maria în beneficiul Asociației Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr. 54/203 în mod solidar a datoriei la consumul energiei termice în sumă totală de 26.479,578 lei pe perioada iulie 2005-septembrie 2006 și cheltuielile de judecată (f.d.

84). Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 23 februarie 2017, acțiunea înaintată de Societatea pe Acțiuni ”Termoelectrica” a fost admisă. S-a încasat, în mod solidar, de la Verejanu Gheorghe și Verejanu Maria în beneficiul Asociației Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr. 54/203 a datoriei pentru consumul energiei termice pentru perioada iulie 2005-septembrie 2016 în mărime de 26.479,87 lei și taxa de stat în mărime de 798,88 lei. Prin încheierea Curții de apel Chișinău din 26 septembrie 2017, a fost respinsă cererea lui Verejan Gheorghe cu privire la scutirea de la plata taxei de stat la depunerea apelului, nu s-a dat curs cererii de apel depusă de Verejan Gheorghe cu acordarea termenului de 20 de zile din data recepționării încheierii pentru achitarea taxei de stat în mărime de 600 lei și depunerea cererii de apel motivate.

La 27 noiembrie 2017, Verejan Gheorghe, prin intermediul avocatului Guțu Teodor a declarat recurs împotriva încheierii instanței de apel, solicitînd admiterea recursului și casarea încheierii contestate în partea în care nu s-a dat curs cererii de apel cu acordarea termenului pentru achitarea taxei de stat.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 13 decembrie 2017, a fost respins recursul declarat de Verejan Gheorghe, prin intermediul avocatului Guțu Teodor și menținută încheierea Curții de Apel Chișinău din 26 septembrie 2017. La 29 ianuarie 2018, Verejan Gheorghe, prin intermediul avocatului Guțu Teodor a înaintat cerere de revizuire împotriva deciziei instanței de recurs, solicitînd admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei instanței de recurs și dispunerea examinării repetate a 2 recursului declarat împotriva încheierii instanței de apel, prin care a fost respinsă cererea lui Verejan Gheorghe privind scutirea de la plata taxei de stat la depunerea apelului. Revizuentul Verejan Gheorghe, în motivarea cererii de revizuire a menționat că instanța de recurs eronat a reținut că concluziile instanței de apel cu privire la respingerea cererii privind scutirea de la plata taxei de stat nu sunt justificate.

Astfel, invocă faptul că starea materială precară a fost justificată prin probele prezentate în instanța de apel. La fel, relatează că în instanța de recurs au fost prezentate probe suplimentarr care justifică veniturile sale și care demonstrează incapacitatea de plată a taxei de stat. Relevă că legislația nu prevede strict faptul că plătitorul taxei de stat trebuie să prezinte înscrisurile care justifică incapacitatea de plată: concomitent cu depunerea apelului sau odată cu declararea recursului împotriva încheierii instanței de apel. Astfel, cererea de revizuire este declarată în temeiul art. 449 lit. b) Codul de procedură civilă. Studiind cererea de revizuire în raport cu materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca fiind inadmisiblă din următoarele considerente.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează că prin revizuire se tinde la îndreptarea unor hotărâri greșite, pentru neregularități ce s-au săvârșit dintr-o împrejurare, neimputabilă instanței, sau dintr-un motiv neimputabil părților, de obicei descoperite ulterior. Revizuirea este o cale extraordinară de atac, de retractare, nedevolutivă, iar dispozițiile legale care o reglementează sunt de strictă interpretare, astfel că revizuirea nu poate fi promovată decât în cazurile și în condițiile prevăzute de lege. Este de menționat că, revizuirea nu implică realizarea unui control judiciar, ci determinarea unei noi judecăți, întemeiată pe unele elemente, ce nu au putut forma obiectul examinării ce a condus la pronunțarea hotarârii care face obiectul caii de atac.

Într-o altă ordine de idei, revizuirea se justifică, de regulă, prin aceea că, involuntar, instanța a săvârșit o eroare în legătură cu starea de fapt stabilită în hotărârea atacată, fie în raport cu materialul existent la data pronunțării hotărârii, fie în raport cu noile împrejurări, apărute ulterior pronunțării hotărârii. Această cale de atac a hotărârilor irevocabile poate afecta stabilitatea raporturilor juridice, producând efecte grave pentru părți, de aceea legea stabilește o listă expresă și exhaustivă a temeiurilor de declarare a revizuirii care sunt prevăzute la art. 449 CPC. Respectiv, o cerere de revizuire poate fi depusă doar în cazurile expres determinate de lege. La caz, cererea de revizuire depusă de Verejan Gheorghe, prin intermediul avocatului Guțu Teodor, a fost întemeiată pe prevederile art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

În interpretarea corectă a prevederilor enunțate, este de înțeles ca circumstanțele descoperite să aibă importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, să nu fi fost 3 cunoscute și nici să nu fi putut cunoscute revizuentului anterior, dar să fi existat la momentul examinării și soluționării pricinii civile, să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească de vine irevocabilă, iar mijloacele de probă prin care se constată circumstanțele nou descoperite să fi existat în momentul judecării procesului terminat prin hotărârea revizuită, însă revizuentul să fi fost împiedicat a prezenta aceste probe din împrejurări ce nu depind de voința acestuia. În acest sens, verificând temeinicia motivelor de revizuire raportate la art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, Colegiul conchide că temeiul invocat de revizuent nu este concludent și rezidă din interpretarea greșită a prevederilor art. 449 CPC.

Or, aspectele invocate în cererea de revizuire reflectă caracterul unor critici neîntemeiate, prin care se urmărește reformarea unei hotărâri judecătorești, revizuentul exprimându-și nemulțămirea față de soluția conținută în decizia irevocabilă contestată. Această situație indică la caracterul declarativ al cererii de revizuire, fiind lipsită de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului revizuentului cu soluția dată de instanțele de judecată, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a revizuirii. În contextul dat, urmează a se preciza că admiterea cererii de revizuire ar contravine și principiului securității raporturilor juridice, care presupune respectul față de principiul lucrului judecat și ar constitui o violare a art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Pornind de la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere printre altele, că atunci cînd instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (cazul Brumărescu contra României). Principiul caracterului irevocabil al hotărîrilor judecătorești cere că nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceiași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci cînd este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (cazul Roșca contra Moldovei). Totodată, Colegiul menționează că Verejan Gheorghe nu este lipsit de dreptul de a solicita repetat instanței de apel scutirea de la plata taxei de stat la depunerea apelului, în cazul în care consideră că a obținut documente ce confirmă imposibilitatea achitării taxei de stat. Or, instanța de recurs a examinat recursul în baza documentelor prezentate de revizuent în instanța de apel la momentul soluționării cererii de scutire de la plata taxei de stat.

Cu atît mai mult că în cererea de recurs declarată, Verejan Gheorghe nu a solicitat pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie scutit de la plata taxei de stat. Prin urmare, din considerentele menționate și avînd în vedere că motivele invocate de revizuent nu corespund prevederilor art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, Colegiul ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

4 În conformitate cu art. 270, art. 453 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire declarată de Verejan Gheorghe, prin intermediul avocatului Guțu Teodor, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Societatea pe Acțiuni ”Termoelectrica” împotriva lui Verejan Gheorghe și Verejan Maria, intervenient accesoriu Asociația Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr. 54/203 cu privire la încasarea datoriei. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Președintele ședinței, Galina Stratulat judecători Oleg Sternioală Dumitru Mardari 5