2ri-6/18 — declararea nulitatii partiale a actelor juridice, separarea bunului din masa debitoare, radierea din Registru bunurilor imobile, inregistrarea dreptului de proprietate, anularea interdictiilor si sechestrelor

2ri-6/18 — declararea nulitatii partiale a actelor juridice, separarea bunului din masa debitoare, radierea din Registru bunurilor imobile, inregistrarea dreptului de proprietate, anularea interdictiilor si sechestrelor (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

dosarul nr. 2ri-6/18

prima instanță: Curtea de Apel Chișinău

Judecător: B. Bîrca

D E C I Z I E

21 februarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Svetlana Filincova, Ion Druță

Nina Vascan. Tamara Chișca-Doneva

examinând recursul declarat de către Denisenco Victoria prin intermediul

reprezentantului, avocatului Arabadji Mariana,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Denisenco

Victoria împotriva Societății cu Răspundere Limitată ,,Covcons Grup” (în proces de

insolvabilitate) și Banca Comercială ,,Victoriabank” Societate pe Acțiuni cu privire la

declararea nulității parțiale a contractului de ipotecă, a acordurilor adiționale la

contractul de ipotecă, în partea instituirii ipotecii asupra locului de parcare auto, cu

radierea din Registrul bunurilor imobile a ipotecii și a preavizelor de exercitare a

dreptului de gaj, separarea bunului imobil din masa debitoare, dobândit în baza

contractului de investiții, cu dispunerea înregistrării în Registrul bunurilor imobile a

dreptului de proprietate după investitor, anularea tuturor sechestrelor și interdicțiilor

aplicate în privința bunului imobil,

împotriva hotărârii Curții de Apel Chișinău din 2 octombrie 2017, prin care a fost

respinsă cererea Victoriei Denisenco

c o n s t a t ă :

La 11 februarie 2015, Denisenco Victoria a depus în instanța de insolvabilitate a

Curții de Apel Chișinău cerere de chemare în judecată împotriva SRL ,,Covcons Grup”

(în proces de insolvabilitate) cu privire la separarea bunului imobil din masa debitoare

a SRL ,,Covcons Grup” și transmiterea în proprietate, cu dispunerea înregistrării în

Registrul bunurilor imobile, anularea tuturor sechestrelor și interdicțiilor aplicate în

privința bunului imobil. (f.d. 2-5)

În motivarea cererii a indicat că, la 30 iulie 2007, între SRL „Covcons Grup” pe

de o parte și investitorul Denisneco Victoria pe de altă parte, a fost încheiat contractul

investițional individual nr. 4 cu privire la construirea în comun a unui loc de parcare în

cadrul obiectului cu destinație social-culturală și comercială cu parcare subterană

amplasat în fața blocului locativ din XXXX.

A menționat că conform contractului, executorul SRL „Covcons Grup” și-a

asumat obligația față de investitor să realizeze construcția unui loc de parcare din

1

contul mijloacelor bănești a investitorului cu transmiterea dreptului de proprietate

asupra locului de parcare construit, în contul executării contractului de către investitor

fiind alocată suma bănească în mărime de 49 889 lei și 900 euro.

La 15 martie 2010 între executorul SRL „Covcons Grup” și investitorul

Denisenco Victoria a avut loc semnarea actului de primire-predare, conform căruia

executorul a transmis în proprietatea investitorului locul de parcare cu numărul

cadastral XXXX.

Denisenco Victoria a indicat că, din conținutul contractului și actului de primire -

predare, se prezumă că aceste documente urmau a fi înregistrate la Organul Teritorial

Cadastral, dar de fapt acest lucru nu a fost făcut, în prezent proprietar al centrului

comercial situat în XXXX (număr cadastral XXXX) și a locului de parcare în centrul

comercial cu numărul cadastral XXXX, fiind SRL ,,Covcons Grup” SRL.

Specifică că, din conținutul contractului de investiții nr. 4 din 30 iulie 2007, reiese

că, executorul SRL „Covcons Grup” nu și-a onorat obligațiunile contractuale asumate,

ci din contra, primind de la investitor suma de bani prevăzută de contract, nu a asigurat

înregistrarea nici a contractului de investiții și nici transmiterea dreptului de proprietate

asupra locului de parcare construite în folosul investitorului.

Ca rezultat, SRL „Covcons Grup” a realizat înregistrarea dreptului de proprietate

asupra obiectului litigios pe numele său, ceia ce contravine conținutului relațiilor

contractuale și obligațiilor existente dintre executor și investitor.

În așa mod, menționează Denisenco Victoria că a devenit proprietara bunului

imobil, care a fost inițial comandat și achitat de investitor în temeiul actelor juridice și

documentelor nominalizate.

Astfel, relevă că, dânsa a intrat în posesia și folosința bunului imobil și relațiile

contractuale au încetat prin executarea obligațiilor contractuale.

Consideră că, a obținut dreptul la separarea bunului din masa debitoare și dreptul

la înregistrarea proprietății asupra bunului imobil în Registrul bunurilor imobile, iar

drepturile în cauză nu pot fi afectate prin interdicții sau sechestre aplicate față de bunul

solicitat spre separare.

De asemenea, precizează că, aceste drepturi nu pot fi lezate nici de raporturile

juridice ce rezultă din datoriile debitorului în coraport cu alți pretinși creditori, iar

acest bun imobil nu constituie masă debitoare a SRL ,,Covcons-Grup”, care poate fi

urmărită de terți pentru încasarea de la debitor a unor eventuale datorii pretinse.

Suplimentar a indicat că, contractul de investiții reprezintă un contract de

antrepriză cu efect translativ de proprietate, ceia ce presupune prin prisma prevederilor

art. 946 și art.947 Cod civil, edificarea și recepționarea lucrărilor cu transmiterea

actelor de confirmare a dreptului de proprietate asupra obiectului antreprizei, fiind

evident că proprietar primar al bunului imobil este investitorul, căruia urmează a-i fi

transmis bunul, iar debitorul SRL „Covcons Grup” nu dispune de careva drepturi

asupra bunului imobil, deoarece acesta a fost edificat pentru investitor.

Solicită, Denisenco Victoria, separarea bunului imobil, și anume, locul de parcare

cu numărul cadastral XXXX amplasat în XXXX, din masa debitoare a SRL „Covcons

Grup” (în procesul de insolvabilitate) și transmiterea acestuia în proprietatea ei, cu

dispunerea înregistrării bunului separat în Registrul bunurilor imobile, anularea tuturor

sechestrelor și interdicțiilor aplicate în privința locului de parcare cu numărul cadastral

XXXX, amplasat în XXXX.

2

La 30 noiembrie 2015, în cadrul ședinței de judecată, Denisenco Victoria a depus

cerere suplimentară împotriva SRL „Covcons Grup” (în proces de insolvabilitate),

intervenient accesoriu BC „Victoriabank” SA, privind separarea bunului imobil din

masa debitoare a SRL ,,Covcons Grup”, declararea nulității parțiale a contractului de

ipotecă, a acordurilor adiționale la contractul de ipotecă, încheiate între SRL ,,Covcons

Grup” și BC ,,Victoriabank” SA, anularea tuturor sechestrelor și interdicțiilor aplicate

în partea bunului imobil. (f.d. 16-20)

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 30 noiembrie 2015 s-a atras în calitate

de intervenient accesoriu, de partea pârâtului SRL ,,Covcons Grup”, BC

,,Victoriabank” SA. (f.d. 31-32)

Ulterior, la 4 februarie 2016, Denisenco Victoria a depus cerere de concretizare a

cerințelor împotriva SRL „Covcons Grup” (în proces de insolvabilitate) și BC

„Victoriabank” SA, privind constatarea nulității parțiale a contractului de ipotecă și a

acordurilor adiționale. (f.d. 37-41)

În motivarea cererii a indicat că, la caz, contractul de ipotecă și acordurile

adiționale au fost semnate de către părți fără consimțământul investitorului, ceia ce

contravine pct.5.2.2 din contractul de investiții nr. 4 din 30 iulie 2007, precum și art.

10 din Legea cu privire la ipotecă.

Astfel, cu referire la art. art. 216, 220, 207 Cod civil, susține că, contractul de

ipotecă nr. 2573 din 25 februarie 2009, precum și acordurile adiționale sunt lovite de

nulitate în partea în care a fost instituită ipoteca asupra bunului imobil cu numărul

cadastral XXXX.

Solicită, declararea nulității parțiale a contractului de ipotecă nr. 2573 din 25

februarie 2009 și acordurilor adiționale la contractul de ipotecă nr. 2573 din 25

februarie 2009, nr. 9417 din 26 martie 2010, nr. 30011 din 4 august 2010, nr. 89436

din 7 decembrie 2011 și nr. 33536 din 15 iunie 2011, încheiate între SRL „Covcons

Grup” și BC „Victoriabank” SA, în partea instituirii ipotecii asupra locului de parcare

auto cu număr cadastral XXXX, amplasat în XXXX, cu radierea din Registrul

bunurilor imobile a ipotecii și a preavizelor de exercitare a dreptului de gaj,

înregistrate în beneficiul BC „Victoriabank” SA asupra bunului imobil enunțat,

deoarece contractul de ipotecă și acordurile adiționale menționate au fost semnate de

către părți fără consimțământul investitorului, fapt expres prevăzut în pct. 5.2.2 a

contractului de investiții nr. 4 din 30 iulie 2007, separarea din masa debitoare a SRL

„Covcons Grup” (în proces de insolvabilitate) a bunului imobil cu număr cadastral

XXXX, amplasat în blocul din XXXX, dobândit în baza contractului de investiții nr. 4

din 30 iulie 2007, cu dispunerea înregistrării în Registrul bunurilor imobile a dreptului

de proprietate după investitor și anularea tuturor sechestrelor și interdicțiilor aplicate în

privința bunului imobil menționat.

Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 2 octombrie 2017 s-a respins cererea

de chemare în judecată depusă de către Denisenco Victoria. (f.d. 122-129)

La 16 octombrie 2017, Denisenco Victoria prin intermediul reprezentantului,

avocatul Arabadji Mariana, a declarat recurs nemotivat, iar la 23 octombrie 2017, a

depus recurs motivat, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii și emiterea unei

noi hotărâri prin care cererea să fie admisă integral.

3

În susținerea recursului s-a invocat dezacordul cu hotărârea contestată,

considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că, a fost emisă cu încălcarea și

aplicarea eronată a normelor de drept material.

Susține că, grevarea bunurilor în cauză în favoarea BC ,,Victoriabank” SA de

către debitorul SRL ,,Covcons-Grup” a avut loc fără ca investitorul să fie înștiințat și

fără a-l atrage la încheierea contractului de ipotecă.

La fel, susține că, instanța de insolvabilitate urma să țină cont de faptul că bunul

imobil, adică locul de parcare, nu a fost înscris în Registrul bunurilor imobile, întrucât

asupra acestuia a fost instituită ipoteca în baza contractului nr. 2573 din 25 februarie

2009 și ca consecință creditorul a fost privat de posibilitatea de a-și înregistra dreptul

său de proprietate.

Totodată, Denisenco Victoria prin intermediul reprezentantului, avocatul Arabadji

Mariana în cererea de recurs a reiterat motivele de fapt și de drept expuse în cererile

înaintate, precum și pe parcursul examinării cauzei de instanța de insolvabilitate.

În conformitate cu prevederile art. 8 alin. (1) Legea insolvabilității nr. 149 din 29

iunie 2012, hotărârile și încheierile instanței de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs

în termen de 15 zile calendaristice din data pronunțării și numai în cazurile prevăzute

expres de prezenta lege.

La fel, prevederile art. 425 CPC, statuează că termenul de declarare a recursului

împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Prin prisma normelor de drept enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție, constată că recursul declarat de către

Denisenco Victoria prin intermediul reprezentantului, avocatul Arabadji Mariana la 16

octombrie 2017, este declarat în termen, în coraport cu data emiterii hotărârii (2

octombrie 2017).

Prin referința depusă la 14 decembrie 2017, BC ,,Victoriabank” SA a solicitat

respingerea recursului și menținerea hotărârii contestate.

Prin referința din 20 decembrie 2017, avocatul SRL ,,Covcons Grup” (în proces

de insolvabilitate), Cocoș Mariana a solicitat respingerea recursului și menținerea

hotărârii contestate.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Examinând materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul declarat de către Denisenco Victoria prin intermediul reprezentantului,

avocatul Arabadji Mariana, a casa hotărârea instanței de insolvabilitate și a restitui

cauza spre rejudecare în instanța de insolvabilitate, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța, după ce judecă recursul,

este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel și să trimită

pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu

poate fi corectată de către instanța de recurs.

Conform art. 356 CPC, cererea de declarare a insolvabilității se judecă în instanță

conform normelor generale din prezentul cod, cu excepțiile și completările stabilite de

legislația insolvabilității.

4

În conformitate art. 1 alin. (4) al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012,

procesul de insolvabilitate se desfășoară în conformitate cu prevederile Codului de

procedură civilă și cu cele ale prezentei legi.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) CPC, săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura

în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Din materialele dosarului s-a constatat că la 30 iulie 2007 între SRL „Covcons

Grup” în calitate de executor și Denisenco Victoria în calitate de investitor, a fost

încheiat contractului de investiții nr. 4, cu privire la construirea în comun a unui loc de

parcare în cadrul obiectului cu destinație social-culturală și comercială cu parcare

subterană amplasat în fața blocului locativ din XXXX. (f.d. 76-77)

Conform pct. 2.1. al acestui contract, investitorul participă la construirea unui

garaj prin investirea mijloacelor bănești cu dreptul de a primi în proprietate un loc de

parcare cu suprafața totală de 16, 4 m.p. care după darea în exploatare va trece în

proprietatea investitorului.

Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție reține că conform pct. 3.1 din contractul de investiții nr. 4 din 30

iulie 2007, s-a convenit că volumul investiției va constitui echivalentul sumei de 8000

euro.

La fel, din suportul probator prezent la materialele cauzei și anume, actului de

primire-predare din 15 martie 2010, semnat între SRL „Covcons Grup”, ca executor și

Denisenco Victoria, se confirmă achitarea integrală a sumei (f.d.78), potrivit căruia

SRL „Covcons Grup” a predat, iar Denisenco Victoria a primit un loc de parcare cu

suprafața totală de 16, 4 m.p., cu număr cadastral XXXX, în demisolul subteranei,

construit sub centrul comercial amplasat XXXX.

Este cert și faptul că la 25 februarie 2009, SRL „Covcons Grup” a încheiat cu BC

„Victoriabank” SA contractul de ipotecă nr. 2573, prin care a grevat cu ipotecă

imobilul, construcție nefinalizată (centru comercial cu 3 nivele), cu gradul de finalizare

10%, cu suprafața totală de 950.10 m.p., nr. cadastral XXXX și dreptul de

folosință/proprietatea asupra terenului de pământ aferent, amplasate în XXXX,

valoarea de ipotecă de 6 954 360 lei. (f.d. 21-27)

Astfel, prin cererea depusă împotriva SRL „Covcons Grup” și BC „Victoriabank”

SA, cu concretizările ulterioare din 30 noiembrie 2015 și 4 februarie 2016, Denisenco

Victoria a solicitat declararea nulității parțiale a contractului de ipotecă nr. 2573 din 25

februarie 2009 și acordurilor adiționale la contractul de ipotecă nr. 2573 din 25

februarie 2009, nr. 9417 din 26 martie 2010, nr. 30011 din 4 august 2010, nr. 89436

din 7 decembrie 2011 și nr. 33536 din 15 iunie 2011, încheiate între SRL „Covcons

Grup” și BC „Victoriabank” SA, în partea instituirii ipotecii asupra locului de parcare

auto cu număr cadastral XXXX, amplasat în XXXX, cu radierea din Registrul

bunurilor imobile a ipotecii și a preavizelor de exercitare a dreptului de gaj,

înregistrate în beneficiul BC „Victoriabank” SA asupra bunului imobil enunțat,

deoarece contractul de ipotecă și acordurile adiționale menționate au fost semnate de

către părți fără consimțământul investitorului, fapt expres prevăzut în pct. 5.2.2 a

5

contractului de investiții nr. 4 din 30 iulie 2007, separarea din masa debitoare a SRL

„Covcons Grup” (în proces de insolvabilitate) a bunului imobil cu număr cadastral

XXXX, amplasat în blocul din XXXX, dobândit în baza contractului de investiții nr. 4

din 30 iulie 2007, cu dispunerea înregistrării în Registrul bunurilor imobile a dreptului

de proprietate după investitor și anularea tuturor sechestrelor și interdicțiilor aplicate în

privința bunului imobil menționat. (f.d.2-5, 16-20, 37-41).

În această ordine de idei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție precizează că la materialele cauzei lipsesc

acordurile adiționale la contractul de ipotecă nr. 2573 din 25 februarie 2009, și anume,

nr.30011 din 4 august 2010, nr. 89436 din 7 decembrie 2011 și nr. 33536 din 15 iunie

2011, fiind prezentat doar acordul adițional nr. 9417 din 26 martie 2010 (f.d. 46-47),

or, la actele cauzei se regăsesc alte acorduri adiționale, care însă nu conțin numărul și

date certe care să permită instanței să examineze per ansamblu cauza.

În atare circumstanțe, se impune concluzia precum că instanța de insolvabilitate

contrar normelor de drept procedural nu a elucidat toate circumstanțele cauzei,

expunându-se arbitrar asupra acestora. Cu toate că prin cererea depusă, Denisenco

Victoria solicită, de rând cu declararea nulității contractului de ipotecă nr. 2573 din 25

februarie 2009 încheiat între SRL „Covcons Grup” și BC „Victoriabank” SA, în partea

instituirii ipotecii asupra locului de parcare auto cu număr cadastral XXXX, amplasat

în XXXX și declararea nulității acordurilor adiționale la acesta, și anume, nr. 9417 din

26 martie 2010, nr.30011 din 04 august 2010, nr. 89436 din 07 decembrie 2011, nr.

33536 din 15 iunie 2011, însă instanța de insolvabilitate a ignorat faptul că la

materialele cauzei lipsesc aceste acorduri.

La rejudecarea cauzei urmează a fi luat în considerare acest aspect, deoarece

instanța examinând cerințele prin prisma temeiniciei, urmează a elucida dacă

acordurile adiționale solicitate a fi declarate nule, într-un anumit mod,

afectează/lezează sau nu, drepturile Victoriei Denisenco.

Ca urmare și în condițiile când instanța constată netemeinicia pretențiilor, nu se

exclude obligația acesteia de a justifica concluzia sa pornind de la cerințele

reclamantului în raport cu circumstanțele de fapt și de drept, probele invocate în

susținerea acestora.

De altfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție evidențiază că Denisenco Victoria a solicitat declararea nulității

contractului de ipotecă în partea instituirii ipotecii asupra locului de parcare auto cu

număr cadastral XXXX, amplasat în XXXX și nicidecum anularea acestuia integral.

Instanța de recurs la acest segment punctează, că instanța de insolvabilitate

urmează a verifica dacă clauzele contractuale ale contractului de ipotecă nr. 2573 din

25 februarie 2009 modificate prin acordurile adiționale contestate vizează drepturile și

interesele Victoriei Denisenco, or, în lipsa acordurilor adiționale nr.30011 din 4 august

2010, nr. 89436 din 7 decembrie 2011 și nr. 33536 din 15 iunie 2011 la materialele

cauzei, acest aspect nu poate fi determinat.

La caz, prezintă relevanță prevederile art. 240 alin. (1) și (3) CPC, conform cărora

la deliberarea hotărârii, instanța judecătorească apreciază probele, determină

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinilor, care au fost sau nu

stabilite, caracterul raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării pricinii

6

și admisibilitatea acțiunii. Instanța judecătorească adoptă hotărârea în limitele

pretențiilor înaintate de reclamant.

Iar, în conformitate cu art. 241 alin. (5) CPC, în motivare se indică:

circumstanțele pricinii, constatate de instanță, probele pe care se întemeiază concluziile

ei privitoare la aceste circumstanțe, argumentele invocate de instanță la respingerea

unor probe, legile de care s-a călăuzit instanța.

De asemenea, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție remarcă că în contextul prevederilor art. 9 CPC, instanța

judecătorească are sarcina, în baza rolului activ, să ceară părții să facă precizările

necesare, să pună în discuția părților orice împrejurare de fapt sau de drept care duce la

rezolvarea cauzei peste apărările și susținerile părților din cerere, referință etc., luându-

se în considerare faptul că, în conformitate cu art. 240 alin. (3) CPC, instanța

judecătorească adoptă hotărârea în limitele pretențiilor înaintate de reclamant în raport

cu normele de drept și obiecțiile părților oponente.

Instanța de recurs notează că legea procesuală civilă prezumă dreptul instanței de

a se expune asupra inițiativelor în cadrul unui proces.

În contextul dat, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră oportun de a cita prevederile art. 26 alin. (2) CPC,

conform cărora contradictorialitatea presupune organizarea procesului astfel încât

părțile și ceilalți participanți la proces să aibă posibilitatea de a-și formula, argumenta

și dovedi poziția în proces, de a alege modalitățile și mijloacele susținerii ei de sine

stătător și independent de instanță, de alte organe și persoane, de a-și expune opinia

asupra oricărei probleme de fapt și de drept care are legătură cu pricina dată judecății

și de a-și expune punctul de vedere asupra inițiativelor instanței.

Având în vedere că la rejudecarea cauzei, pentru a concluziona sub aspectul

temeiniciei/netemeiniciei cererii, instanța de insolvabilitate, urmează să verifice

cerințele prin prisma argumentelor și probelor atât a părții reclamante, cât și a părții

pârâte, rezultând din prevederile art. 130 alin. (1) CPC, conform cărora instanța

judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea

multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în

ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege, ca în consecință soluția

adoptată să fie certă și coerentă.

Caracterul peremptoriu al concluziei instanței de judecată, urmează a fi stabilit în

coraport cu argumentele părților, circumstanțele cauzei, probele administrate și

cercetate și normele de drept material aplicabile speței deduse judecății.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de către

Denisenco Victoria prin intermediul reprezentantului, avocatul Arabadji Mariana, de a

casa hotărârea Curții de Apel Chișinău din 2 octombrie 2017, cu restituirea cauzei spre

rejudecare în instanța de insolvabilitate.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

7

Se admite recursul declarat de către Denisenco Victoria prin intermediul

reprezentantului, avocatului Arabadji Mariana.

Se casează hotărârea Curții de Apel Chișinău din 2 octombrie 2017, adoptată în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Denisenco Victoria

împotriva Societății cu Răspundere Limitată ,,Covcons Grup” (în proces de

insolvabilitate) și Banca Comercială ,,Victoriabank” Societate pe Acțiuni cu privire la

declararea nulității parțiale a contractului de ipotecă, a acordurilor adiționale la

contractul de ipotecă, în partea instituirii ipotecii asupra locului de parcare auto, cu

radierea din Registrul bunurilor imobile a ipotecii și a preavizelor de exercitare a

dreptului de gaj, separarea bunului imobil din masa debitoare, dobândit în baza

contractului de investiții, cu dispunerea înregistrării în Registrul bunurilor imobile a

dreptului de proprietate după investitor, anularea tuturor sechestrelor și interdicțiilor

aplicate în privința bunului imobil, cu restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de

insolvabilitate a Curții de Apel Chișinău.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Svetlana Filincova

Ion Druță

Nina Vascan

Tamara Chișca-Doneva

8