2ri-36/18 — validarea popririi

Dosarul nr. 2ri- 36/18

Curtea de Apel Chișinău: M. Moraru

D E C I Z I E

14 februarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

judecători Maria Ghervas, Ion Druță

Luiza Gafton, Iuliana Oprea

examinând recursul declarat de lichidatorul Unității de Implementare a Proiectelor

de Aprovizionare cu Apă și Canalizare (în procedura falimentului) Mamaliga Vitalii,

în cauza civilă la cererea depusă de lichidatorul Unității de Implementare a

Proiectelor de Aprovizionare cu Apă și Canalizare (în procedura falimentului),

Mamaliga Vitalii, cu privire la validarea popririi și încasarea sumei de 31 151,93 lei de

la terțul poprit Casa Națională de Asigurări Sociale,

împotriva hotărârii Curții de Apel Chișinău din 27 noiembrie 2017, prin care s-a

respins ca fiind neîntemeiată cererea de validarea popririi și s-a desființat poprirea

instituită de lichidatorul Unității de Implementare a Proiectelor de Aprovizionare cu

Apă și Canalizare (în procedura falimentului), Mamaliga Vitalii împotriva terțului

poprit Casa Națională de Asigurări Sociale,

c o s t a t ă:

Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 18 februarie 2015 a fost intentată

procedura de insolvabilitate față de Unitatea de Implementare a Proiectelor de

Aprovizionare cu Apă și Canalizare, și desemnat Mamliga Vitalii în calitate de

administrator al insolvabilității.

La 19 iulie 2017, lichidatorul Unității de Implementare a Proiectelor de

Aprovizionare cu Apă și Canalizare (în procedura falimentului), Mamaliga Vitalii a

înaintat cerere de validare a popririi, încasarea datoriei în sumă de 31 151,93 lei de la

terțul poprit Casa Națională de Asigurări Sociale.

În motivarea cererii, lichidatorul Unității de Implementare a Proiectelor de

Aprovizionare cu Apă și Canalizare (în procedura falimentului), Mamaliga Vitalii a

menționat că s-a adresat către Casa Teritorială de Asigurări Sociale, sect. Buiucani cu

o somație la data de 08 iunie 2017, prin care a solicitat restituirea sumei în mărime de

31 151,93 lei.

1

A notat lichidatorul Mamaliga Vitalii, că somația a fost recepționată la data de 14

iunie 2017, iar la 16 iulie 2017, lichidatorului i s-a comunicat că somația privind

restituirea sumei a fost transmisă spre examinare către Casa Națională de Asigurări

Sociale, conform competenței.

Astfel, a indicat lichidatorul că, temei de înaintare a cererii de validare a popririi a

servit extrasul de pe contul generalizat emis de Casa Națională de Asigurări Sociale,

care nu a transferat suma solicitată în mărime de 31 151,93 lei, până la data înaintării

cererii în instanța de insolvabilitate.

În drept, și-a întemeiat cererea de validare a popririi pe prevederile art. art. 67, 514,

572, 602 Cod civil, art. art. 5, 126 ale Legii insolvabilității din 29 iunie 2012.

Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 27 noiembrie 2017, s-a respins ca fiind

neîntemeiată cererea de validarea popririi înaintată de lichidatorul Unității de

Implementare a Proiectelor de Aprovizionare cu Apă și Canalizare (în procedura

falimentului), Mamaliga Vitalii împotriva terțului poprit Casa Națională de Asigurări

Sociale cu privire la validarea popririi și încasarea sumei de 31 151,93 lei, și s-a

desființat poprirea instituită.

Considerând neîntemeiată hotărârea instanței de insolvabilitate din 27 noiembrie

2017, lichidatorul Unității de Implementare a Proiectelor de Aprovizionare cu Apă și

Canalizare(în procedura falimentului), Mamaliga Vitalii a înaintat cerere de recurs, prin

care solicită admiterea recursului, casarea integrală a hotărârii instanței de

insolvabilitate contestate, cu emiterea unei noi decizii prin care cererea înaintată să fie

admisă.

Pledând pentru admiterea recursului, recurentul a menționat că instanța de

insolvabilitate eronat a constatat faptul că Casa Națională de Asigurări Sociale nu a

recepționat somația cu privire la instituirea popririi, invocând în acest sens, că la 16

iunie 2017, a recepționat scrisoarea parvenită de la Casa Teritorială de Asigurări

Sociale, sect. Buiucani prin care i s-a comunicat că somația cu privire la instituirea

popririi a fost expediată conform competenței, Casei Naționale de Asigurări Sociale.

Astfel, consideră recurentul că Casa Națională de Asigurări Sociale a recepționat

somația cu privire la instituirea popririi prin intermediul subdiviziunilor sale, și a

cunoscut despre înființarea acesteia.

Prin referința depusă la 26 ianuarie 2018, Casa Națională de Asigurări Sociale

solicită respingerea recursului înaintat de către lichidatorul Unității de Implementare a

Proiectelor de Aprovizionare cu Apă și Canalizare (în procedura falimentului,)

Mamaliga Vitalii, ca fiind neîntemeiat.

În conformitate cu art. 429 alin. (1) Codul de procedură civilă, pot fi atacate cu

recurs deciziile pronunțate de curțile de apel în calitatea lor de instanțe de apel, cât și

hotărârile pronunțate de curțile de apel în procedura de insolvabilitate.

Conform art.8 alin.(1) și art. 207 al Legii insolvabilității nr.149 din 29 iunie 2012,

hotărârile și încheierile instanței de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen de

2

15 zile calendaristice din data pronunțării și numai în cazurile prevăzute expres de

prezenta lege.

Astfel, instanța de insolvabilitate a adoptat hotărârea contestată la data de 27

noiembrie 2017, iar lichidatorul Unității de Implementare a Proiectelor de

Aprovizionare cu Apă și Canalizare (în procedura falimentului), Mamaliga Vitalii a

înaintat recurs la 08 decembrie 2017 și la 29 decembrie 2017, ceea ce denotă că

recursul este în depus în termen.

În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără

înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs,Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea hotărârii

instanței de insolvabilitate din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, instanța după ce

judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței de apel

și hotărârea primei instanțe.

În conformitate cu art. 356 CPC, cererea de declarare a insolvabilității se judecă în

instanță conform normelor generale din prezentul cod, cu excepțiile și completările

stabilite de legislația insolvabilității.

Conform art. 1 alin. (4) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012,

procesul de insolvabilitate se desfășoară în conformitate cu prevederile Codului de

procedură civilă și cu cele ale prezentei legi.

Din materialele cauzei rezultă că, la 19 iulie 2017 lichidatorul Unității de

Implementare a Proiectelor de Aprovizionare cu Apă și Canalizare (în procedura

falimentului), Mamaliga Vitalii a înaintat cerere de validare a popririi și încasarea

datoriei în sumă de 31 151,93 lei de la terțul poprit Casa Națională de Asigurări Sociale.

Fiind investită cu examinarea cererii în cauză, Curtea de Apel Chișinău prin

hotărârea din 27 noiembrie 2017, a respins ca fiind neîntemeiată cererea de validare a

popririi înaintată de lichidatorul Unității de Implementare a Proiectelor de

Aprovizionare cu Apă și Canalizare (în procedura falimentului), Mamaliga Vitalii față

de terțul poprit Casa Națională de Asigurări Sociale și a desființat poprirea înaintată.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție conchide că instanța de insolvabilitate la adoptarea hotărârii contestate, a stabilit

circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, a interpretat și a aplicat corect

normele de drept pertinente speței.

Astfel, potrivit art. 5 alin. (2) al Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012,

instanța de insolvabilitate dispune de competență exclusivă la judecarea, în cadrul

procesului de insolvabilitate, a litigiilor ce țin de masa debitoare. Dacă partea interesată

invocă existența unui litigiu de drept referitor la masa debitoare, instanța de

3

insolvabilitate va judeca această cauză într-un proces separat, în procedură

contencioasă, conform Codului de procedură civilă.

Art. 126, alin. alin. (1) - (5) ale Legii insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012,

prevede că sunt supuse urmăririi silite prin poprire mijloacele bănești în numerar și fără

numerar, în monedă națională și în valută străină, titlurile de valoare, alte bunuri mobile

incorporale care sânt datorate debitorului ori sânt deținute în numele său de un terț sau

pe care acesta din urma i le va datora în viitor în temeiul unor raporturi juridice

existente. De asemenea, pot fi poprite bunurile mobile corporale ale debitorului deținute

de un terț în numele lui și creanța cu termen ori sub condiție. În acest caz, poprirea nu

va putea fi executată decât după ajungerea la termen ori de la data îndeplinirii condiției.

Poprirea se înființează prin somația administratorului insolvabilității și se

comunică terțului menționat la alin.(l) împreună cu o copie certificată de pe hotărârea de

intentare a procedurii de insolvabilitate/faliment asupra debitorului.

Remarcă instanța de recurs că, prin somație se pune în vedere terțului, care devine,

potrivit alin.(l) din norma citată supra - terț poprit, interdicția de a plăti fără acordul

administratorului insolvabilității/lichidatorului sumele de bani sau de a transmite

bunurile mobile pe care le datorează debitorului ori pe care i le va datora, declarându-le

indisponibilizate. De la data comunicării somației de înființare a popririi și până la

achitarea integrală a obligațiilor, inclusiv pe perioada suspendării urmăririi silite prin

poprire, terțul poprit nu va face nici o altă plată sau operațiune care ar putea diminua

bunurile indisponibilizate. Orice operațiune efectuată cu aceste sume sau bunuri după

data comunicării somației de înființare a popririi este nulă.

În cazul în care se supun popririi sume cu scadențe succesive, indisponibilizarea se

întinde nu numai asupra sumelor ajunse la scadență, ci și asupra celor exigibile în viitor.

Indisponibilizarea se întinde și asupra fructelor civile ale creanței poprite, și asupra

oricăror alte accesorii născute chiar după înființarea popririi.

Dacă sunt înființate mai multe popriri, terțul poprit va comunica administratorului

insolvabilității/lichidatorului, după caz, numele și adresa celorlalți creditori, sumele

poprite de fiecare în parte. În termen de 5 zile de la comunicarea popririi, iar în cazul

sumelor de bani datorate în viitor - de la scadența acestora, terțul poprit este obligat să

plătească direct pe conturile de acumulare indicate de administratorul

insolvabilității/lichidator ori să consemneze suma de bani, dacă creanța poprită este

exigibilă, sau, după caz, să indisponibilizeze bunurile mobile incorporale poprite și să

trimită dovada către administratorul insolvabilității/lichidator pentru a fi preluate.

Potrivit normelor de drept enunțate în raport cu materialele pricinii, instanța de

recurs constată că, înaintând cererea privind validare popririi, lichidatorul Unității de

Implementare a Proiectelor de Aprovizionare cu Apă și Canalizare (în procedura

falimentului), Mamaliga Vitalii a susținut că Casa Națională de Asigurări Sociale are o

datorie față de debitorul insolvabil în mărime de 31 151, 93 lei, care se întemeiază pe

extrasul de cont eliberat de terțul poprit.

4

Colegiul reține că, potrivit Ordinului Ministerului Finanțelor nr. 158 din 23

decembrie 2016 cu privire la modul de achitare și evidență a plăților la bugetul public

național prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanțelor în anul 2017 pct. 9.1 prevede

că pentru stingerea obligațiilor aferente bugetului public național prin compensare,

precum și restituirea mijloacelor la conturile curente ale contribuabililor/plătitorilor,

demersurile privind corectarea sau restituirea plăților vor fi îndreptate nemijlocit

administratorilor de venituri, respectiv organelor fiscale teritoriale/specializate,

Serviciului Vamal, Casei Naționale de Asigurări Sociale, Companiei Naționale de

Asigurări în Medicină și autorităților/instituțiilor bugetare.

Potrivit pct. 9.2. al ordinului menționat, controlul și responsabilitatea pentru

corectitudinea de stingere a obligației fiscale/vamale prin compensare, precum și

restituirea mijloacelor la contul contribuabilului/plătitorului, se atribuie Serviciului

Fiscal de Stat, Serviciului Vamal, CNAS, CNAM și autorităților/instituțiilor bugetare.

Astfel, Colegiul consideră că instanța de insolvabilitate corect a conchis că

lichidatorul debitorului insolvabil, urma să depună o cerere privind restituirea

supraplății formate la bugetul de asigurări sociale de stat către Casa Națională de

Asigurări Sociale și nicidecum către Casa Teritorială de Asigurări Sociale, sect.

Buiucani, or, potrivit art. 126 alin.(2) (3) Legea insolvabilității,

administratorul/lichidatorul debitorului urmează ca prin somație să pună în vedere

terțului poprit despre existența datoriei și necesitatea achitării acestea și, doar după

somație, administratorul sau lichidatorul după expirarea a 30 zile poate introduce în

instanța de insolvabilitate cerere de validarea popririi.

Instanța de recurs reține că, potrivit prevederilor alin. (4), art. 44 al Legii privind

sistemul public de asigurări sociale, nr. 489-XIV din 08 iulie 1999, modificat prin

Legea nr.160 din 18 iulie 2014, Casele teritoriale sunt structuri teritoriale ale Casei

Naționale și nu au calitatea de persoană juridică.

La caz, lichidatorul Unității de Implementare a Proiectelor de Aprovizionare cu

Apă și Canalizare (în procedura falimentului), Mamaliga Vitalii a înaintat somația față

de o altă entitate, care nu gestionează mijloacele financiare și nu a înaintat-o față de

terțul poprit, în speță – Casa Națională de Asigurări Sociale.

Prin urmare, argumentele invocate în cererea de recurs, fiind apreciate în

coroborare cu circumstanțele constatate și probele administrate, nu pot servi temei

pentru admiterea recursului în sensul declarat.

Colegiul precizează că la examinarea cauzei instanța de insolvabilitate a creat

condiții obiective pentru realizarea și exercitarea drepturilor procedurale de către

participanții la proces, asigurându-le un proces echitabil în sensul art. 6 § 1 CEDO, cu

respectarea principiilor contradictorialității și egalității în fața legii și a justiției.

Din considerentele menționate supra și având în vedere că instanța de

insolvabilitate a aplicat și a interpretat corect normele de drept pertinente speței, iar

argumentele recurentului nu sunt justificate, Colegiul civil, comercial și de contencios

5

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge

recursul declarat de către lichidatorul Unității de Implementare a Proiectelor de

Aprovizionare cu Apă și Canalizare (în procedura falimentului), Mamaliga Vitalii

împotriva hotărârii din 27 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, cu menținerea

hotărârii instanței de insolvabilitate.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de lichidatorul Unității de Implementare a Proiectelor

de Aprovizionare cu Apă și Canalizare (în procedura falimentului), Mamaliga Vitalii.

Se menține hotărârea Curții de Apel Chișinău din 27 noiembrie 2017, pronunțată

în cauza civilă la cererea depusă de lichidatorul Unității de Implementare a Proiectelor

de Aprovizionare cu Apă și Canalizare (în procedura falimentului), Mamaliga Vitalii

cu privire la validarea popririi și încasarea sumei de 31 151,93 lei de la terțul poprit

Casa Națională de Asigurări Sociale.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tatiana Vieru

Judecători Maria Ghervas

Ion Druță

Luiza Gafton

Iuliana Oprea

6