3ra-1306/18 — cu privire la îngrădirea dreptului de acces la informație, repararea prejudiciului cauzat

Dosarul nr. 3ra-1306/18

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – N. Mazur

Instanța de apel: CA Chișinău – A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila

ÎNCHEIERE

26 septembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Nicolae Craiu

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Valeriu Moscovschi,

în cauza civilă la acțiunea lui Valeriu Moscovschi împotriva Instituției

Publice „Agenția Servicii Publice” cu privire la îngrădirea dreptului de acces la

informație, repararea prejudiciului cauzat,

împotriva deciziei din data de 25 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a respins apelul declarat de către Valeriu Moscovschi, s-a menținut

hotărârea din data de 14 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

constată:

La 03 aprilie 2017 Valeriu Moscovschi a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Camerei Înregistrării de Stat, actual Instituția Publică ,,Agenția Servicii

Publice” (în continuare IP „Agenția Servicii Publice), prin care a solicitat

invalidarea deciziei Camerei Înregistrării de Stat de refuz să îi acorde informații,

exprimat sub forma unei scrisori din 01 martie 2017 numărul 05M336, obligarea

Camerei Înregistrării de Stat să-i ofere informațiile solicitate cu privire la temeiul

înregistrării Întreprinderii de Stat „Centaur” (în continuare ÎS „Centaur”), cauza

înregistrării acesteia fără bunuri imobile și fără drepturi asupra unor bunuri imobile

și repararea prejudiciului cauzat în mărimea sumei medii acordate în cazurile de

îngrădire a dreptului de acces la informație.

În motivarea acțiunii a invocat că în rezultatul verificării bazei de date

electronice a aflat că ÎS „Centaur” nu dispune de careva bunuri imobile sau careva

drepturi asupra bunurilor imobile ce aparțin întreprinderii.

În scopul obținerii informației despre ÎS „Centaur” a solicitat de la Camera

Înregistrării de Stat informație privind cauza înregistrării ÎS „Centaur” și cauza

omisiunii Camerei Înregistrării de Stat de a reacționa la încălcarea legislației,

comisă de ÎS „Centaur” la data înregistrării.

1

Prin răspunsul nr. 05M39 din 12 ianuarie 2017 Camera Înregistrării de Stat l-a

informat că întreprinderea vizată a fost înregistrată la 26 noiembrie 1992, conform

actelor de constituire, cu un fond de constituire alocat de către fondator în mărime

de 60 mii ruble. Consideră reclamantul că informația nu a fost eliberată pe deplin.

Valeriu Moscovschi a solicitat pe cale extrajudiciară repetat informația

privind temeiul înregistrării ÎS „Centaur” și cauza înregistrării acesteia fără bunuri

imobile și fără drepturi asupra a careva bunuri imobile, dar nu a fost mulțumit de

răspunsul primit la cererea prealabilă.

Astfel, în opinia acestuia, prin răspunsurile incomplete a fost lezat în dreptul

de acces la informație și este îndreptățit, prin prisma Legii cu privire la accesul la

informație de a înainta prezenta acțiune.

Prin hotărârea din data de 14 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru s-a respins acțiunea depusă de către Valeriu Moscovschi împotriva IP

,,Agenția Servicii Publice” privind îngrădirea dreptului de acces la informație și

repararea prejudiciului cauzat. ( f.d. 39, 44-47)

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 25 aprilie 2018 a respins

apelul declarat de către Valeriu Moscovschi, a menținut hotărârea din data de 14

noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. ( f.d. 66,67-76)

Împotriva deciziei instanței de apel, la data de 25 iulie 2018 Valeriu

Moscovschi a depus recurs, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea

deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi hotărâri privind obligarea IP

,,Agenția Servicii Publice” să elibereze informația, repararea prejudiciului cauzat

în mărimea sumei medii acordate în cazurile de îngrădire a dreptului de acces la

informație, încasarea de la IP ,,Agenția Servicii Publice” a sumei de 10 000 euro cu

titlu de prejudiciu moral cauzat prin îngrădirea dreptului de acces la informație.

( f.d. 79-81)

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel nu a aplicat legea care

trebuia să fie aplicată, prin ce l-a lipsit de dreptul la un proces echitabil, ori IP

,,Agenția Servicii Publice” nu a răspuns la solicitarea acestuia și anume care a fost

temeiul înregistrării ÎS „Centaur” și cauza înregistrării întreprinderii fără bunuri

imobile și fără drepturi asupra unor bunuri imobile.

În conformitate cu art. 434, alin. (1) al Codului de procedură civilă recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 25 aprilie

2018, confirmare privind recepționarea acesteia de către recurent la materialele

dosarului lipsește.

Recursul declarat de către Valeriu Moscovschi la 25 iulie 2018 se consideră

depus în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către

Valeriu Moscovschi, este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă,

că recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de

judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu

2

pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de

reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII al Codului de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de

către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul

dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în

afara controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu

pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele

expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) al Codului de procedură

civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul

în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept

material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) al Codului de procedură civilă cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică

să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul

trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în

recursul declarat de către Valeriu Moscovschi, asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanțele

de judecată, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul

în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recursuri nu pot constitui

temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa

cum formal invocă recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Valeriu Moscovschi, inadmisibil.

3

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440,

alin. (1) și (11) ale Codului de procedură civilă, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, declarat de către Valeriu Moscovschi, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Nicolae Craiu

Maria Ghervas

4