2ra-214/18 — cu privire la determinarea 1-2 cota-parte ideala din bunurile proprietate comuna in devalmasie

Dosarul nr. 2ra-214/18 Instanța de fond: Judecătoria Centru, mun. Chișinău – C. Roșca, Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu, Î N C H E I E R E 07 februarie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru, judecători Iuliana Oprea, Maria Ghervas, examinând admisibilitatea recursului, declarat de către Maria Morozan și Constantin Morozan, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Lipcan împotriva lui Constantin Morozan, Maria Morozan, intervenientului accesoriu executorul judecătoresc Victor Cațer cu privire la determinarea a câte ½ cotă-parte ideală din bunurile proprietate comună în devălmășie lui Constantin Morozan și Mariei Morozan și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 octombrie 2017, prin care s-a respins apelul declarat de Constantin Morozan și Maria Morozan, s-a menținut hotărârea Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău din 28 septembrie 2015, C O N S T A T Ă : La 03 martie 2015 Vasile Lipcan a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Constantin Morozan, Maria Morozan, intervenientului accesoriu executorul judecătoresc Victor Cațer cu privire la dispunerea împărțirii casei individuale de locuit cu suprafața totală de 115,6 m.p., situată în XXXXX, cu nr. cadastral XXXXX, între coproprietarii devălmași Constantin Morozan și Maria Morozan, determinând în proprietatea lui Constantin Morozan și Mariei Morozan a câte ½ cotă- parte ideală din bunul imobil, dispunerea împărțirii autoturismului de model Toyota Prado, n/î XXXXX între coproprietarii devălmași Maria Morozan, Constantin Morozan, determinând în proprietatea lui Constantin Morozan și Mariei Morozan a câte ½ cotă- parte ideală.

De asemenea a solicitat încuviințarea înscrierii în Registrul bunurilor imobile și în Registrul de stat al transporturilor modificările rezultate din hotărârea judecătorească, încasarea de la pârați în beneficiul reclamantului a taxei de stat în mărime de 100 de lei și a cheltuielilor de judecată suportate.(f.d.3-7, vol.I) În motivarea acțiunii reclamantului a indicat, că la data de 05 februarie 2009 și 16 martie 2009 a împrumutat lui Constantin Morozan sumele de 18 000 euro și 30 000 dolari SUA pentru o perioadă de 30 de zile, sume care nu au fost restituite până la data de 16 ianuarie 2012 când a înaintat cerere de chemare în judecată. Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 24 mai 2012 a fost dispusă încasarea de la Constantin Morozan în beneficiul său a sumelor de 18 000 euro și 30 000 dolari SUA, 1 cu titlul de împrumut, a sumelor de 9 532,85 euro și 15 246,98 dolari SUA cu titlul de dobândă de întârziere și a taxei de stat în sumă de 5 000 lei.

Reclamantul menționează că hotărârea respectivă a fost menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 19 februarie 2013 și decizia Curții Supreme de Justiție din 04 septembrie 2013. În urma rămânerii hotărârii irevocabile a fost emis titlul executoriu. La 03 aprilie 2013 de către executorul judecătoresc Victor Cațer a fost intentată procedura de executare. Reclamantul indică că deși au fost întreprinse mai multe măsuri de executare a titlului executoriu, Constantin Morozan nu a executat titlul executoriu și nu a stins datoria. Respectiv, pentru a asigura executarea actului judecătoresc și luând în considerație că Constantin Morozan nu dispune de alte bunuri cu titlul de proprietate personală, reclamantul consideră că prin determinarea cotelor-părți a proprietății comune în devălmășie a lui Constantin Morozan și Maria Morozan, își va putea încasa datoria din contul bunurilor determinate lui Constantin Morozan.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 28 septembrie 2015 s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Lipcan, s-a determinat lui Constantin Morozan și Mariei Morozan a cîte ½ cotă-parte ideală din proprietatea comună în devălmășie a soților și anume din imobilul situat în XXXXX precum și din automobilul de model Toyota Prado, cu n/î XXXXX, hotărârea servind temei pentru Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău, filiala întreprinderii de stat ”Cadastru” și Direcția înregistrare a transportului și calificarea conducătorilor auto din cadrul ÎS ”Registru” să efectueze înregistrările în Registrul bunurilor imobile și în Registrul de stat al transporturilor, s-a încasat de la Constantin Morozan în beneficiul lui Lipcan Vasile suma de 200 lei cu titlul de cheltuieli pentru achitarea taxei de stat.

(f.d.63-64, 69-73, vol.I) Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 26 octombrie 2017 a fost respins apelul declarat de Constantin Morozan și Maria Morozan, s-a menținut hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 28 septembrie 2015. (f.d. 233, 234-248, vol. I) La 08 decembrie 2017 Constantin Morozan și Maria Morozan au declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 octombrie 2017, solicitând casarea deciziei, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie respinsă integral acțiunea. (f.d.2-5, vol. II) În motivarea cererii de recurs recurenți au invocat, că instanța de apel a interpretat în mod eronat legea și în acest sens a aplicat eronat normele de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea litigiului.

Totodată, instanța de apel nu a luat în considerație la adoptarea deciziei că instanța de fond a omis să se expună pe cererea de amânare a ședinței depusă de avocatul Mariei Morozan - Denis Lesnic și a pronunțat hotărârea în lipsa parților la proces, inclusiv și a avocatului, ce în opinia recurenților constituie o încălcare flagrantă a dreptului la apărare prevăzut de art.6 CEDO. La 11 ianuarie 2018 Lipcan Vasile a depus referință solicitând declararea recursului ca inadmisibil. (f.d.24-25 vol. II) În conformitate cu art. 434 alin. (1), (2) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

2 Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 26 octombrie 2017, expediată părților prin intermediul oficiului poștal, confirmare despre recepționarea acesteia de către părți la materialele dosarului lipsește. (f.d.249) În aceste circumstanțe recursul, depus la data de 08 decembrie 2017, se consideră depus în termen. Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Constantin Morozan și Maria Morozan este inadmisibil din următoarele considerente. Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă, că Constantin Morozan și Maria Morozan a indicat argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanța de apel a apreciat înscrisurile probatorii și a constatat circumstanțele cauzei.

Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. Potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Recursul exercitat conform secțiunii a II - a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Astfel, completul Colegiului constată, că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432, al.

2, 3 și 4 CPC. Potrivit prevederilor art. 432 alin.1 CPC părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual. Aliniatele 2 și 3 ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. 4 stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. 3 constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. 2, 3 și 4. Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea lucrurilor pe când în recursul declarat de către Constantin Morozan și Maria Morozan asemenea aspecte nu se regăsesc. În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel primind o apreciere corespunzătoare.

3 În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurenților la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă Constantin Morozan și Maria Morozan și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Constantin Morozan și Maria Morozan inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 270, 431 alin.2, 433 lit. a), 440 alin.1 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție D I S P U N E : Recursul, declarat de către Constantin Morozan și Maria Morozan se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecători Iuliana Oprea Maria Ghervas 4