2ra-75/18 — constatarea încălcării dreptului asupra mărcii

prima instanță: C. Guzun dosarul nr. 2ra-75/18 instanța de apel: M. Ciugureanu, Iu. Cotruță, L. Popova Î N C H E I E R E 07 februarie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iurie Bejenaru, Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către reprezentantul Private Joint Stock Company „Imperial Tobacco Production Ukraine”, avocatul Radu Jigău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Private Joint Stock Company „Imperial Tobacco Production Ukraine” împotriva Societății cu răspundere limitată „Inter-Tabac”, intervenient accesoriu Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală cu privire la constatarea încălcării dreptului asupra mărcii, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 15 martie 2017, prin care a fost respins apelul declarat de către Private Joint Stock Company „Imperial Tobacco Production Ukraine” și menținută hotărârea Judecătoriei Rîșcani, municipiul Chișinău din 25 iulie 2016, c o n s t a t ă: La data de 15 august 2014, Private Joint Stock Company „Imperial Tobacco Production Ukraine” a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Inter- Tabac”, intervenient accesoriu Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală cu privire la constatarea încălcării dreptului asupra mărcii.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, este cel mai mare producător și distribuitor al produselor de tutun pe teritoriul Republicii Moldova. Menționează că, a început utilizarea de țigări PRIMA în Republica Moldova în anul 2001. Susține că, în perioada iunie 2010 – iunie 2014, a vândut în Republica Moldova 1 188 273 333 de țigarete sub numele de marcă PRIMA. Afirmă că, este titularul mărcilor înregistrare în Republica Moldova, care conține elementul verbal PRIMA. Relevă că, mărcile înregistrate pe numele companiei și, anume, PRIMA LUX LEGKAYA nr. 13764, PRIMA LUX nr. 13765, PRIMA LUX SUPER LEGKAYA nr. 13772 fac obiectul unei utilizări efective și intense în Republica Moldova o perioada îndelungată, ceea ce face posibilă confundarea de către consumatori a 1 producătorului și a calității produselor marcate cu mărci înregistrate și ambalajului pârâtei.

Invocă că, mărcile enunțate se bucură de protecție începând cu data de 10 septembrie 2002, ele fiind înregistrate în clasa CIPS 34 conform Clasificatorului Internațional. Mai invocă că, mărcile menționate reprezintă aspectul grafic al etichetei utilizate la marca produselor de tutun. Declară că, a aflat despre faptul că, pârâta utilizează combinația elementelor figurative în cadrul unei etichete, care reprezintă o imitare a etichetei PRIMA pentru producerea țigărilor și produce o imitație a soluției grafice de prezentare a produsului său. Consideră că, acțiunile pârâtei privind fabricarea țigărilor cu aplicarea mărcilor ale cărui titular este Private Joint Stock Company „Imperial Tobacco Production Ukraine”, inclusiv prin imitarea aspectului grafic al bine cunoscutei etichete a întreprinderii, cât și comercializarea acestor produse duc la încălcarea drepturilor exclusive asupra mărcii menționate.

Menționează că, deține drepturi exclusive asupra mărcilor respective și este unica în drept să aplice combinația elementelor figurative, cît și să utilizeze aspectul grafic al etichetei PRIMA. Susține că, pârâta utilizează ambalajul pentru țigări în cadrul unei etichete, care reprezintă o imitare a etichetei PRIMA a reclamantei pentru producerea țigărilor. Afirmă că, ambalajul utilizat de către pârâtă – PRIMA LUX cuprinde în întregime marca PRIMA LUX LEGKAYA nr. 13764, PRIMA LUX nr. 13765, PRIMA LUX SUPER LEGKAYA nr. 13772, inclusiv elementele figurative, ce aparțin reclamantei. Relevă că, este cert că, mărcile sale sunt similare cu ambalajul pârâtei în măsura creării confuziei, iar în cazul dat, există un risc considerabil de sugerare a ideii că produsele au aceeași origine sau există o legătura economică între producătorii acestora și natura produselor este identică - produse de tutun.

Invocă că, produsele examinate au o sferă comună de aplicare, aceeași piață de desfacere și consumatori comuni. Declară că, în situația în care mărcile sunt similare în măsură creării confuziei, iar produsele sunt identice sau similare, probabilitatea riscului de confuzie, inclusiv a riscului de asociere cu marca anterioară este foarte mare. Solicită constatarea faptului că, SRL „Inter-Tabac” a încălcat drepturile Private Joint Stock Company „Imperial Tobacco Production Ukraine” în privința mărcilor comerciale PRIMA LUX LEGKAYA nr. 13764, PRIMA LUX nr. 13765, PRIMA LUX SUPER LEGKAYA nr. 13772 și obligarea pârâtei de a retrage din contul propriu toate produsele, pe care este aplicat semnul PRIMA LUX LEGKAYA nr.13764, PRIMA LUX nr. 13765, PRIMA LUX SUPER LEGKAYA nr. 13772. Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău din 25 iulie 2016 acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. 2 Prima instanță și-a argumentat concluzia prin faptul că, prin hotărârea Curții de Apel a RM din 09 iulie 2002, menținută prin decizia Curții Supreme de Justiție din 03 iunie 2002, instanța de judecată a considerat că, cuvântul PRIMA fiind utilizat în spațiul ex-sovietic și devenind un cuvânt uzual pentru marcarea produselor respective, conform art. 6 alin. (3) din Legea privind mărcile și denumirile de origine a produselor, dreptul exclusiv nu poate fi extins asupra acestui cuvânt. Prin urmare, existența unei hotărâri judecătorești irevocabile, prin care se constată că, denumirea PRIMA este una uzuală și nimeni nu poate pretinde la dreptul exclusiv asupra acesteia, denotă lipsa temeiniciei și legalității pretențiilor reclamantei.

De asemenea, prima instanță a mai reținut că, la materialele dosarului este anexat raportul de cercetare prezentat de către SRL „Opinconsulting Grup”, care a efectuat un sondaj cu chestionarea a 300 persoane din mun. Chișinău, obiectul sondajului constituind determinarea similitudinii și a confuziei între mărcile PRIMA și ПРИМА (f. d. 84-96). Astfel, cu o aproximație de 90% din numărul persoanelor chestionate, au indicat că, mărcile sunt diferite, nu sunt similare sau identice, iar concluzia dată în raport indică că, mărcile pot fi identificate cu ușurință, fără a fi confundate. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 15 martie 2017 a fost respins apelul declarat de către Private Joint Stock Company „Imperial Tobacco Production Ukraine” și menținută hotărârea primei instanțe.

La data de 05 iunie 2017, reprezentantul Private Joint Stock Company „Imperial Tobacco Production Ukraine”, avocatul Radu Jigău a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu privire la admiterea acțiunii. În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, deoarece instanțele judecătorești au aplicat eronat normele de drept material. Menționează că, instanțele judecătorești au denaturat obiectul litigiului și au examinat existența înregistrării mărcilor după ambii justițiabili, dar nu modul de utilizare și condițiile de utilizare a mărcilor.

Susține că, instanțele judecătorești au constatat că, intimata are înregistrat pe teritoriul Republicii Moldova marca figurativă PRIMA cu o frunză de tutun motiv pentru care consideră că, aceasta nu încalcă dreptul recurentei la marcă, însă ultima nu pretinde la exclusivitatea utilizării cuvântului PRIMA ori acesta nu este supus înregistrării, nu are protecție și nici nu pretinde la marca intimatei imaginea grafică în formă de frunză de tutun - nu acest fapt (marca intimatei) este obiectul litigiului. Obiectul litigiului este ambalajul cu care se comercializează țigarete intimatei - obiect asupra căruia instanțele judecătorești nu s-au expus. Afirmă că, ambalajul în care sunt comercializate produsele intimatei sunt similare cu ambalajul/marca recurentei, altfel spus intimata vinde țigaretele sale ambalate în pachete, care copie cutiile de țigarete ale recurentei, cutii care sunt înregistrate ca marcă pe teritoriul Republicii Moldova și au protecție juridică.

3 Relevă că, recurenta deține drepturi exclusive asupra mărcilor respective (PRIMA LUX LEGKAYA nr. 13764, PRIMA LUX nr. 13765, PRIMA LUX SUPER LEGKAYA nr. 13772) și este unica în drept să aplice combinația elementelor figurative și să utilizeze aspectul grafic al etichetei/mărcilor enunțate. Invocă că, prin raportul de constatare tehico-științifică nr. 563 din 10 septembrie 2015, întocmit de către Centrul expertize independente s-a confirmat faptul că, ambalajul intimatei este similar după criteriul grafic cu mărcile recurentei. Declară că, anume această similitudine grafică este invocată de către recurentă și consideră că, prin aceasta îi sunt încălcate drepturile sale asupra mărcii.

Menționează că, prin avizul provizoriu de respingere a înregistrării mărcii din 25 aprilie 2014, emis de către Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, la fel, se confirmă că, ambalajul intimatei, sub care el comercializează țigări pe teritoriul Republicii Moldova cu denumirea PRIMA, este identică cu cea a recurentei. Susține că, ambalajul utilizat de intimată - PRIMA LUX cuprinde în întregime marca PRIMA LUX LEGKAYA nr. 13764, PRIMA LUX nr. 13765, PRIMA LUX SUPER LEGKAYA nr. 13772, inclusiv elemente figurative ce aparțin recurentei. Afirmă că, în situația în care mărcile sunt similare în măsura creării confuziei, iar produsele sunt identice sau similare, probabilitatea riscului de confuze, inclusiv a riscului de asociere cu marca anterioară este foarte mare.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei ilegale. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul a fost declarat în termen, or, din materialele cauzei nu poate fi stabilit cu certitudine momentul comunicării recurentei a deciziei contestate pentru a determina respectarea termenului de declarare a recursului. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: 4 a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu și în toate cazurile.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4); Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către reprezentantul Private Joint Stock Company „Imperial Tobacco Production Ukraine”, avocatul Radu Jigău nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către reprezentantul Private Joint Stock Company „Imperial Tobacco Production Ukraine”, avocatul Radu Jigău, asemenea aspecte nu se regăsesc. 5 Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul reprezentantului Private Joint Stock Company „Imperial Tobacco Production Ukraine”, avocatul Radu Jigău ca inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. art. 269-270, art. 431 alin. alin. (1) și (2), art.433 lit. a) și art. 440, CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul reprezentantului Private Joint Stock Company „Imperial Tobacco Production Ukraine”, avocatul Radu Jigău se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Valeriu Doagă judecătorul Judecătorii Iurie Bejenaru Mariana Pitic 6