2ra-1235/17 — cu privire la constatarea existenței proprietății comune pe cote-părți, constatarea faptului indivizibilității bunului imobil, încetarea proprietății comune prin împărțire și rectificarea înscrierilor în registrul bunurilor imobile

prima instanță: I. Barbacaru dosarul nr. 2ra-1235/17

instanța de apel: A. Bostan, A. Minciuna și V. Negru

ÎNCHEIERE

28 iunie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Ion Druță

Nicolae Craiu

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Emilia

Maistruc și Evghenii Maistruc

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Emiliei Maistruc și

Evghenii Maistruc împotriva Angelicăi Radeanu și Constantin Radeanu cu privire

la constatarea existenței proprietății comune pe cote-părți, constatarea faptului

indivizibilității bunului imobil, încetarea proprietății comune prin împărțire și

rectificarea înscrierilor în registrul bunurilor imobile

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău 14 februarie 2017, prin care a fost

respins apelul declarat de Emilia Maistruc și Evghenii Maistruc și menținută

hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 19 octombrie 2016, prin care

acțiunea a fost respinsă

constată:

La 23 septembrie 2014, Emilia Maistruc și Evghenii Maistruc au depus

cerere de chemare în judecată împotriva Angelicăi Radeanu și Constantin Radeanu

cu privire la constatarea existenței proprietății comune pe cote-părți, constatarea

faptului indivizibilității bunului imobil, încetarea proprietății comune prin

împărțire și rectificarea înscrierilor în registrul bunurilor imobile.

În motivarea acțiunii au invocat că în anul 1981, Emilia Maistruc a primit în

posesie și folosință un apartament, care în anul 1986 a fost schimbat pe

apartamentul nr. 64 din str. Mircești 8/1, mun. Chișinău.

Menționează că în anul 1990, soții Emilia Maistruc și Anatolii Maistruc au

divorțat și conform hotărârii judecătorești a fost partajată averea dobândită în

devălmășie și anume Anatolii Maistruc a obținut 1/3 din imobil, o odaie, iar Emilia

Maistruc împreună cu copilul Evghenii Maistruc 2/3 din suprafața apartamentului,

2 odăi, veceul, baia, bucătăria, holul fiind în folosință comună de către locuitorii

apartamentului.

Explică că la data de 03 august 1995, Anatolii Maistruc în baza hotărârii

Comisiei de privatizare nr. 83 din 03 august 1995, a încheiat contractul de vânzare-

cumpărare, transmitere-primire a locuinței în proprietatea privată nr. 4-5227 din

1

23 august 1995 (81223/03), în așa mod a privatizat apartamentul în litigiu și l-a

înregistrat la ÎS „Cadastru” la 13 noiembrie 2003, cu nr. 0100401107, cu suprafața

de 22,5 m.p., cota 1.0.

Relevă că potrivit ordonanței Procuraturii sect. Rîșcani, mun. Chișinău din

19 decembrie 2013, s-a constatat că din studierea anexelor la cererea adresată

Agenției teritoriale pentru privatizare Chișinău de către Anatolii Maistruc, în

special a schiței-plan a apartamentului, rezultă că schița vizează întregul

apartament și că în ea o persoană neidentificată a introdus suplimentar date ce

vizează suprafața totală a apartamentului, indicând 22,4 m.p., deși suprafața totală

a apartamentului este de 62 m.p., de asemenea planul nu conține vreo consemnare

despre cotele ce revin fiecărui locatar, nici despre spațiul comun.

Indică că prin hotărârea Comisiei de Privatizare nr.83 din 03 august 1995,

Anatolii Maistruc a privatizat suprafața de 22,5 m.p., iar prin ordonanța

Procuraturii s-a constatat că Comisia de privatizare eronat și-a asumat competența

de includere în spațiul supus privatizării de Anatolii Maistruc mai mare decât cea

stabilită de 13,4 m.p. suprafața locativă, incluzând și suprafața bunurilor de uz

comun, care în consecință au format suprafața de 22,5 m.p., care a fost deja

utilizată în toate actele juridice care au succedat-o.

Insistă că Comisia de privatizare urma să solicite organului cadastral

formarea unei comisii, în scopul executării hotărârilor instanței de judecată pentru

partajarea în natură a spațiului.

Totodată, subliniază că la solicitarea lui Anatolii Maistruc de a privatiza

apartamentul nr. 64, urmau a fi incluse toate persoanele care locuiesc împreună, și

să li se aducă astfel la cunoștință intenția de privatizare, constatări la care membrii

comisiei nu au reacționat.

Remarcă că au depus în instanța de judecată acțiune cu privire la nulitatea

privatizării și declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare, însă aceasta a

fost respinsă prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 22 decembrie

2004 și menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 27 aprilie 2005 și

decizia Curții Supreme de Justiție din 21 decembrie 2005, deoarece reprezentantul

Comisiei de privatizare nu se prezenta în ședințele de judecată și nu era prezentat

dosarul de privatizare pentru a constata erorile și falsurile în cadrul privatizării.

Notează că în Registrul bunurilor imobile au fost înregistrate două bunuri

imobile diferite cu același număr cadastral 0100401107, iar, prin scrisoarea din

29 ianuarie 2012 ÎS „Cadastru” a specificat că apartamentul nr. 64 și apartamentul

nr. 64 A au fost privatizate ca bunuri imobile separate, nu ca cote-părți a unui

imobil și că potrivit documentelor aferente privatizării, au fost privatizate două

apartamente unul cu o odaie și altul cu două odăi.

Indică că la moment bunul imobil cu numărul cadastral 0100401107 este

înregistrat pe numele Angelicăi Radeanu, pe când dânșii consideră că sunt

proprietarii a 2/3 din bunul imobil.

Susțin că privatizarea apartamentului nr. 64 din str. Mircești, 8/1

mun. Chișinău a fost efectuată cu neglijență din partea funcționarilor publici, dar și

cu prezentarea unor date eronate din partea lui Anatolii Maistruc.

Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 166-167 CPC.

2

Solicită admiterea acțiunii, constatarea faptului că bunul imobil apartamentul

64, 64A cu nr. de înregistrare 0100401107, din str. Mircești 8/1 mun. Chișinău este

proprietate comună pe cote-părți, rectificarea înscrierilor în registrul bunurilor

imobile, din motivul că dreptul înscris a fost calificat greșit, prin corectarea

înscrierilor dreptului de proprietate asupra imobilului, apartamentului 64, 64A cu

nr. de înregistrare 0100401107 din str. Mircești 8/1 mun. Chișinău, în modul

următor: -1/3 cotă-parte Emiliei Maistruc, 1/3 cotă-parte lui Evghenii Maistruc,

1/3 cotă-parte Angelicăi Radeanu și Constantin Radeanu, împărțirea bunului

imobil, proprietate comună pe cote-părți, prin atribuirea întregului bun Emiliei

Maistruc și Evghenii Maistruc, care dețin în proprietatea privată 2/3 din apartament

în schimbul unei sulte stabilite în rezultatul evaluării apartamentului, în favoarea

coproprietarilor Angelica Radeanu și Constantin Radeanu care dețin în proprietatea

privată 1/3 din bunul în litigiu.

La 25 martie 2015, Emilia Maistruc și Evghenii Maistruc au depus cerere de

concretizare a pretențiilor împotriva Angelicăi Radeanu, Constantin Radeanu și

intervenientul accesoriu ÎS „Cadastru”, prin care au solicitat admiterea acțiunii,

constatarea faptului că bunul imobil apartamentul 64, 64A cu nr. de înregistrare

0100401107, din str. Mircești 8/1 mun. Chișinău, este proprietate comună pe cote-

părți, constatarea faptului că bunul imobil apartamentul 64, 64A cu nr. de

înregistrare 0100401107, din str. Mircești 8/1 mun. Chișinău este indivizibil,

rectificarea înscrierilor în registrul bunurilor imobile, din motivul că dreptul înscris

a fost calificat greșit, prin corectarea înscrierilor dreptului de proprietate asupra

imobilului, apartamentului 64, 64A cu nr. de înregistrare 0100401107 din

str. Mircești 8/1 mun. Chișinău, în modul următor: 1/3 cotă-parte Emiliei

Maistruc, 1/3 cotă-parte lui Evghenii Maistruc, 1/3 cotă-parte Angelicăi Radeanu

și Constantin Radeanu, împărțirea bunului imobil apartamentul 64, 64A cu nr. de

înregistrare 0100401107, din str. Mircești 8/1 mun. Chișinău, proprietate comună

pe cote-părți, prin atribuirea întregului bun Emiliei Maistruc și lui Evghenii

Maistruc, care dețin în proprietatea privată 2/3 din apartament, în schimbul unei

sulte stabilite în rezultatul evaluării apartamentului în favoarea coproprietarilor

Angelica Radeanu, Constantin Radeanu care dețin în proprietatea privată 1/3 din

bunul în litigiu sau aplicând analogia legii împărțirea bunului imobil apartamentul

64, 64A nr. de înregistrare 0100401107 din str. Mircești 8/1 mun. Chișinău, prin

vânzarea bunului la licitație și distribuirea prețului către proprietari proporțional

cotei din imobil declarat indivizibil în dependență de rezultatele expertizei.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 19 octombrie 2016,

acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 14 februarie 2017, a fost respins

apelul declarat de Emilia Maistruc și Evghenii Maistruc și menținută hotărârea

primei instanțe.

La 05 mai 2017, Emilia Maistruc și Evghenii Maistruc au declarat recurs

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 februarie 2017, prin care au

solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei

instanțe cu pronunțarea unei noi decizii de admitere a acțiunii.

3

În motivarea recursului au invocat dezacordul cu decizia instanței de apel și

hotărârea primei instanțe, considerându-le ca ilegale și neîntemeiate.

Obiectează că instanța de apel a motivat respingerea apelului lor, prin prisma

prevederilor art. 315 Cod civil, pe când în motivarea acțiunii dânșii au solicitat

constatarea faptului că bunul imobil litigios este proprietate comună pe cote-părți și

că este indivizibil prin prisma prevederilor art. 344 alin. (1) și (2), 346 alin. (1),

291 alin. (2) Cod civil.

Relevă că au solicitat constatarea faptelor din motivul că de aceasta depinde

încetarea ulterioară a proprietății prin împărțire.

Menționează că în baza art. 281 CPC, instanța judecătorească constată

faptele de care depinde apariția, modificarea sau încetarea drepturilor personale sau

reale ale persoanelor fizice și ale organizațiilor, iar, prin raportul de expertiză s-a

constatat că bunul imobil ap. 64 și 64 A din str. Muncești 8/1, mun. Chișinău este

indivizibil și că nu este posibilă partajarea bunului în natură pe cote-părți.

Prin urmare, consideră că există circumstanțe pentru aplicarea prevederilor

art. 361 alin. (2) Cod civil, pe când prima instanță a ignorat aceste prevederi legale.

Indică că deși prevederile art. 158 alin. (6) CPC, stipulează că raportul de

expertiză nu este obligatoriu pentru instanța judecătorească și se apreciază conform

prevederilor art. 130, respingerea lui însă trebuie să fie motivată, pe când instanțele

ierarhic inferioare nu s-au expus asupra acestuia.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată

în adresa părților la 04 mai 2017, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire (f.

d. 226 vol. I), însă careva date despre recepționarea acesteia de către recurenți la

materialele dosarului lipsesc.

Astfel, se constată că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au

declarat recursul împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din

14 februarie 2017, în termen.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

4

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Emilia Maistruc și

Evghenii Maistruc nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3)

și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul

declarat de Emilia Maistruc și Evghenii Maistruc, asemenea aspecte nu se

regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Emilia Maistruc și Evghenii Maistruc ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

dispune:

Recursul declarat de Emilia Maistruc și Evghenii Maistruc se consideră

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Ion Druță

Nicolae Craiu

5