2r-173/18 — împărțirea în natura a bunului și încetarea dreptului de proprietate

Dosarul nr. 2r-173/18

Prima instanță - (judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani) A. Miron,

Instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru,

D E C I Z I E

21 februarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, Iulia Sîrcu

judecători Galina Stratulat

Dumitru Mardari

examinând recursul declarat de avocatul Durnescu Mihail în interesele

Nataliei Masiutina,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată înaintată de Masiutina

Natalia împotriva Mariei Rabei, interveneint accesoriu Primăria mun. Chișinău,

Oficiul Cadastral Chișinău privind împărțirea în natura a bunului imobil și

încetarea dreptului de proprietate cu radierea acestuia din Registrul bunurilor

imobile,

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 15 decembrie 2017, prin

care nu s-a dat curs cererii de apel depusă de Masiutina Natalia,

c o n s t a t ă:

La 26 noiembrie 2015, Masiutina Natalia s-a adresat în instanța de judecată

cu cerere de chemare în judecată împotriva Mariei Rabei, intervenient accesoriu

Primăria or. Chișinău, Oficiul Cadastral Chișinău solicitând împărțirea în natură a

bunului imobil amplasat în mun. Chișinău, str-la Sf. Andrei, nr.35, prin atribuirea

în proprietatea Nataliei Masiutina casa de locuit cu numărul cadastral XXX,

încetarea dreptului de proprietate cu radierea acestuia din Registrul bunurilor

imobile a Mariei Rabei cota parte 09/20 din imobilul cu numărul cadastral XXX

amplasat în mun. Chișinău, str-la Sf. Andrei nr.35, încetarea dreptului de

proprietate cu radierea acestuia din Registrul bunurilor imobile a lui Masiutina

Natalia cota 11/40 din imobilul cu numărul cadastral XXX amplasat în mun.

Chișinău, str-la Sf. Andrei nr.35, încetarea dreptului de folosință a lui Rabei Maria

a 0,0354 ha din imobilul - teren cu numărul cadastral XXX amplasat în sectorul

Rîșcani, str-la Sf. Andrei nr.35, stabilirea și recunoașterea dreptului de folosință de

0, 0354 ha integru a Nataliei Masiutina asupra terenului cu numărul cadastral XXX

amplasat în mun. Chișinău, str-la Sf. Andrei nr.35 cu divizarea acestuia.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 14 noiembrie 2017,

1

cererea de chemare în judecată înaintată de Masiutina Natalia a fost respinsă ca

neîntemeiată.

Nefiind de acord cu soluția primei instanței, la 17 noiembrie 2017,

Masiutina Natalia a declarat apel nemotivat solicitând casarea hotărârii

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 14 noiembrie 2017 și admiterea acțiunii

înaintate.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 15 decembrie 2017, nu s-a dat

curs cererii de apel depuse de Masiutina Natalia.

S-a comunicat apelantei despre necesitatea prezentării actelor confirmative a

valorii bunului imobil litigios, în vederea stabilirii valorii acțiunii.

S-a comunicat apelantei despre necesitatea prezentării cererii de apel

motivate și a dovezii achitării taxei de stat calculată în conformitate cu art.3)

alin.1) lit. a) e) și lit. j) al Legii taxei de stat nr.1216-XII din 03 decembrie 1992,

fiindu-i acordat un termen de 10 (zece) zile de la data recepționării încheierii.

S-a explicat apelantei că în cazul neînlăturării neajunsurilor, cererea de apel

va fi restituită.

La 30 ianuarie 2018, avocatul Durnescu Mihail în interesele Nataliei

Masiutina, a declarat recurs nemotivat împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău

din 15 decembrie 2017, solicitând casarea încheierii menționate și transmiterea

cauzei în instanța de apel, pentru examinarea apelului.

La 20 februarie 2018, avocatul Durnescu Mihail în interesele Nataliei

Masiutina a depus recurs motivat. A indicat că instanța de apel nu s-a expus asupra

cererii de scutire de la plata taxei de stat, încheierea instanței este contradictorie și

nemotivată.

Relevă că acțiunea are un caracter nepatrimonial, acest fapt fiind stabilit de

către instanța de fond, iar prin soluția instanței de apel, apelantul întimpină

impedimente în exercitarea și apărarea drepturilor sale procesuale doar pentru că

prejudecățile instanței au încălcat drepturile recurentului la accesul la justiție

precum și la proces echitabil.

Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs relevă

următoarele.

Conform prevederilor art.425 Cod de procedură civilă termenul de declarare

a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Curtea de Apel Chișinău a emis încheierea contestată la 15 decembrie 2017.

Potrivit scrisorii de comunicare instanța de apel a expediat încheierea

părților la 15 ianuarie 2018.

Cererea de recurs a fost declarată la 30 ianuarie 2018, respectiv în termenul

prevăzut de art.425 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs,

după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul

și să mențină încheierea.

Analizând legalitatea încheierii atacate, prin prisma argumentelor invocate în

cererea de recurs, Colegiul consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi

respins din următoarele motive.

Cu referire la argumentele recurentului Colegiul reține următoarele.

Articolul 6 § din Convenția Europeană a Drepturilor Omului garantează

dreptul fiecărei persoane de a avea acces la o instanță. Acest drept de acces este

2

însă limitat la câmpul de aplicare al dreptului la un proces echitabil, adică la

contestațiile ce poartă asupra drepturilor și obligațiilor cu caracter civil.

Colegiul reține că la etapa punerii pe rol a apelului, instanța a constatat că

apelul declarat de Masiutina Natalia nu corespunde condițiilor prevăzute de

art.364,365 din Codul de procedură civilă și astfel i-a acordat apelantului termen

pentru înlăturarea neajunsurilor și anume prezentarea apelului motivat și a plății

taxei de stat.

În conformitate cu art. 365 alin.4) Cod de procedură civilă, la cererea de apel

se anexează dovada de plată a taxei de stat dacă apelul se impune cu taxă.

Potrivit solicitărilor din cererea de apel, apelanta solicită casarea integrală a

hotărârii primei instanțe.

Prin hotărârea din 14 noiembrie 2017, prima instanță a examinat pretențiile

reclamantei privind împărțirea bunului imobil în natură, ceea ce este o pretenție

patrimonială și pretenții ce țin de încetarea dreptului de proprietate și folosință a

bunului imobil, pretenții nepatrimoniale.

Din materialele dosarului se constată că la examinarea litigiului în fond, prima

instanță nu a stabilit care este valoarea materială a bunului supus împărțirii.

Prin urmare, soluția instanței de apel prin care de a nu da curs cererii de apel

depusă de Masiutina Natalia și a obligat apelanta să prezinte acte confirmative care

ar stabili valoarea bunului imobil litigios, în vederea stabilirii valorii acțiunii și

achitării taxei de stat, este întemeiată.

Or, reieșind din stipulările art.3 alin.1) lit. j) din Legea taxei de stat nr.1216

din 03 decembrie 1992, tariful taxei de stat pentru cererile de apel împotriva

hotărârilor instanțelor judecătorești este de 75% din taxa ce urmează a fi plătită la

depunerea cererii de chemare în judecată sau alte cereri (plângeri), iar în cazul

litigiilor cu caracter patrimonial -75% din taxa calculată din suma contestată.

Dreptul de acces la justiție nu poate fi un drept absolut, ci unul care poate

implica limitări, cât timp acestea sunt rezonabile si proporționale cu scopul

urmărit.

Accesibilitatea justiției nu înseamnă caracterul gratuit al acesteia. Întrucât

este vorba de un serviciu prestat de stat, accesul la instanță de judecata poate fi

condiționat de plata unei taxe necesară pentru acoperirea cheltuielilor de judecată.

Astfel, la caz Colegiul reține că în situația din speță limitările instituite de

legiuitor privind necesitatea achitării taxei de stat la depunerea cererii de apel

corespunde cerințelor prevăzute de art. 6 parag. 1 CEDO privind dreptul de acces

la un tribunal și corespunde cerințelor instituite de CEDO prin jurisprudența sa:

- cerința privind scopul legitim al limitării –fiind instituit un plafon maxim de

care nu poate trece mărimea taxei de stat chiar dacă valoarea acțiunii este mai

mare, iar CtEDO a confirmat că aceste taxe privesc buna administrare a justiției și

vizează atât descurajarea justițiabililor în formularea unor cereri, abuzive cât și

asigurarea de fonduri pentru funcționarea justiției.( cauza Weissman și alții

împotriva României §-35, Tolstoy Miloslavsky v. the United Kingdom §-61 ).

- raportul rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul

urmărit, pentru a stabili dacă este respectat acest raport rezonabil între impunerea

plății taxei de stat la depunerea cererii de chemare în judecată și scopul legitim

urmărit - cuantumul sumei ce trebuie plătit de reclamanți raportat la veniturile sale.

3

Așadar, recurentul urmează să întreprindă toate măsurile necesare în vederea

respectării indicațiilor date de instanță în termen și să prezinte instanței de apel

documente ce ar confirma valoarea bunului, în vederea stabilirii cuantumului plății

taxei de stat.

Având în vedere cele expuse, încheierea Curții de Apel Chișinău din 15

decembrie 2017 este legală, fiind adoptată cu aplicarea corectă a normelor de drept

material și cu respectarea normelor de drept procedural și, urmează a fi menținută.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e:

A respinge recursul declarat de avocatul Durnescu Mihail în interesele

Nataliei Masiutina.

A menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 15 noiembrie 2017,

adoptată în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată înaintată de Masiutina

Natalia împotriva Mariei Rabei, interveneint accesoriu Primăria mun. Chișinău,

Oficiul Cadastral Chișinău privind împărțirea în natura a bunului imobil și

încetarea dreptului de proprietate cu radierea acestuia din Registrul bunurilor

imobile.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președinte ședinței, Iulia Sîrcu

judecători Galina Stratulat

Dumitru Mardari

4