2ra-73/18 — partajarea averii

2ra-73/18 — partajarea averii (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

prima instanță: N. Șova dosarul nr.2ra-73/18

(Judecătoria Botanica, mun. Chișinău)

instanța de apel: L. Bulgac, D. Manole, G. Dașchevici

(Curtea de Apel Chișinău)

D E C I Z I E

07 februarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul: Oleg Sternioală

Judecătorii : Dumitru Mardari, Nicolae Craiu, Mariana Pitic, Iurie Bejenaru

examinând recursul declarat de către Ion Nazdraciov,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ion Nazdraciov

împotriva Profirei Nazdraciov cu privire la partajarea averii proprietate comună în

devălmășie a soților,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 15 iunie 2017, prin care a fost

admis apelul declarat de către Profira Nazdraciov, casată hotărîrea Judecătoriei

Botanica, mun. Chișinău din 27 iunie 2016 și a fost emisă o nouă hotărîre cu

privire la respingerea acțiunii,

c o n s t a t ă:

La 05 octombrie 2015, Ion Nazdraciov a depus o cerere de chemare în

judecată împotriva Profirei Nazdraciov cu privire la partajarea averii proprietare

comună în devălmășie a soților.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 22 iunie 1996 a înregistrat

căsătorie cu pîrîta, iar în prezent copii minori nu au. Pentru că relațiile de familie

au fost grav și iremediabil vătămate prin neînțelegerea și absența ajutorului

reciproc, între cei doi au apărut neînțelegeri, iar în prezent sunt divorțați.

Menționează că în timpul căsătoriei, de către acesta și pârâtă a fost procurat

automobilul de model „Volkswagen Golf 4”, xxxxx. Afirmă reclamantul că, nu

cunoaște nimic despre soarta automobilului respectiv, iar în incinta Judecătoriei

Botanica, mun. Chișinău, după ședința de judecată în pricina cu privire la

desfacerea căsătoriei, pârâta Profira Nazdraciov în prezența avocaților Alexandru

Zmeu și Octavian Vârlan, a negat existența automobilului litigios. Faptul că,

automobilul de model „Volkswagen Golf 4”, xxxxx este înregistrat după pârâta

Nazdraciov Profira se confirmă prin acte.

Invocă că art. 19 alin. (1) Codul familiei prevede că bunurile dobândite de

către soți în timpul căsătoriei sânt supuse regimului proprietății în devălmășie. Iar

art. 20 Codul familiei prevede că bunurile dobândite de către soți în timpul

căsătoriei aparțin ambilor cu drept de proprietate în devălmășie, conform

1

legislației. Sunt proprietate în devălmășie bunurile procurate din contul: a)

veniturilor obținute de fiecare dintre soți din: - activitatea de muncă; - activitatea

de întreprinzător; - activitatea intelectuală; h) premiilor, indemnizațiilor și altor

plăți, cu excepția celor care au un caracter de compensare (ajutor material,

despăgubire pentru vătămarea sănătății etc); c) altor mijloace comune. Sunt

proprietate în devălmășie a soților bunurile mobile și imobile, valorile mobiliare,

depunerile și cotele de participație în capitalul social din instituțiile financiare sau

societățile comerciale, care au fost construite, constituite, procurate sau făcute din

contul mijloacelor comune, precum și alte bunuri dobândite în timpul căsătoriei,

chiar dacă sânt procurate sau depuse pe numele unuia dintre soți. Dreptul la

proprietate în devălmășie se extinde și asupra soțului care nu a avut un venit

propriu, fiind ocupat cu gospodăria casnică, cu educația copiilor sau din alte

motive temeinice. Sunt proprietate în devălmășie a soților bunurile care au fost

dobândite din ziua încheierii căsătoriei până în ziua încetării acesteia, instanța

judecătorească este în drept, în baza cererii soțului interesat care nu este vinovat de

desfacerea căsătoriei, să declare bunurile dobândite de către el în perioada cât soții

au dus gospodării separate proprietate a acestuia.

Consideră reclamantul că, în temeiul legislației în vigoare are dreptul la 1/2

cotă-parte din automobil de model „Volkswagen Golf 4”, xxxxx. Dat fiind faptul

că automobilul nu poate fi împărțit în natură, solicită reclamantul ca pârâtei să-i fie

transmis în proprietate automobilul, iar acestuia să îi fie achitat jumătate din costul

de piață al automobilului. Conform anunțurilor de pe site-ul www.999.md

automobilele de model „Volkswagen Golf 4”, costă 4 300-4 500 Euro. Deci,

solicită încasarea din contul pîrîtei a sumei de 2 000 euro, adică jumătate din costul

de piață al automobilului.

Prin urmare, Ion Nazdraciov solicită partajarea bunului mobil dobândit în

timpul căsătoriei după cum urmează: pârâtei Profira Nazdraciov să-i fie transmis

cu drept de proprietate automobilul de model „Volkswagen Golf 4”, anul fabricării

xxxxx; reclamantului Ion Nazdraciov să-i fie achitată contravaloarea a ½ cotă-parte

din prețul automobilului de model „Volkswagen Golf 4”, xxxxx; încasarea din

contul pîrîtei Profira Nazdraciov în beneficiul reclamantului Ion Nazdraciov a

sumei de 2 000 euro, jumătate din costul de piață a automobilului, precum și

încasarea cheltuielilor de judecată și de asistență juridică.

Prin hotărîrea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 27 iunie 2016,

acțiunea lui Ion Nazdraciov a fost admisă parțial, a fost dispusă partajarea

proprietății comune în devălmășie a soților constituită din automobilul de model

„Volkswagen Golf 4”, anul fabricării xxxxx, prin încasarea din contul Profirei

Nazdraciov în beneficiul lui Ion Nazdraciov a sumei de 2 000 euro cu titlu de

contravaloare de ½ cotă-parte din valoarea automobilului de model „Volkswagen

Golf 4”, anul fabricării xxxxx, convertiți în lei moldovenești conform cursului

oficial BNM la ziua executării hotărîrii. Au fost respinse pretențiile lui Ion

Nazdraciov în partea atribuirii în proprietate Profirei Nazdraciov a automobilului

de model „Volkswagen Golf 4”, anul fabricării xxxxx, ca fiind neîntemeiate. A fost

admisă parțial pretenția lui Nazdraciov Ion cu privire la recuperarea cheltuielilor de

2

judecată și a fost încasată din contul Profirei Nazdraciov în beneficiul lui Ion

Nazdraciov suma de 3 438, 55 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

La 22 iulie 2016, împotriva hotărîrii instanței de fond, a declarat apel Profira

Nazdraciov, solicitând casarea hotărârii primei instanței cu emiterea unei noi

hotărîri de respingere a acțiunii ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 15 iunie 2017 a fost admis apelul

declarat de către Profira Nazdraciov, casată hotărîrea primei instanțe cu emiterea

unei noi hotărîri de respingere a acțiunii.

La 01 septembrie 2017, Ion Nazdraciov a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, cerând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului, Ion Nazdraciov a indicat că nu este de acord cu

decizia instanței de apel deoarece instanța de apel n-a apreciat pe deplin

argumentele aduse, le-a ignorat și contrar tuturor circumstanțelor importante la caz

a pronunțat o hotărîre ilegală lipsită de suport legal.

A mai indicat că prin decizia emisă îi este grav încălcat dreptul de

proprietate, deoarece în cadrul examinării cauzei au fost prezentate probe care

dovedesc faptul că automobilul de model „Volkswagen Golf 4”, anul fabricării

xxxxx constituie avere dobîndită în căsătorie și că acest bun a fost vîndut fără

acordul său în mod tainic în timpul procesului de divorț. Iar, în urma vînzării

automobilului nu a primit ½ cotă-parte din valoarea bunului litigios.

Consideră că prima instanță temeinic și legal i-a admis parțial acțiunea.

În conformitate cu art.434 alin.(1) Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei redactate.

Din actele pricinii rezultă că decizia Curții de Apel Chișinău este emisă la 15

iunie 2017, fiind expediată părților la proces pentru cunoștință la 05 iulie 2017,

însă la actele pricinii lipsesc date prin care s-ar confirma data recepționării deciziei

motivate a instanței de apel de către Ion Nazdraciov și prin urmare, Colegiul

consideră că recursul declarat la 01 septembrie 2017 de către Ion Nazdraciov este

depus în termenul prevăzut de lege.

În conformitate cu art.440 alin.(2) Codul de procedură civilă, completul din

3 judecători prin încheierea din 24 ianuarie 2017 a considerat recursul admisibil și

a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art.444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și care

urmează a fi admis cu casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii

primei instanțe din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) Codul de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței

de apel și să mențină hotărârea primei instanțe.

Pe parcursul examinării cauzei s-a stabilit că Ion Nazdraciov s-a adresat în

instanța de judecată cu acțiune împotriva Profirei Nazdraciov solicitînd partajarea

automobilului de model „Volkswagen Golf 4”, anul fabricării xxxxx ca bun

3

dobîndit în timpul căsătoriei. În acțiunea concretizată pe parcursul examinării

cauzei a solicitat reclamantul Ion Nazdraciov atribuirea întregului bun în

proprietate pîrîtei Profira Nazdraciov în schimbul unei sulte de ½ cotă-parte, în

favoarea sa, din costul de piață al automobilului în litigiu.

Fiind investită cu judecarea cauzei în fond, prima instanță aplicînd

prevederile art. 19, 20 alin. (3)-(5), 25 alin. (1)-(4), 26 alin. (1) Codul familiei și

366, 369 alin. (1) Codul civil a ajuns la concluzia temeiniciei parțiale a acțiunii cu

admiterea acesteia în partea pretenției cu privire la partajarea automobilului

proprietate comună în devălmășie prin încasarea de la Profira Nazdraciov în

beneficiul lui Ion Nazdraciov a sumei de 2000 euro, ceea ce constituie ½ cotă-

parte din valoarea automobilului, iar pretenția cu privire la atribuirea în

proprietatea Profirei Nazdraciov a întregului bun a fost respinsă ca fiind

neîntemeiată.

Pentru a decide astfel, prima instanță a reținut că automobilul de model

„Volkswagen Golf 4”, anul fabricării xxxxx a fost dobîndit de către părți în timpul

căsătoriei. Acest bun a fost înstrăinat de către Profira Nazdraciov, actul de

înstrăinare nu este contestat de către părți precum și mijloacele financiare realizate

din înstrăinare nu au fost partajate între părți. La fel, a stabilit prima instanță că

valoarea automobilului la data vînzării constituia suma de 4000 euro.

Hotărârea primei instanțe a fost contestată cu apel de către Profira

Nazdraciov.

Instanța de apel, examinând temeinicia și legalitatea hotărârii primei instanțe

a admis apelul declarat de Profira Nazdraciov și a casat hotărîrea primei instanțe cu

emiterea unei noi hotărîri de respingere integrală a acțiunii.

În susținerea opiniei date, instanța de apel a stabilit că Ion Nazdraciov și

Profira Nazdraciov s-au aflat în relații de căsătorie din 22 iunie 1996 pînă la 09

februarie 2015. În timpul căsătoriei, la 21 ianuarie 2010, părțile au dobîndit în

proprietate automobilul de model „Volkswagen Golf 4”, anul fabricării xxxxx,

fiind înmatriculat pe numele pîrîtei Profira Nazdraciov. La 25 august 2014, adică

în perioada în care părțile se aflau în căsătorie, automobilul din litigiu a fost

reînmatriculat după Fiodor Barbaroș, eliberîndu-i-se nr. de înmatriculare xxxxx.

A mai reținut instanța de apel că bunul a cărei partajare a fost solicitată nu

mai constituia proprietate comună în devălmășie a foștilor soți, fiind înstrăinat

unui terț încă în perioada aflării părților în căsătorie, și prin urmare, respectivul bun

nu mai poate fi supus partajării între foștii soți, or soții pot partaja doar bunurile

care le aparțin. La caz, însă bunul pretins spre partajare la moment constituie

proprietatea altei persoane.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel Ion Nazdraciov a declarat

recurs.

Judecând recursul declarat, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că instanța de apel la

emiterea deciziei a aplicat eronat normele de drept material și procedural și greșit a

ajuns la concluzia respingerii acțiunii pe motiv că reclamantul nu poate solicita

partajarea automobilului ca avere dobîndită în timpul căsătoriei, deoarece la 25

august 2014, în timpul căsătoriei, automobilul dat a fost înstrăinat și reînmatriculat

4

după o altă persoană, eliberîndu-i-se un alt număr de înmatriculare, pe când, în

speță, prima instanță a emis o concluzie legală și întemeiată reieșind din

următoarele.

Conform art. 19 Codul familiei, bunurile dobîndite de către soți în timpul

căsătoriei sunt supuse regimului proprietății în devălmășie.

Conform art. 20 alin. (3), (4), (5) Codul familiei, sînt proprietate în

devălmășie a soților bunurile mobile și imobile, valorile mobiliare, depunerile și

cotele de participație în capitalul social din instituțiile financiare sau societățile

comerciale, care au fost construite, constituite, procurate sau făcute din contul

mijloacelor comune, precum și alte bunuri dobîndite în timpul căsătoriei, chiar

dacă sînt procurate sau depuse pe numele unuia dintre soți și dreptul la proprietate

în devălmășie se extinde și asupra soțului care nu a avut un venit propriu, fiind

ocupat cu gospodăria casnică, cu educația copiilor sau din alte motive temeinice,

precum și sînt proprietate în devălmășie a soților bunurile care au fost dobîndite

din ziua încheierii căsătoriei pînă în ziua încetării acesteia. Instanța judecătorească

este în drept, în baza cererii soțului interesat care nu este vinovat de desfacerea

căsătoriei, să declare bunurile dobîndite de către el în perioada cît soții au dus

gospodării separate proprietate a acestuia.

Iar, art.25 alin.(1)-(4) al Codului familiei prevede că, împărțirea proprietății

în devălmășie a soților poate fi făcută atît în timpul căsătoriei, cît și după

desfacerea ei, la cererea oricăruia dintre soți. Proprietatea în devălmășie poate fi

împărțită în baza acordului dintre soți. In caz de neînțelegere, determinarea cotei-

părți a fiecărui soț în proprietatea în devălmășie, precum și împărțirea acesteia în

natură, se face pe cale judecătorească. La împărțirea proprietății în devălmășie,

instanța judecătorească, la cererea soților, stabilește bunurile ce urmează să fie

transmise fiecăruia dintre ei. Dacă unuia dintre soți îi sînt transmise bunuri care

depășesc cota ce-i revine, celuilalt soț i se poate stabili o compensație bănească sau

de altă natură.

Conform art.26 alin.(1) Codul familiei, la împărțirea proprietății în

devălmășie a soților determinarea cotelor-părți din aceasta, părțile soților sînt

considerate egale dacă contractul matrimonial nu prevede altfel.

Conform art. 366 Codul civil, în cazul în care dreptul de proprietate aparține

concomitent mai multor persoane fără ca vreuna dintre ele să fie titularul unei cote

- părți egale ideale din bunul comun, proprietatea este comună în devălmășie.

Din actele cauzei s-a stabilit că reclamantul Nazdraciov Ion și pîrîta

Nazdraciov Profira s-au aflat în relații de căsătorie din 22 iunie 1996 pînă la 09

februarie 2015 și divorțul a fost înregistrat în registrul actelor de stare civilă la 12

martie 2015 cu nr. 156 (f.d. 13-14).

Concomitent s-a stabilit că în timpul căsătoriei părțile au dobîndit în

proprietate la data de 21 ianuarie 2010 automobilul de model „Volkswagen Golf

4”, anul fabricării xxxxx, fiind înmatriculat pe numele pîrîtei Nazdraciov Profira

(f.d.44).

Astfel cu certitudine s-a constatat că acest bun mobil a fost dobîndit de

către părți în timpul căsătoriei, constituind proprietatea comună în devălmășie a

părților.

5

Or, conform art.369 alin.(1) Codul civil, fiecare din coproprietarii devălmași

poate dispune de bunul mobil proprietate comună în devălmășie dacă acordul

încheiat între ei nu prevede altfel.

Conform art.21 alin.(2) Codul familiei, fiecare dintre soți este în drept să

încheie convenții prin care să dispună de bunurile comune, cu excepția bunurilor

imobile, acordul celuilalt soț fiind prezumat.

Tot din materialele dosarului rezultă că la 25 august 2014 automobilul de

model „Volkswagen Golf 4”, xxxxx a fost reînmatriculat după Barbaroș Fiodor

Nichita, eliberîndu-i-se nr. de înmatriculare xxxxx (f.d.44).

Reieșind din informația de pe site-ul 999.md din data de 01 octombrie 2015

prețul automobilelor de model „Volkswagen Golf 4”, anul fabricării 2002 sunt

propuse la vînzare cu prețul între 4 200 - 4 500 euro (f.d. 16-l7).

Totodată din declarațiile reclamantului-recurent Nazdraciov Ion rezultă că

valoarea automobilul litigios de model „Volkswagen Golf 4”, anul fabricării xxxxx

este apreciată sub prețul estimativ probat și anume în sumă de 4 000 euro.

Așadar, prima instanță a stabilit costul automobilului din litigiu în sumă de

4000 euro, cu atît mai mult că acest fapt nu a fost combătut și nici negat de partea

pîrîtă prin alt mijloc de probă, acceptînd această valoare, inclusiv și neprezentînd

dovada înstrăinării bunului și valoarea de înstrăinare, deținînd această probă.

Or, art. 131 alin.(2), (3) CPC stipulează că, instanța poate considera

suficiente pentru proces circumstanțele determinate în baza explicațiilor uneia

dintre părți dacă cealaltă deține proba solicitată de instanță, dar nu o prezintă și

dacă partea obligată să dovedească afirmațiile sale deține, dar nu prezintă în

judecată, probele necesare, instanța este în drept să-și întemeieze concluziile pe

explicațiile date de partea adversă.

Conform art.210 alin.(1) Codul civil, trebuie să fie încheiate în scris actele

juridice dintre persoanele juridice, dintre persoanele juridice și persoanele fizice și

dintre persoanele fizice dacă valoarea obiectului actului juridic depășește 1000 de

lei, iar în cazurile prevăzute de lege, indiferent de valoarea obiectului.

Art. 211 alin.(1) Codul civil prevede că, nerespectarea formei scrise a actului

juridic face să decadă părțile din dreptul de a cere, în caz de litigiu, proba cu

martori pentru dovedirea actului juridic.

În conformitate cu art.122 alin.(1) CPC, circumstanțele care, conform legii,

trebuie confirmate prin anumite mijloace de probațiune nu pot fi dovedite cu nici

un fel de alte mijloace probante.

La fel, art.130 CPC stipulează că, instanța judecătorească apreciază probele

după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă,

nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și

interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Nici un fel de probe nu au pentru

instanța judecătorească o forță probantă prestabilită fără aprecierea lor. Fiecare

probă se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea, veridicitatea

ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și suficiența

pentru soluționarea pricinii. Ca rezultat al aprecierii probelor, instanța

judecătorească este obligată să reflecte în hotărîre motivele concluziilor sale

privind admiterea unor probe și respingerea altor probe, precum și argumentarea

6

preferinței unor probe față de altele. Proba este declarată ca fiind veridică dacă

instanța constată prin cercetare și comparare cu alte probe că datele pe care le

conține corespund realității.

În circumstanțele expuse, prima instanță just a respins argumentul intimatei

Profira Nazdraciov precum că automobilul litigios de model „Volkswagen Golf 4”,

anul fabricării xxxxx nu este proprietatea părților, dar a Rodicăi Nazdraciov și a lui

Victor Tsarev, deoarece argumentul invocat nu a fost probat printr-un înscris,

corespunzător prevederilor art.210 alin.(1) Codul civil.

Totodată, Colegiul conchide că prima instanță corect a respins drept probe

declarațiile martorilor Nazdraciov Rodica și Tsariov Victor, deoarece din moment

ce pîrîta-intimată nu a probat printr-un înscris faptul procurării de primii a bunului

litigios, prin prisma art.211 alin.(1) Codul civil, este decăzută din dreptul de a

proba cu martorii faptul invocat.

Conform art. 361 alin.(l),(2) Codul civil, împărțirea bunului proprietate

comună pe cote-părți se face în natură, proporțional cotei-părți a fiecărui

coproprietar și dacă bunul proprietate comună pe cote-părți este indivizibil ori nu

este partajabil în natură, împărțirea se face prin atribuirea întregului bun, în

schimbul unei sulte, în favoarea unui ori a mai multor coproprietari, la cererea lor

sau prin vînzarea bunului în modul stabilit de coproprietari ori, în caz de

neînțelegere, la licitație și distribuirea prețului către coproprietari proporțional

cotei-părți a fiecăruia dintre ei.

Art. 370 Codul civil stipulează că împărțirea proprietății în devălmășie între

coproprietari devălmași se va face proporțional aportului fiecăruia la dobîndirea

bunului, iar până la proba contrară aportul coproprietarilor devălmași este

prezumat a fi egal.

În temeiul normelor de drept sus-indicate, Colegiul conchide că prima

instanță corect a stabilit că automobilul de model „Volkswagen Golf 4”, anul

fabricării xxxxx, a fost dobîndît de părți în perioada căsătoriei și că a fost înstrăinat

de către Profira Nazdraciov, iar veniturile realizate din înstrăinare nu au fost

partajate între părți și respectiv just a încasat de la Profira Nazdraciov în beneficiul

lui Ion Nazdraciov suma de 2 000 euro cu titlu de contravaloarea a 1/2 cotă-parte

din valoarea automobilului din litigiu.

În conformitate cu art. 94 alin. (1) și art. 96 CPC, instanța judecătorească

obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părții care a avut cîștig de

cauză toate cheltuielile de judecată, precum și cheltuielile ei de asistență juridică,

în măsura în care acestea au fost reale, necesare și rezonabile. Cheltuielile

menționate la alin.(1) se compensează părții care a avut cîștig de cauză dacă

aceasta a fost reprezentată în judecată de un avocat.

Prin urmare, prima instanță, legal în temeiul normelor enunțate, a încasat de

la Profira Nazdraciov în beneficiul lui Ion Nazdraciov suma de 3 438,55 lei cu

titlu de cheltuieli de judecată, care au fost în mod real făcute, în limita unui

cuantum rezonabil, ținînd cont atît de complexitatea cauzei, de lucrul efectuat de

apărător, precum și numărul ședințelor de judecată.

În acest sens se reține și practica Curții Europene a Drepturilor Omului în

cazul Amihalachioaie vs. Moldova din 20 aprilie 2004 în care Curtea Europeană a

7

indicat că partea care a cîștigat procesul nu va putea obține rambursarea unor

cheltuieli decât în măsura în care se constată realitatea, necesitatea și caracterul lor

rezonabil.

În acest context, instanța de recurs reține ca greșită și contrară prevederilor

normelor de drept material și procedural enunțate, concluzia instanței de apel de

casare a hotărârii primei instanțe și emitere a unei noi hotărâri de respingere a

acțiunii, fiind întemeiată critica recurentului în sensul că instanța de apel și-a

fundamentat concluzia doar pe susținerile reclamatei-intimate și că a dat o

apreciere arbitrară probelor.

Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție constată că, soluția primei instanțe de admitere parțială

a acțiunii este rezultatul unei interpretări corecte a normelor de drept material,

bazată pe aprecierea juridică cuvenită a probelor .

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că,

circumstanțele pricinii au fost constatate de prima instanță, însă normele de drept

material au fost aplicate eronat de către instanța de apel și nu este necesară

verificarea suplimentară a cărorva dovezi, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de

a admite recursul declarat de către Ion Nazdraciov, de a casa integral decizia

instanței de apel și de a menține hotărârea primei instanțe.

În conformitate cu art.445 alin. (1) lit. f) Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de către Ion Nazdraciov.

Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 15 iunie 2017 și se menține

hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 27 iunie 2016, în cauza civilă

la cererea de chemare în judecată a lui Ion Nazdraciov împotriva Profirei

Nazdraciov cu privire la partajarea averii proprietate comună în devălmășie a

soților.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, Oleg Sternioală

judecătorul

Judecătorii Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

8