3ra-86/18 — recunoasterea raspunsului ca ilegal, obligarea prezentarii informatiei si repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- recunoasterea raspunsului ca ilegal, obligarea prezentarii informatiei si repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-86/18 — recunoasterea raspunsului ca ilegal, obligarea prezentarii informatiei si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
prima instanță: V. Stratan dosarul nr. 3ra-86/18
instanța de apel: L. Bulgac, G. Dașchevici, S. Gîrbu
Î N C H E I E R E
07 februarie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală
Judecătorii Iurie Bejenaru, Mariana Pitic
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către
reprezentantul lui Leonid Vișnevschii, avocatul Ludmila Bîrcă,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Leonid Vișnevschii
împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” cu privire la recunoașterea
răspunsului ca ilegal, obligarea prezentării informației și repararea prejudiciului
moral,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 05 octombrie 2017, prin care
a fost respins apelul declarat de către Leonid Vișnevschii și menținută hotărârea
Judecătoriei Chișinău (sediul central) din 16 martie 2016,
c o n s t a t ă:
La data de 09 martie 2016, Leonid Vișnevschii a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Întreprinderii de Stat „Cadastru” (reorganizat prin absorbție în
Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”) cu privire la recunoașterea
răspunsului ca ilegal, obligarea prezentării informației și repararea prejudiciului
moral.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 01 iulie 1990, fiind
celibatar, a depus în contabilitatea CCL-110 întreaga cota de participație pentru
apartamentul nr. XXXXXX, fapt confirmat prin certificatul din 21 septembrie
1991 eliberat de CCL-110.
Menționează că, la data de 06 septembrie 1991, a încheiat căsătoria cu
Nadejda Vișnevschii.
Susține că, în anul 2014, i-a devenit cunoscut faptul că, în Registrul
bunurilor imobile, în calitate de coproprietar al apartamentului enunțat a fost
înscrisă și soția sa, Nadejda Vișnevschii.
Afirmă că, la data de 23 februarie 2016, s-a adresat la Oficiul cadastral
teritorial Chișinău, filiala Î.S. „Cadastru” cu cerere, prin care a solicitat de a-i fi
prezentată informația din Registrul bunurilor imobile și din dosarul de inventariere
tehnică a apartamentului nr. XXXXXX, care îi aparține cu drept de proprietate și,
1
în special, în baza căror acte, în anul 2004, a fost înregistrat după Nadejda
Vișnevschii dreptul de proprietate asupra apartamentului menționat.
Relevă că, prin răspunsul Oficiului cadastral teritorial Chișinău, filiala Î.S.
„Cadastru”, nr. 01-11/309 din 25 februarie 2016 i-a fost refuzată cererea.
Consideră că, refuzul pârâtei este ilegal și contrar legislației în vigoare.
Solicită recunoașterea răspunsului Oficiului cadastral teritorial Chișinău, Î.S.
„Cadastru”, nr. 01-11/309 din 25 februarie 2016 ca ilegal, obligarea Î.S.
„Cadastru” de a-i prezenta spre cunoștință și elibera copii din Registrul bunurilor
imobile și din dosarul de inventariere tehnică a apartamentului nr. XXXXXX și
încasarea sumei de 10 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral și a cheltuielilor de
asistență juridică.
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul central) din 16 martie 2017 a
fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată.
Prima instanță, respingând acțiunea, și-a argumentat concluzia prin faptul că,
prin răspunsul pârâtei nr. 01-11/309 din 25 februarie 2016, reclemantului i-a fost
comunicată procedura obținerii informației solicitate și, anume, de a se adresa în
sala de audiență din str. Armenească 42B, mun. Chișinău cu cerere-tip și cu
achitarea serviciilor solicitate, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului
RM nr. 770 din 02 iulie 2007 cu privire la aprobarea tarifelor la serviciile prestate
de ÎS „Cadastru” și filialele acestora.
Prin încheierea protocolară a Curții de Apel Chișinău din 05 octombrie 2016
ÎS „Cadastru” a fost înlocuită în proces cu succesorul în drepturi I.P. „Agenția
Servicii Publice”.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 05 octombrie 2017 a fost respins
apelul declarat de către Leonid Vișnevschii și menținută hotărârea primei instanțe.
Instanța de apel a reiterat faptul că, apelantul nu a prezentat dovada
solicitării în modul prevăzut de lege (prin cerere tipizată) a informației din dosarul
de inventariere tehnică a apartamentului nr. XXXXXX și a dosarul tehnic pentru
cunoștință, și nici dovada achitării plății stabilite pentru aceste servicii.
La data de 02 decembrie 2017, reprezentantul lui Leonid Vișnevschii,
avocatul Ludmila Bîrcă a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel,
solicitând admiterea recursului și casarea integrală a deciziei instanței de apel și
hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.
În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu hotărârile
judecătorești, deoarece au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept
material și, anume, nu a fost aplicată legea care trebuia să fie aplicată, a fost
aplicată o lege care nu trebuia să fie aplicată, a fost interpretată în mod eronat legea
și a fost aplicată în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Menționează că, pe parcursul examinării cauzei, recurentul a primit unele
copii ale înscrisurilor din dosarul tehnic, însă cu conținutul integral al acestuia nu a
făcut cunoștință.
Susține că, niciodată nu a refuzat achitarea serviciilor pentru eliberarea
copiilor din dosarul tehnic, mai mult ca atât, pentru fiecare adresare a achitat
serviciile prestate de către OCT Chișinău.
2
În aceste circumstanțe, consideră că, recurentului i-a fost încălcat dreptul de
acces la informație și cauzat un prejudiciu moral.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul
se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei
integrale.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul a fost depus în termen, or, din
materialele cauzei nu poate fi stabilită cu certitudine momentul comunicării
deciziei contestate pentru a determina respectarea termenului de declarare a
recursului.
Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.
În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate
eronat în cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate
eronat în cazul în care:
a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la
judecarea ei;
b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare
a procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost
implicate în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi
putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs
consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,
sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților
fundamentale ale omului.
Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din
oficiu și în toate cazurile.
3
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4);
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către reprezentantul lui
Leonid Vișnevschii, avocatul Ludmila Bîrcă, nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială
sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept
procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a
deciziei recurate.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai
legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura
admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Totodată, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile
trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate
în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea
de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul
declarat de către reprezentantul lui Leonid Vișnevschii, avocatul Ludmila Bîrcă,
asemenea aspecte nu se regăsesc.
Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial
și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera recursul reprezentantului lui Leonid Vișnevschii, avocatul Ludmila
Bîrcă, ca inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1)
CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție,
d i s p u n e:
Recursul declarat de către reprezentantul lui Leonid Vișnevschii, avocatul
Ludmila Bîrcă, se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, Oleg Sternioală
judecătorul
judecătorii Iurie Bejenaru
Mariana Pitic
4