2ac-10/18 — contestarea actului administrativ

dosarul nr. 2ac-10/18

Î N C H E I E R E

07 februarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

În componență:

Președintele ședinței, judecătorul: Valeriu Doagă

Judecătorii: Tamara Chișca-Doneva, Nina Vascan

examinând cererea lui Andrian Grigorițchi cu privire la strămutarea în altă

instanță de apel egală în grad, a cauzei civile intentate la cererea de chemare în

judecată depusă de Andrian Grigorițchi împotriva societății pe acțiuni „Apă-Canal

Chișinău” cu privire la anularea facturilor fiscale,

c o n s t a t ă:

La 14 martie 2016, Andrian Grigorițchi a depus cerere de chemare în judecată

împotriva societății pe acțiuni „Apă-Canal Chișinău” (denumirea prescurtată SA „Apă-

Canal Chișinău” cu privire la anularea facturilor fiscale seria CZ nr.0929397din 24

noiembrie 2015 și seria CZ nr. 0940531 din 31 decembrie 2015 (f.d. 3-4).

Judecătoria Centru, mun. Chișinău, prin hotărârea din 06 iunie 2016 a admis

integral acțiunea, a anulat factura fiscală seria CZ nr. 0929397 din 24 noiembrie 2015

și factura fiscală seria CZ nr. 0940531 din 31 decembrie 2015 emise de SA „Apă-

Canal Chișinău” pe numele lui Andrian Grigorițchi.

Curtea de Apel Chișinău, prin decizia din 17 ianuarie 2017, a respins apelul

declarat de SA „Apă-Canal Chișinău” și a menținut hotărârea Judecătoriei Centru,

mun. Chișinău din 06 iunie 2016 (f.d. 76, 77-84).

Curtea Supremă de Justiție, prin decizia din 12 iulie 2017, a admis recursul

declarat de SA „Apă-Canal Chișinău”, a casat decizia Curții de Apel Chișinău din 17

ianuarie 2017 și a trimis cauza spre rejudecare în Curtea de Apel Chișinău, în alt

complet de judecători (f.d. 110-116).

La 24 octombrie 2017, Andrian Grigorițchi a depus prin intermediul direcției

evidență și documentare procesuală a Curții de Apel Chișinău cerere prin care solicită

remiterea cauzei civile Curții Supreme de Justiție pentru soluționarea posibilității și

necesității strămutării cauzei în altă instanță egală în grad (f.d. 127).

În motivarea cererii invocă faptul că, este angajat al Curții de Apel Chișinău în

funcția de asistent judiciar, circumstanță care ar putea pune la îndoială obiectivitatea și

nepărtinirea completului de judecată care examinează prezenta cauză civilă.

Curtea de Apel Chișinău, prin încheierea din 26 octombrie 2017, a admis cererea

reclamantului-intimat Andrian Grigorițchi, a ridicat de la examinare cauza civilă

intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Andrian Grigorițchi împotriva

societății pe acțiuni „Apă-Canal Chișinău” cu privire la anularea facturilor și a remis-o

Curții Supreme de Justiție pentru soluționarea posibilității și necesității strămutării

acestea pentru examinare în altă instanță, egală în grad (f.d. 132-133).

1

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele expuse în cererea cu

privire la strămutarea prezentei cauze și încheierea Curții de Apel Chișinău din 26

octombrie 2017, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră cererea lui Andrian Grigorițchi ca fiind neîntemeiată și

pasibilă respingerii, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 43 alin. (4) din Codul de procedură civilă, strămutarea

pricinii în cazurile prevăzute la alin.(2) lit. d), e), f) și g) se efectuează de către instanța

ierarhic superioară, a cărei încheiere este irevocabilă și nu este susceptibilă de recurs.

Articolul 43 din Codul de procedură civilă consemnează la alin. (2) lit. f) că,

instanța strămută pricina la o altă instanță dacă există bănuieli că nepărtinirea

judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele pricinii sau de calitatea

participanților la proces;

Aderent, dispozițiile art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă prescriu

că, judecătorul care judecă pricina urmează a fi recuzat dacă are un interes personal,

direct sau indirect, în soluționarea pricinii ori există alte împrejurări care pun la

îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui.

Colegiul taxează că art. 2.5 din Principiile de la Bangalore statuează că

judecătorul se va abține să soluționeze orice dosar pe care constată că nu îl va putea

judeca într-o manieră imparțială sau în care unui observator rezonabil i s-ar putea

părea că judecătorul nu este capabil să judece imparțial. Printre astfel de cazuri, fără

însă ca înșiruirea să fie completă, se numără următoarele: cazul în care judecătorul are

o predispoziție sau o prejudecată efectivă cu privire la una dintre pârți sau în care

judecătorul cunoaște personal fapte relevante pentru proces; cazul în care, anterior,

judecătorul a avut calitatea de avocat sau a fost audiat ca martor în acel dosar; cazul în

care judecătorul sau un membru al familiei sale are un interes economic în rezultatul

procesului.

La caz, Colegiul atestă că în consolidarea cererii cu privire la strămutarea cauzei

civile intentate la cererea de chemare în judecată depusă de Andrian Grigorițchi

împotriva societății pe acțiuni „Apă-Canal Chișinău” cu privire la anularea facturilor,

Andrian Grigorițchi invocă faptul că este angajat în funcția de asistent judiciar al Curții

de Apel Chișinău, circumstanță care în opinia sa pune la îndoială obiectivitatea și

nepărtinirea completului de judecată ce judecată cauza.

La fel, aserțiuni similare se conțin și în memoriul încheierii Curții de Apel

Chișinău din 26 octombrie 2017, în care este menționat că „ … Colegiul a constatat că

reclamantul/intimat este angajat al Curții de Apel Chișinău, în funcția de asistent

judiciar…” (f.d. 132 verso).

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție opinează că, în speță, sunt aplicabile dispozițiile art. 122 alin. (1) din Codul de

procedură civilă care statuează că, circumstanțele care, conform legii, trebuie

confirmate prin anumite mijloace de probațiune nu pot fi dovedite cu nici un fel de alte

mijloace probante.

Însă, distinct circumstanțelor invocate de Andrian Grigorițchi, Colegiul constată

că ultimul nu a evocat circumstanțe care ar diminua din atitudinea imparțială a tuturor

magistraților Curții de Apel Chișinău și ar profila atitudinea părtinitoare a acestor și

lipsa obiectivității la judecarea prezentei cauze civile.

La fel, nu au fost exemplificate împrejurări care ar trezi dubii rezonabile cu

2

privire la faptul că nepărtinirea judecătorilor Curții de Apel Chișinău ar putea fi știrbită

de calitatea participanților la proces, or, reclamantul-intimat Andrian Grigorițchi nu

este judecător al acestei instanțe și nu face parte din aparatul administrativ al acesteia.

Prin urmare, este incert cum ar putea fi pusă la îndoială obiectivitatea magistraților

Curții de Apel Chișinău la judecarea cauzei civile intentate la acțiunea lui Andrian

Grigorițchi, de faptul că ultimul deține funcția de asistent judiciar în cadrul acestei

instanțe.

Corelând ipoteza relevată supra, se ajunge la concluzia că, temeiul invocat de

către Andrian Grigorițchi cu privire la nepărtinirea și neobiectivitatea judecătorilor

Curții de Apel Chișinău la judecarea cauzei civile intentate la cererea de chemare în

judecată depusă de Andrian Grigorițchi împotriva SA „Apă-Canal Chișinău” cu privire

la anularea facturilor fiscale, este unul neconcludent, neprobat și care nu poate a fi

încadrat în prevederile art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă.

La caz, pentru a se pronunța asupra temeiniciei cererii lui Andrian Grigorițchi cu

privire la strămutarea cauzei civile la altă instanță de judecată egală în grad, este

imperioasă analiza celor invocate în lumina jurisprudenței Curții Europene a

Drepturilor Omului.

În hotărârea Kyprianou împotriva Cypru (73797/01, 15 decembrie 2005, § 121),

Curtea a rezumat principiile care reies din jurisprudența sa cu privire la imparțialitatea

instanței judecătorești. Astfel, Curtea a reiterat, în primul rând, că într-o societate

democratică este de o importanță fundamentală ca instanțele judecătorești să inspire

încredere populației și, în primul rând, acuzatului, în cazul procedurilor penale. În

acest sens, articolul 6 cere instanței, care cade sub incidența sa, să fie imparțială.

Imparțialitatea, în mod normal, denotă absența prejudecății sau părtinirii, existența sau

absența acesteia putând fi probată în diferite moduri.

În cauza Piersack împotriva Belgiei (1 octombrie 1982, § 427) Înalta Curte face

distincție între o abordare subiectivă, adică încercarea de a constata convingerea

personală sau interesul unui judecător într-o anumită cauză, și o abordare obiectivă,

adică determinarea dacă el a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială

legitimă în acest sens (a se vedea Grieves împotriva Marii Britanii, 16 decembrie

2003, 57067/00).

În ceea ce privește al doilea test, atunci când testul se aplică unui complet de

judecători, aceasta înseamnă că este necesar de a stabili dacă, pe lângă comportamentul

personal al oricăruia dintre membrii acelui complet, există fapte care pot fi stabilite și

care pot trezi dubii în ceea ce privește imparțialitatea. În această privință, chiar

aparențele pot avea o anumită importanță (a se vedea Castillo Algar împotriva Spaniei

și Morel împotriva Franței). Atunci când se hotărăște dacă într-o anumită cauză există

motive legitime de a bănui că un complet nu este imparțial, punctul de vedere al celor

care pretind că acesta nu este imparțial este important, dar nu decisiv. Ceea ce este

decisiv este dacă această bănuială poate fi obiectiv justificată (a se vedea Ferrantelli

and Santangelo împotriva Italei și Wettstein împotriva Elveției).

În cauza Micallef împotriva Maltei, Curtea a constatat că imparțialitatea trebuie

evaluată potrivit unui demers subiectiv, ținându-se seama de convingerea personală și

comportamentul judecătorului, adică dacă acesta a demonstrat părtinire sau prejudecăți

personale în cauză și unui demers obiectiv, care constă în a stabili dacă instanța a

oferit, în special prin compunerea sa, suficiente garanții pentru a exclude orice îndoială

legitimă cu privire la imparțialitatea sa.

3

În acest sens, se reține că, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a susținut

întotdeauna că a aplicat demersul subiectiv potrivit căruia „un magistrat este considerat

imparțial până la proba contrariului” (Le Compte, Van Leuven și De Meyere împotriva

Belgiei, pct. 58).

În condițiile speței, Colegiul califică pretinsa atitudine părtinitoare ca fiind

neîntemeiată și neprobată, deoarece nu au fost exemplificate împrejurările de ordin

obiectiv sau subiectiv concludente ce ar furniza concluzii cu privire la prezenta

prejudecății judecătorilor a cărei recuzare se solicită. Or, în spiritul CEDO orice

bănuială de imparțialitate urmează să fie obiectiv justificată, deoarece suspiciunile

declarative nu pot servi drept temei de strămutare a pricinii la o altă instanță de

judecată egală în grad.

Cât privește demersul obiectiv, Înalta Curte a reiterat în jurisprudența sa constantă

că, trebuie stabilit dacă, indiferent de comportamentul personal al unuia dintre membrii

acestei instanțe, există fapte verificabile care pot pune la îndoială însăși imparțialitatea

instanței. Prin urmare, trebuie să se decidă, în fiecare speță dacă natura și gradul de

legătură în cauză sunt de așa natură încât să denote o lipsă de imparțialitate din partea

instanței (Micallef împotriva Maltei (MC), pct. 97 și 102).

Mai mult ca atât, ținând cont de cerințele art. 46 din Codul de procedură civilă

privind componența completelor de judecată, se impune concluzia că, în majoritatea

cazurilor, acestea oricum nu cuprind toți judecătorii care activează într-o instanță.

Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea lui

Andrian Grigorițchi cu privire la strămutarea cauzei civile intentate la cererea de

chemare în judecată depusă de Andrian Grigorițchi împotriva societății pe acțiuni

„Apă-Canal Chișinău” cu privire la anularea facturilor fiscale, în altă instanță de apel

egală în grad, cu remiterea cauzei în Curtea de Apel Chișinău pentru judecarea

apelului.

În conformitate cu art. 43 alin. (4), art. 270 din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

A respinge cererea lui Andrian Grigorițchi cu privire la strămutarea cauzei civile

intentate la cererea de chemare în judecată depusă de Andrian Grigorițchi împotriva

societății pe acțiuni „Apă-Canal Chișinău” cu privire la anularea facturilor fiscale, în

altă instanță de apel egală în grad.

A remite cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Andrian Grigorițchi împotriva societății pe acțiuni „Apă-Canal Chișinău” cu privire la

anularea facturilor fiscale, Curții de Apel Chișinău pentru judecarea apelului.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nina Vascan

4