2rh-77/18 — incasarea datoriei

Dosarul nr. 2rh-77/18

Prima instanță; (Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana) I. Dutca

Instanța de apel: (Curtea de Apel Chișinău) M. Guzun, V. Cotorobai, Iu. Cotruță

Instanța de recurs: G. Stratulat, O. Sternioală, D. Mardari

ÎNCHEIERE

07 martie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele sedinței, Galina Stratulat

judecători Oleg Sternioală

Dumitru Mardari

examinând cererea de revizuire înaintată de Verejan Gheorghe, prin intermediul

avocatului Guțu Teodor,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Societatea pe Acțiuni

”Termoelectrica” împotriva lui Verejan Gheorghe și Verejan Maria, intervenient accesoriu

Asociația Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr. 54/203 cu privire la încasarea datoriei,

împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 13 decembrie 2017, prin care a fost

respins recursul declarat de Verejan Gheorghe, prin intermediul avocatului Guțu Teodor și

menținută încheierea Curții de Apel Chișinău din 26 septembrie 2017,

c o n s t a t ă:

La 19 iulie 2017, Societatea pe Acțiuni ”Termoelectrica” a înaintat cerere de chemare

în judecată împotriva lui Verejan Gheorghe și Verejan Maria, intervenient accesoriu

Asociația Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr. 54/203 cu privire la încasarea datoriei.

În motivarea cererii a menționat că, în baza contractului de livrare a energiei termice în

apa caldă din 01 februarie 2009 încheiat cu Asociația Proprietarilor de Locuințe Privatizate

nr. 54/203, ultima și-a asumat obligația de a achita lunar plata pentru utilizarea energiei

termice furnizate.

Menționează că din cauza neonorării obligațiunilor de plată, la data de 08 iunie 2016,

datoria Asociației Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr. 54/203 la consumul de energie

termică a constituit suma de 8.728.391,22 lei.

La fel, reiterează, că în urma consumului de energie termică, Asociația Proprietarilor

de Locuințe Privatizate nr. 54/203 a prestat în continuare servicii de gospodărire comunală,

inclusiv energie termică, la toți proprietarii/chiriașii/locatarii apartamentelor locuibile și

nelocuibile ai blocului locativ gestionat, care la rîndul său au beneficiat de serviciul prestat

și au obligația de a achita în termen contravaloarea lor, conform facturilor primite, iar în caz

1

de neachitare de către consumatori a sumelor datorate, Asociația Proprietarilor de Locuințe

Privatizate nr. 54/203 este în drept să acționeze consumatorii în instanșța de judecată îentru

încasarea datoriei respective.

Însă, menționează că Asociația Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr. 54/203 nu a

acționat în judecată consumatorii restanți, inclusiv pîrîții Verejan Gheorghe și Verejan

Maria pentru încasarea datoriei la consumul energiei termice în sumă totală de 26.629,51 lei

pentru perioada 01 iulie 2005-01 mai 2016.

Astfel, invocă faptul că Verejan Gheorghe este proprietarul apartamentului nr. 42 din

str. Alecu Ruuso 24/2 municipiul Chișinău, iar în baza contului personal deschis la

Asociația Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr. 54/203 pe numele pîrîților, ultimii au

acceptat prestarea și au beneficiat de servicii comunale în volum deplin, fără întreruperi.

Conform informației privind situația despre achitarea serviciilor locativ comunale,

pîrîții pe perioada 01 iulie 2005-01 mai 2016 au acumulat o datorie la plata energiei termice

în mărime de 26.629,51 lei.

Societatea pe Acțiuni ”Termoelectrica” solicită încasarea de la Verejan Gheorghe și

Verejan Maria în beneficiul Asociației Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr. 54/203 în

mod solidar a datoriei la consumul energiei termice în sumă totală de 26.629,51 lei pe

perioada 01 iulie 2005-01 mai 2016 și taxa de stat în mărime de 798,88 lei.

Pe parcursul examinării cauzei, Societatea pe Acțiuni ”Termoelectrica”, a depus cereri

de concretizare a pretențiilor din acțiune, solicitînd solicită încasarea de la Verejan

Gheorghe și Verejan Maria în beneficiul Asociației Proprietarilor de Locuințe Privatizate

nr. 54/203 în mod solidar a datoriei la consumul energiei termice în sumă totală de

26.479,578 lei pe perioada iulie 2005-septembrie 2006 și cheltuielile de judecată (f.d. 84).

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 23 februarie 2017, acțiunea

înaintată de Societatea pe Acțiuni ”Termoelectrica” a fost admisă.

S-a încasat, în mod solidar, de la Verejanu Gheorghe și Verejanu Maria în beneficiul

Asociației Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr. 54/203 a datoriei pentru consumul

energiei termice pentru perioada iulie 2005-septembrie 2016 în mărime de 26.479,87 lei și

taxa de stat în mărime de 798,88 lei.

Prin încheierea Curții de apel Chișinău din 26 septembrie 2017, a fost respinsă cererea

lui Verejan Gheorghe cu privire la scutirea de la plata taxei de stat la depunerea apelului, nu

s-a dat curs cererii de apel depusă de Verejan Gheorghe cu acordarea termenului de 20 de

zile din data recepționării încheierii pentru achitarea taxei de stat în mărime de 600 lei și

depunerea cererii de apel motivate.

La 27 noiembrie 2017, Verejan Gheorghe, prin intermediul avocatului Guțu Teodor a

declarat recurs împotriva încheierii instanței de apel, solicitînd admiterea recursului și

casarea încheierii contestate în partea în care nu s-a dat curs cererii de apel cu acordarea

termenului pentru achitarea taxei de stat.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 13 decembrie 2017, a fost respins recursul

declarat de Verejan Gheorghe, prin intermediul avocatului Guțu Teodor și menținută

încheierea Curții de Apel Chișinău din 26 septembrie 2017.

La 29 ianuarie 2018, Verejan Gheorghe, prin intermediul avocatului Guțu Teodor a

înaintat cerere de revizuire împotriva deciziei instanței de recurs, solicitînd admiterea cererii

de revizuire, casarea deciziei instanței de recurs și dispunerea examinării repetate a

2

recursului declarat împotriva încheierii instanței de apel, prin care a fost respinsă cererea lui

Verejan Gheorghe privind scutirea de la plata taxei de stat la depunerea apelului.

Revizuentul Verejan Gheorghe, în motivarea cererii de revizuire a menționat că

instanța de recurs eronat a reținut că concluziile instanței de apel cu privire la respingerea

cererii privind scutirea de la plata taxei de stat nu sunt justificate.

Astfel, invocă faptul că starea materială precară a fost justificată prin probele

prezentate în instanța de apel.

La fel, relatează că în instanța de recurs au fost prezentate probe suplimentarr care

justifică veniturile sale și care demonstrează incapacitatea de plată a taxei de stat.

Relevă că legislația nu prevede strict faptul că plătitorul taxei de stat trebuie să

prezinte înscrisurile care justifică incapacitatea de plată: concomitent cu depunerea apelului

sau odată cu declararea recursului împotriva încheierii instanței de apel.

Astfel, cererea de revizuire este declarată în temeiul art. 449 lit. b) Codul de procedură

civilă.

Studiind cererea de revizuire în raport cu materialele cauzei, Colegiul civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire

urmează a fi respinsă ca fiind inadmisiblă din următoarele considerente.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

menționează că prin revizuire se tinde la îndreptarea unor hotărâri greșite, pentru

neregularități ce s-au săvârșit dintr-o împrejurare, neimputabilă instanței, sau dintr-un motiv

neimputabil părților, de obicei descoperite ulterior.

Revizuirea este o cale extraordinară de atac, de retractare, nedevolutivă, iar dispozițiile

legale care o reglementează sunt de strictă interpretare, astfel că revizuirea nu poate fi

promovată decât în cazurile și în condițiile prevăzute de lege.

Este de menționat că, revizuirea nu implică realizarea unui control judiciar, ci

determinarea unei noi judecăți, întemeiată pe unele elemente, ce nu au putut forma obiectul

examinării ce a condus la pronunțarea hotarârii care face obiectul caii de atac.

Într-o altă ordine de idei, revizuirea se justifică, de regulă, prin aceea că, involuntar,

instanța a săvârșit o eroare în legătură cu starea de fapt stabilită în hotărârea atacată, fie în

raport cu materialul existent la data pronunțării hotărârii, fie în raport cu noile împrejurări,

apărute ulterior pronunțării hotărârii.

Această cale de atac a hotărârilor irevocabile poate afecta stabilitatea raporturilor

juridice, producând efecte grave pentru părți, de aceea legea stabilește o listă expresă și

exhaustivă a temeiurilor de declarare a revizuirii care sunt prevăzute la art. 449 CPC.

Respectiv, o cerere de revizuire poate fi depusă doar în cazurile expres determinate

de lege.

La caz, cererea de revizuire depusă de Verejan Gheorghe, prin intermediul avocatului

Guțu Teodor, a fost întemeiată pe prevederile art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, revizuirea se declară în

cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu

au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate

măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a

pricinii.

În interpretarea corectă a prevederilor enunțate, este de înțeles ca circumstanțele

descoperite să aibă importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, să nu fi fost

3

cunoscute și nici să nu fi putut cunoscute revizuentului anterior, dar să fi existat la

momentul examinării și soluționării pricinii civile, să fie descoperite după ce hotărârea

judecătorească de vine irevocabilă, iar mijloacele de probă prin care se constată

circumstanțele nou descoperite să fi existat în momentul judecării procesului terminat prin

hotărârea revizuită, însă revizuentul să fi fost împiedicat a prezenta aceste probe din

împrejurări ce nu depind de voința acestuia.

În acest sens, verificând temeinicia motivelor de revizuire raportate la art. 449 lit. b)

din Codul de procedură civilă, Colegiul conchide că temeiul invocat de revizuent nu este

concludent și rezidă din interpretarea greșită a prevederilor art. 449 CPC.

Or, aspectele invocate în cererea de revizuire reflectă caracterul unor critici

neîntemeiate, prin care se urmărește reformarea unei hotărâri judecătorești, revizuentul

exprimându-și nemulțămirea față de soluția conținută în decizia irevocabilă contestată.

Această situație indică la caracterul declarativ al cererii de revizuire, fiind lipsită de

esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului revizuentului cu soluția dată de

instanțele de judecată, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a revizuirii.

În contextul dat, urmează a se preciza că admiterea cererii de revizuire ar contravine și

principiului securității raporturilor juridice, care presupune respectul față de principiul

lucrului judecat și ar constitui o violare a art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Pornind de la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, unul din aspectele

fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care

cere printre altele, că atunci cînd instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei

chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (cazul Brumărescu contra

României).

Principiul caracterului irevocabil al hotărîrilor judecătorești cere că nici o parte să nu

aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a

obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor ierarhic

superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile

justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un

apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceiași chestiune nu

este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci

cînd este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (cazul Roșca contra

Moldovei).

Totodată, Colegiul menționează că Verejan Gheorghe nu este lipsit de dreptul de a

solicita repetat instanței de apel scutirea de la plata taxei de stat la depunerea apelului, în

cazul în care consideră că a obținut documente ce confirmă imposibilitatea achitării taxei de

stat.

Or, instanța de recurs a examinat recursul în baza documentelor prezentate de

revizuent în instanța de apel la momentul soluționării cererii de scutire de la plata taxei de

stat.

Cu atît mai mult că în cererea de recurs declarată, Verejan Gheorghe nu a solicitat

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie scutit de la plata taxei de stat.

Prin urmare, din considerentele menționate și avînd în vedere că motivele invocate de

revizuent nu corespund prevederilor art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, Colegiul

ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

4

În conformitate cu art. 270, art. 453 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire declarată de Verejan Gheorghe,

prin intermediul avocatului Guțu Teodor, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată

înaintată de Societatea pe Acțiuni ”Termoelectrica” împotriva lui Verejan Gheorghe și

Verejan Maria, intervenient accesoriu Asociația Proprietarilor de Locuințe Privatizate

nr. 54/203 cu privire la încasarea datoriei.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, Galina Stratulat

judecători Oleg Sternioală

Dumitru Mardari

5