2ra-73/18 — partajarea averii

prima instanță: N. Șova dosarul nr.2ra-73/18 (Judecătoria Botanica, mun. Chișinău) instanța de apel: L. Bulgac, D. Manole, G. Dașchevici (Curtea de Apel Chișinău) D E C I Z I E 07 februarie 2018 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul: Oleg Sternioală Judecătorii : Dumitru Mardari, Nicolae Craiu, Mariana Pitic, Iurie Bejenaru examinând recursul declarat de către Ion Nazdraciov, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ion Nazdraciov împotriva Profirei Nazdraciov cu privire la partajarea averii proprietate comună în devălmășie a soților, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 15 iunie 2017, prin care a fost admis apelul declarat de către Profira Nazdraciov, casată hotărîrea Judecătoriei Botanica, mun.

Chișinău din 27 iunie 2016 și a fost emisă o nouă hotărîre cu privire la respingerea acțiunii, c o n s t a t ă: La 05 octombrie 2015, Ion Nazdraciov a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Profirei Nazdraciov cu privire la partajarea averii proprietare comună în devălmășie a soților. În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 22 iunie 1996 a înregistrat căsătorie cu pîrîta, iar în prezent copii minori nu au. Pentru că relațiile de familie au fost grav și iremediabil vătămate prin neînțelegerea și absența ajutorului reciproc, între cei doi au apărut neînțelegeri, iar în prezent sunt divorțați. Menționează că în timpul căsătoriei, de către acesta și pârâtă a fost procurat automobilul de model „Volkswagen Golf 4”, xxxxx.

Afirmă reclamantul că, nu cunoaște nimic despre soarta automobilului respectiv, iar în incinta Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău, după ședința de judecată în pricina cu privire la desfacerea căsătoriei, pârâta Profira Nazdraciov în prezența avocaților Alexandru Zmeu și Octavian Vârlan, a negat existența automobilului litigios. Faptul că, automobilul de model „Volkswagen Golf 4”, xxxxx este înregistrat după pârâta Nazdraciov Profira se confirmă prin acte. Invocă că art. 19 alin. (1) Codul familiei prevede că bunurile dobândite de către soți în timpul căsătoriei sânt supuse regimului proprietății în devălmășie. Iar art. 20 Codul familiei prevede că bunurile dobândite de către soți în timpul căsătoriei aparțin ambilor cu drept de proprietate în devălmășie, conform 1 legislației.

Sunt proprietate în devălmășie bunurile procurate din contul: a) veniturilor obținute de fiecare dintre soți din: - activitatea de muncă; - activitatea de întreprinzător; - activitatea intelectuală; h) premiilor, indemnizațiilor și altor plăți, cu excepția celor care au un caracter de compensare (ajutor material, despăgubire pentru vătămarea sănătății etc); c) altor mijloace comune. Sunt proprietate în devălmășie a soților bunurile mobile și imobile, valorile mobiliare, depunerile și cotele de participație în capitalul social din instituțiile financiare sau societățile comerciale, care au fost construite, constituite, procurate sau făcute din contul mijloacelor comune, precum și alte bunuri dobândite în timpul căsătoriei, chiar dacă sânt procurate sau depuse pe numele unuia dintre soți.

Dreptul la proprietate în devălmășie se extinde și asupra soțului care nu a avut un venit propriu, fiind ocupat cu gospodăria casnică, cu educația copiilor sau din alte motive temeinice. Sunt proprietate în devălmășie a soților bunurile care au fost dobândite din ziua încheierii căsătoriei până în ziua încetării acesteia, instanța judecătorească este în drept, în baza cererii soțului interesat care nu este vinovat de desfacerea căsătoriei, să declare bunurile dobândite de către el în perioada cât soții au dus gospodării separate proprietate a acestuia. Consideră reclamantul că, în temeiul legislației în vigoare are dreptul la 1/2 cotă-parte din automobil de model „Volkswagen Golf 4”, xxxxx. Dat fiind faptul că automobilul nu poate fi împărțit în natură, solicită reclamantul ca pârâtei să-i fie transmis în proprietate automobilul, iar acestuia să îi fie achitat jumătate din costul de piață al automobilului.

Conform anunțurilor de pe site-ul www.999.md automobilele de model „Volkswagen Golf 4”, costă 4 300-4 500 Euro. Deci, solicită încasarea din contul pîrîtei a sumei de 2 000 euro, adică jumătate din costul de piață al automobilului. Prin urmare, Ion Nazdraciov solicită partajarea bunului mobil dobândit în timpul căsătoriei după cum urmează: pârâtei Profira Nazdraciov să-i fie transmis cu drept de proprietate automobilul de model „Volkswagen Golf 4”, anul fabricării xxxxx; reclamantului Ion Nazdraciov să-i fie achitată contravaloarea a ½ cotă-parte din prețul automobilului de model „Volkswagen Golf 4”, xxxxx; încasarea din contul pîrîtei Profira Nazdraciov în beneficiul reclamantului Ion Nazdraciov a sumei de 2 000 euro, jumătate din costul de piață a automobilului, precum și încasarea cheltuielilor de judecată și de asistență juridică.

Prin hotărîrea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 27 iunie 2016, acțiunea lui Ion Nazdraciov a fost admisă parțial, a fost dispusă partajarea proprietății comune în devălmășie a soților constituită din automobilul de model „Volkswagen Golf 4”, anul fabricării xxxxx, prin încasarea din contul Profirei Nazdraciov în beneficiul lui Ion Nazdraciov a sumei de 2 000 euro cu titlu de contravaloare de ½ cotă-parte din valoarea automobilului de model „Volkswagen Golf 4”, anul fabricării xxxxx, convertiți în lei moldovenești conform cursului oficial BNM la ziua executării hotărîrii. Au fost respinse pretențiile lui Ion Nazdraciov în partea atribuirii în proprietate Profirei Nazdraciov a automobilului de model „Volkswagen Golf 4”, anul fabricării xxxxx, ca fiind neîntemeiate.

A fost admisă parțial pretenția lui Nazdraciov Ion cu privire la recuperarea cheltuielilor de 2 judecată și a fost încasată din contul Profirei Nazdraciov în beneficiul lui Ion Nazdraciov suma de 3 438, 55 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată. La 22 iulie 2016, împotriva hotărîrii instanței de fond, a declarat apel Profira Nazdraciov, solicitând casarea hotărârii primei instanței cu emiterea unei noi hotărîri de respingere a acțiunii ca fiind neîntemeiată. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 15 iunie 2017 a fost admis apelul declarat de către Profira Nazdraciov, casată hotărîrea primei instanțe cu emiterea unei noi hotărîri de respingere a acțiunii. La 01 septembrie 2017, Ion Nazdraciov a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, cerând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului, Ion Nazdraciov a indicat că nu este de acord cu decizia instanței de apel deoarece instanța de apel n-a apreciat pe deplin argumentele aduse, le-a ignorat și contrar tuturor circumstanțelor importante la caz a pronunțat o hotărîre ilegală lipsită de suport legal. A mai indicat că prin decizia emisă îi este grav încălcat dreptul de proprietate, deoarece în cadrul examinării cauzei au fost prezentate probe care dovedesc faptul că automobilul de model „Volkswagen Golf 4”, anul fabricării xxxxx constituie avere dobîndită în căsătorie și că acest bun a fost vîndut fără acordul său în mod tainic în timpul procesului de divorț. Iar, în urma vînzării automobilului nu a primit ½ cotă-parte din valoarea bunului litigios.

Consideră că prima instanță temeinic și legal i-a admis parțial acțiunea. În conformitate cu art.434 alin.(1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei redactate. Din actele pricinii rezultă că decizia Curții de Apel Chișinău este emisă la 15 iunie 2017, fiind expediată părților la proces pentru cunoștință la 05 iulie 2017, însă la actele pricinii lipsesc date prin care s-ar confirma data recepționării deciziei motivate a instanței de apel de către Ion Nazdraciov și prin urmare, Colegiul consideră că recursul declarat la 01 septembrie 2017 de către Ion Nazdraciov este depus în termenul prevăzut de lege. În conformitate cu art.440 alin.(2) Codul de procedură civilă, completul din 3 judecători prin încheierea din 24 ianuarie 2017 a considerat recursul admisibil și a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art.444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și care urmează a fi admis cu casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) Codul de procedură civilă, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței de apel și să mențină hotărârea primei instanțe. Pe parcursul examinării cauzei s-a stabilit că Ion Nazdraciov s-a adresat în instanța de judecată cu acțiune împotriva Profirei Nazdraciov solicitînd partajarea automobilului de model „Volkswagen Golf 4”, anul fabricării xxxxx ca bun 3 dobîndit în timpul căsătoriei.

În acțiunea concretizată pe parcursul examinării cauzei a solicitat reclamantul Ion Nazdraciov atribuirea întregului bun în proprietate pîrîtei Profira Nazdraciov în schimbul unei sulte de ½ cotă-parte, în favoarea sa, din costul de piață al automobilului în litigiu. Fiind investită cu judecarea cauzei în fond, prima instanță aplicînd prevederile art. 19, 20 alin. (3)-(5), 25 alin. (1)-(4), 26 alin. (1) Codul familiei și 366, 369 alin. (1) Codul civil a ajuns la concluzia temeiniciei parțiale a acțiunii cu admiterea acesteia în partea pretenției cu privire la partajarea automobilului proprietate comună în devălmășie prin încasarea de la Profira Nazdraciov în beneficiul lui Ion Nazdraciov a sumei de 2000 euro, ceea ce constituie ½ cotă- parte din valoarea automobilului, iar pretenția cu privire la atribuirea în proprietatea Profirei Nazdraciov a întregului bun a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Pentru a decide astfel, prima instanță a reținut că automobilul de model „Volkswagen Golf 4”, anul fabricării xxxxx a fost dobîndit de către părți în timpul căsătoriei. Acest bun a fost înstrăinat de către Profira Nazdraciov, actul de înstrăinare nu este contestat de către părți precum și mijloacele financiare realizate din înstrăinare nu au fost partajate între părți. La fel, a stabilit prima instanță că valoarea automobilului la data vînzării constituia suma de 4000 euro. Hotărârea primei instanțe a fost contestată cu apel de către Profira Nazdraciov. Instanța de apel, examinând temeinicia și legalitatea hotărârii primei instanțe a admis apelul declarat de Profira Nazdraciov și a casat hotărîrea primei instanțe cu emiterea unei noi hotărîri de respingere integrală a acțiunii.

În susținerea opiniei date, instanța de apel a stabilit că Ion Nazdraciov și Profira Nazdraciov s-au aflat în relații de căsătorie din 22 iunie 1996 pînă la 09 februarie 2015. În timpul căsătoriei, la 21 ianuarie 2010, părțile au dobîndit în proprietate automobilul de model „Volkswagen Golf 4”, anul fabricării xxxxx, fiind înmatriculat pe numele pîrîtei Profira Nazdraciov. La 25 august 2014, adică în perioada în care părțile se aflau în căsătorie, automobilul din litigiu a fost reînmatriculat după Fiodor Barbaroș, eliberîndu-i-se nr. de înmatriculare xxxxx. A mai reținut instanța de apel că bunul a cărei partajare a fost solicitată nu mai constituia proprietate comună în devălmășie a foștilor soți, fiind înstrăinat unui terț încă în perioada aflării părților în căsătorie, și prin urmare, respectivul bun nu mai poate fi supus partajării între foștii soți, or soții pot partaja doar bunurile care le aparțin.

La caz, însă bunul pretins spre partajare la moment constituie proprietatea altei persoane. Nefiind de acord cu decizia instanței de apel Ion Nazdraciov a declarat recurs. Judecând recursul declarat, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că instanța de apel la emiterea deciziei a aplicat eronat normele de drept material și procedural și greșit a ajuns la concluzia respingerii acțiunii pe motiv că reclamantul nu poate solicita partajarea automobilului ca avere dobîndită în timpul căsătoriei, deoarece la 25 august 2014, în timpul căsătoriei, automobilul dat a fost înstrăinat și reînmatriculat 4 după o altă persoană, eliberîndu-i-se un alt număr de înmatriculare, pe când, în speță, prima instanță a emis o concluzie legală și întemeiată reieșind din următoarele.

Conform art. 19 Codul familiei, bunurile dobîndite de către soți în timpul căsătoriei sunt supuse regimului proprietății în devălmășie. Conform art. 20 alin. (3), (4), (5) Codul familiei, sînt proprietate în devălmășie a soților bunurile mobile și imobile, valorile mobiliare, depunerile și cotele de participație în capitalul social din instituțiile financiare sau societățile comerciale, care au fost construite, constituite, procurate sau făcute din contul mijloacelor comune, precum și alte bunuri dobîndite în timpul căsătoriei, chiar dacă sînt procurate sau depuse pe numele unuia dintre soți și dreptul la proprietate în devălmășie se extinde și asupra soțului care nu a avut un venit propriu, fiind ocupat cu gospodăria casnică, cu educația copiilor sau din alte motive temeinice, precum și sînt proprietate în devălmășie a soților bunurile care au fost dobîndite din ziua încheierii căsătoriei pînă în ziua încetării acesteia.

Instanța judecătorească este în drept, în baza cererii soțului interesat care nu este vinovat de desfacerea căsătoriei, să declare bunurile dobîndite de către el în perioada cît soții au dus gospodării separate proprietate a acestuia. Iar, art.25 alin.(1)-(4) al Codului familiei prevede că, împărțirea proprietății în devălmășie a soților poate fi făcută atît în timpul căsătoriei, cît și după desfacerea ei, la cererea oricăruia dintre soți. Proprietatea în devălmășie poate fi împărțită în baza acordului dintre soți. In caz de neînțelegere, determinarea cotei- părți a fiecărui soț în proprietatea în devălmășie, precum și împărțirea acesteia în natură, se face pe cale judecătorească. La împărțirea proprietății în devălmășie, instanța judecătorească, la cererea soților, stabilește bunurile ce urmează să fie transmise fiecăruia dintre ei.

Dacă unuia dintre soți îi sînt transmise bunuri care depășesc cota ce-i revine, celuilalt soț i se poate stabili o compensație bănească sau de altă natură. Conform art.26 alin.(1) Codul familiei, la împărțirea proprietății în devălmășie a soților determinarea cotelor-părți din aceasta, părțile soților sînt considerate egale dacă contractul matrimonial nu prevede altfel. Conform art. 366 Codul civil, în cazul în care dreptul de proprietate aparține concomitent mai multor persoane fără ca vreuna dintre ele să fie titularul unei cote - părți egale ideale din bunul comun, proprietatea este comună în devălmășie. Din actele cauzei s-a stabilit că reclamantul Nazdraciov Ion și pîrîta Nazdraciov Profira s-au aflat în relații de căsătorie din 22 iunie 1996 pînă la 09 februarie 2015 și divorțul a fost înregistrat în registrul actelor de stare civilă la 12 martie 2015 cu nr. 156 (f.d.

13-14). Concomitent s-a stabilit că în timpul căsătoriei părțile au dobîndit în proprietate la data de 21 ianuarie 2010 automobilul de model „Volkswagen Golf 4”, anul fabricării xxxxx, fiind înmatriculat pe numele pîrîtei Nazdraciov Profira (f.d.44). Astfel cu certitudine s-a constatat că acest bun mobil a fost dobîndit de către părți în timpul căsătoriei, constituind proprietatea comună în devălmășie a părților. 5 Or, conform art.369 alin.(1) Codul civil, fiecare din coproprietarii devălmași poate dispune de bunul mobil proprietate comună în devălmășie dacă acordul încheiat între ei nu prevede altfel. Conform art.21 alin.(2) Codul familiei, fiecare dintre soți este în drept să încheie convenții prin care să dispună de bunurile comune, cu excepția bunurilor imobile, acordul celuilalt soț fiind prezumat.

Tot din materialele dosarului rezultă că la 25 august 2014 automobilul de model „Volkswagen Golf 4”, xxxxx a fost reînmatriculat după Barbaroș Fiodor Nichita, eliberîndu-i-se nr. de înmatriculare xxxxx (f.d.44). Reieșind din informația de pe site-ul 999.md din data de 01 octombrie 2015 prețul automobilelor de model „Volkswagen Golf 4”, anul fabricării 2002 sunt propuse la vînzare cu prețul între 4 200 - 4 500 euro (f.d. 16-l7). Totodată din declarațiile reclamantului-recurent Nazdraciov Ion rezultă că valoarea automobilul litigios de model „Volkswagen Golf 4”, anul fabricării xxxxx este apreciată sub prețul estimativ probat și anume în sumă de 4 000 euro.

Așadar, prima instanță a stabilit costul automobilului din litigiu în sumă de 4000 euro, cu atît mai mult că acest fapt nu a fost combătut și nici negat de partea pîrîtă prin alt mijloc de probă, acceptînd această valoare, inclusiv și neprezentînd dovada înstrăinării bunului și valoarea de înstrăinare, deținînd această probă. Or, art. 131 alin.(2), (3) CPC stipulează că, instanța poate considera suficiente pentru proces circumstanțele determinate în baza explicațiilor uneia dintre părți dacă cealaltă deține proba solicitată de instanță, dar nu o prezintă și dacă partea obligată să dovedească afirmațiile sale deține, dar nu prezintă în judecată, probele necesare, instanța este în drept să-și întemeieze concluziile pe explicațiile date de partea adversă.

Conform art.210 alin.(1) Codul civil, trebuie să fie încheiate în scris actele juridice dintre persoanele juridice, dintre persoanele juridice și persoanele fizice și dintre persoanele fizice dacă valoarea obiectului actului juridic depășește 1000 de lei, iar în cazurile prevăzute de lege, indiferent de valoarea obiectului. Art. 211 alin.(1) Codul civil prevede că, nerespectarea formei scrise a actului juridic face să decadă părțile din dreptul de a cere, în caz de litigiu, proba cu martori pentru dovedirea actului juridic. În conformitate cu art.122 alin.(1) CPC, circumstanțele care, conform legii, trebuie confirmate prin anumite mijloace de probațiune nu pot fi dovedite cu nici un fel de alte mijloace probante.

La fel, art.130 CPC stipulează că, instanța judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Nici un fel de probe nu au pentru instanța judecătorească o forță probantă prestabilită fără aprecierea lor. Fiecare probă se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea, veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și suficiența pentru soluționarea pricinii. Ca rezultat al aprecierii probelor, instanța judecătorească este obligată să reflecte în hotărîre motivele concluziilor sale privind admiterea unor probe și respingerea altor probe, precum și argumentarea 6 preferinței unor probe față de altele.

Proba este declarată ca fiind veridică dacă instanța constată prin cercetare și comparare cu alte probe că datele pe care le conține corespund realității. În circumstanțele expuse, prima instanță just a respins argumentul intimatei Profira Nazdraciov precum că automobilul litigios de model „Volkswagen Golf 4”, anul fabricării xxxxx nu este proprietatea părților, dar a Rodicăi Nazdraciov și a lui Victor Tsarev, deoarece argumentul invocat nu a fost probat printr-un înscris, corespunzător prevederilor art.210 alin.(1) Codul civil. Totodată, Colegiul conchide că prima instanță corect a respins drept probe declarațiile martorilor Nazdraciov Rodica și Tsariov Victor, deoarece din moment ce pîrîta-intimată nu a probat printr-un înscris faptul procurării de primii a bunului litigios, prin prisma art.211 alin.(1) Codul civil, este decăzută din dreptul de a proba cu martorii faptul invocat.

Conform art. 361 alin.(l),(2) Codul civil, împărțirea bunului proprietate comună pe cote-părți se face în natură, proporțional cotei-părți a fiecărui coproprietar și dacă bunul proprietate comună pe cote-părți este indivizibil ori nu este partajabil în natură, împărțirea se face prin atribuirea întregului bun, în schimbul unei sulte, în favoarea unui ori a mai multor coproprietari, la cererea lor sau prin vînzarea bunului în modul stabilit de coproprietari ori, în caz de neînțelegere, la licitație și distribuirea prețului către coproprietari proporțional cotei-părți a fiecăruia dintre ei. Art. 370 Codul civil stipulează că împărțirea proprietății în devălmășie între coproprietari devălmași se va face proporțional aportului fiecăruia la dobîndirea bunului, iar până la proba contrară aportul coproprietarilor devălmași este prezumat a fi egal.

În temeiul normelor de drept sus-indicate, Colegiul conchide că prima instanță corect a stabilit că automobilul de model „Volkswagen Golf 4”, anul fabricării xxxxx, a fost dobîndît de părți în perioada căsătoriei și că a fost înstrăinat de către Profira Nazdraciov, iar veniturile realizate din înstrăinare nu au fost partajate între părți și respectiv just a încasat de la Profira Nazdraciov în beneficiul lui Ion Nazdraciov suma de 2 000 euro cu titlu de contravaloarea a 1/2 cotă-parte din valoarea automobilului din litigiu. În conformitate cu art. 94 alin. (1) și art. 96 CPC, instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părții care a avut cîștig de cauză toate cheltuielile de judecată, precum și cheltuielile ei de asistență juridică, în măsura în care acestea au fost reale, necesare și rezonabile.

Cheltuielile menționate la alin.(1) se compensează părții care a avut cîștig de cauză dacă aceasta a fost reprezentată în judecată de un avocat. Prin urmare, prima instanță, legal în temeiul normelor enunțate, a încasat de la Profira Nazdraciov în beneficiul lui Ion Nazdraciov suma de 3 438,55 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, care au fost în mod real făcute, în limita unui cuantum rezonabil, ținînd cont atît de complexitatea cauzei, de lucrul efectuat de apărător, precum și numărul ședințelor de judecată. În acest sens se reține și practica Curții Europene a Drepturilor Omului în cazul Amihalachioaie vs. Moldova din 20 aprilie 2004 în care Curtea Europeană a 7 indicat că partea care a cîștigat procesul nu va putea obține rambursarea unor cheltuieli decât în măsura în care se constată realitatea, necesitatea și caracterul lor rezonabil.

În acest context, instanța de recurs reține ca greșită și contrară prevederilor normelor de drept material și procedural enunțate, concluzia instanței de apel de casare a hotărârii primei instanțe și emitere a unei noi hotărâri de respingere a acțiunii, fiind întemeiată critica recurentului în sensul că instanța de apel și-a fundamentat concluzia doar pe susținerile reclamatei-intimate și că a dat o apreciere arbitrară probelor.

Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că, soluția primei instanțe de admitere parțială a acțiunii este rezultatul unei interpretări corecte a normelor de drept material, bazată pe aprecierea juridică cuvenită a probelor . Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, circumstanțele pricinii au fost constatate de prima instanță, însă normele de drept material au fost aplicate eronat de către instanța de apel și nu este necesară verificarea suplimentară a cărorva dovezi, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de către Ion Nazdraciov, de a casa integral decizia instanței de apel și de a menține hotărârea primei instanțe.

În conformitate cu art.445 alin. (1) lit. f) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e: Se admite recursul declarat de către Ion Nazdraciov. Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 15 iunie 2017 și se menține hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 27 iunie 2016, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ion Nazdraciov împotriva Profirei Nazdraciov cu privire la partajarea averii proprietate comună în devălmășie a soților. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, Oleg Sternioală judecătorul Judecătorii Dumitru Mardari Nicolae Craiu Mariana Pitic Iurie Bejenaru 8