2ra-145/18 — incasarea sumei si cheltueililor de judecata

2ra-145/18 — incasarea sumei si cheltueililor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosar nr. 2ra-145/18

Prima instanță: Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău

(judecător Olga Cernei)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

(judecători Nina Vascan, Eugenia Fistican, Vladislav Clima)

Î N C H E I E R E

31 ianuarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

În componență

Președintele completului Ala Cobăneanu

Judecători Dumitru Mardari

Luiza Gafton

examinând admisibilitatea recursului declarat de Rusu Alexei,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Rusu Alexei împotriva lui

SRL ”Stabilimobil”, intervenient accesoriu SRL ”Imobil și Siguranță” cu privire la

încasarea sumei și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 mai 2017, prin care a fost respins

apelul declarat de Rusu Alexei și menținută hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău

din 16 februarie 2016,

c o n s t a t ă:

La data de 23 februarie 2015, reclamantul Rusu Alexei a depus în instanța de judecată

cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Stabilimobil”, intervenient accesoriu SRL

„Imobil și Siguranță” privind încasarea sumei și a cheltuielilor de judecată (f.d. 3-9, vol.I).

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că, la data de 25 iunie 2008, a încheiat cu

„Imobil și Siguranță” SRL contractul nr. 64 privind investirea capitalului în construcție.

Conform prevederilor contractuale, reclamantul în calitate de Beneficiar achită prețul pentru

bunul imobil, și anume apartamentul cu suprafața totală 52,8 m.p., etajul 2, amplasat în mun.

Chișinău, sect. Botanica, str. Băcioii Noi, 16/2.

Reclamantul a mai indicat că, conform contractului nr. 64 privind investirea capitalului

în construcție din data de 25 iunie 2008, suma apartamentului constituia 33568, 50 Euro,

din care suma de 11507,48 Euro urma a fi achitată în avans, restul sumelor conform

graficului stabilit. Anexa nr. 1 a contractului, prevedea că construirea și transmiterea

apartamentului cu 1 odaie, cu suprafața totală de 52,8 m.p. amplasat la etajul II, urma a fi

dat în exploatare în a doua jumătate a anului 2010.

Reclamantul a menționat, că întru executarea contractului nominalizat, la data de 08

octombrie 2008 a transferat în beneficiul SRL „Imobil și Siguranță” suma de 11 507,48

Euro, fapt confirmat prin Anexa nr. 2 la Contractul nr. 64 din 25 iulie 2008, precum și prin

1

factura de expediție seria DS. 538967 din 08.10. 2008 și ordinul de încasare a numerarului

nr. 30 din 08.10.2008.

De asemenea reclamantul a indicat că, la data de 13 aprilie 2009, a transferat în

beneficiul SRL „Imobil și Siguranță” suma de 4274,00 Euro, fapt confirmat prin Anexa nr.

2 la contract, precum și prin factura de expediție seria EH nr. 992464 din 13 aprilie 2009 și

ordinul de încasare a numerarului nr. NV00-A000.

Condiționat de faptul că SRL „Imobil și Siguranță” nu-și onora obligațiunile

contractuale, la data de 28 iulie 2010, a fost semnat actul privind rezilierea contractului nr.

64 privind investirea capitalului în construcție din data de 25 iulie 2008, încheiat între Rusu

Alexei și „Imobil și Siguranță” SRL.

Potrivit punctului 5 al Actului de reziliere din 28 iulie 2010, suma investită de către

reclamant în apartamentul nr. 15, conform punctului 4 al actului nominalizat, trece în contul

achitării apartamentului, care va fi construit în baza unui nou contract încheiat între Rusu

Alexei și SRL „Stabilimobil”.

Ulterior, la data de 02 august 2010, între pârâtul SRL „Stabilimobil” în calitate de

Agenție imobiliară și Rusu Alexei, în calitate de Beneficiar a fost încheiat contractul de

investiție în construcție nr. 3-BN/18/15 din 02 august 2010.

Potrivit punctul 1.1. al contractului, Agenția imobiliară „Stabilimobil” SRL

organizează construcția blocului locativ, iar Beneficiarul achită prețul stabilit în prezentul

contract și obține dreptul de proprietate asupra bunului imobil - apartamentul nr. 15, cu o

cameră cu suprafața totală 48,65 m.p., etajul 2, blocul 3 amplasat în blocul locativ din str.

Băcioii Noi, 16/2, sect. Botanica mun. Chișinău după achitarea integrală a prețului

contractului și darea în exploatare a blocului de locuit.

Conform punctului 1.3. al contractului, demararea lucrărilor de construcție a fost

preconizată pentru august 2010, iar finisarea lucrărilor de construcție stabilite în р. 1.5., nu

mai târziu de 31 martie 2012 (punctul 3.1. d) al contractului).

Punctul 1.4. al Contractului de investiție în construcție nr. 3-BN/18/15 din 02 august

2010, prevede că „Transmiterea apartamentului în proprietate se efectuează după achitarea

integrală a prețului contractual determinat în baza pct. 2.1 - 2.3 al Contractului și darea în

exploatare a blocului de locuit".

Conform condițiilor contractului de administrare fiduciară acumulativă nr. 41 din 21

iulie 2010 încheiat între SRL „Imobil și Siguranță" și SRL „Stabillmobil", suma investită în

apartamentul nr. 15, etajul 2, blocul 3, conform pct. 4 actului de reziliere din 28 iulie 2010,

ce constituie 15781,48 Euro, a fost transferată în contul achitării prețului prezentului

contract.

Compartimentul 2 al contractului de investiție în construcție nr. 3-BN/18/15 din 02

august 2010, indică că prețul total al apartamentului constituie 21 406 Euro, suma de 15

781,48 Euro deja fiind achitată de către beneficiar (conform pct. 4 actului de reziliere din

28 iulie 2010), iar suma restantă în mărime de 5624,52 Euro urmând a fi achitată în termen

de 1 zi de la data autentificării notariale a contractului.

La data de 02 august 2010, contractul de investiție în construcție nr. 3-BN/18/15 din

02 august 2010 a fost autentificat notarial de către notarul public, Maslova Galina și la

aceeași dată, de către Rusu Alexei a fost achitată suma de 5624,52 Euro (89691,41 lei) pe

contul pârâtului, fapt confirmat prin ordinul de încasare a numerarului nr.

2

1008021605120000 din 02 august 2010, precum și ordinul de plată nr. 1 din 2 august 2010,

astfel fiind executate integral obligațiile contractuale.

Prin scrisoarea nr. 01-171 din data de 27 octombrie 2014, reclamantul a fost notificat

de către pârâtul SRL „Stabilimobil” despre rezilierea contractului de investiție în construcție

nr. 3-BN/18/15 din 02 august 2010, în legătură cu nerespectarea condițiilor contractuale.

Luând în considerare nedorința pârâtului SRL „Stabilimobil” de a executa obligațiunile

contractuale asumate, după un șir de negocieri care nu au dat nici un efect, reclamantul s-a

adresat către acesta cu cerere de reziliere a contractului și deoarece toate încercările de

soluționare a problemei pe cale amiabilă au eșuat, a înaintat prezenta acțiune.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 16 februarie 2016, s-a admis

cererea de chemare în judecată depusă de Rusu Alexei către SRL „Stabilimobil”,

intervenient accesoriu SRL „Imobil și Siguranță” privind încasarea sumei și a cheltuielilor

de judecată parțial, s-a încasat de la SRL „Stabilimobil”, suma de 5624,52 Euro convertiți

în valuta națională la momentul executării hotărârii judecătorești, conform cursului oficial

al Băncii Naționale a Republicii Moldova cu titlu de suma investită, suma de 3879,23 lei cu

titlu de taxa de stat, suma de 3308 lei cu titlu de cheltuieli de judecată pentru executarea

documentelor executorii, suma de 5000 lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică, în

total suma de 5624,52 Euro convertiți în valuta națională la momentul executării hotărârii

judecătorești, conform cursului oficial al Băncii Naționale a Republicii Moldova și

12187,23 lei, în rest pretențiile reclamantului ce țin de încasarea de la pârât a datoriei pentru

suma investită, a taxei de stat și a cheltuielilor pentru asistență juridică, s-au respins ca

neîntemeiate (f.d. 183, 188-195, vol.I).

La data de 19 februarie 2016, Rusu Alexei a declarat apel împotriva hotărârii

Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 16 februarie 2016, solicitând admiterea cererii de

apel, amânarea achitării taxei de stat până la examinarea cauzei în instanța de apel, casarea

parțială a hotărârii primei instanțe în partea respingerii revendicărilor referitor la încasarea

integrală a datoriei pentru suma investită, emiterea unei decizii noi privind admiterea

integrală a acțiunii înaintate, încasarea a cheltuielilor de judecată (f.d.186-187, vol.I).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 24 mai 2017 a fost respins apelul declarat de

Rusu Alexei, cu menținerea hotărârii Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 16 februarie

2016 (f.d. 59-70, vol. II).

În motivarea soluțiilor adoptate, instanțele ierarhic inferioare au constatat că SRL

„Stabilimobil” nu este succesorul în drepturi și obligații a SRL „Imobil și Siguranță” și nu

are obligații față de creditorii SRL „Imobil și Siguranță”, inclusiv față de reclamantul Rusu

Alexei.

Colegiul Civil al Curții de Apel Chișinău a reținut că, SRL „Stabilimobil” s-a obligat

să construiască blocurile locative, iar în schimb SRL „Imobil și Siguranță” s-a obligat să

transfere pe contul bancar al intimatei mijloacele bănești de la investitori, fapt ce nu a fost

îndeplinit de către SRL „Imobil și Siguranță”, astfel din materialele dosarului s-a stabilit cu

certitudine că reclamantul Rusu Alexei a achitat suma de 15 781,48 Euro, intervenientului

accesoriu SRL „Imobil și Siguranță” în scopul executării contractului de investiții a

capitalului în construcții nr. 04 din 25.06.2008, sumă care nu a fost transferată pe contul

intimatului SRL „Stabilimobil”.

3

Prin urmare, Colegiul Civil a constatat că suma ce a fost achitată nemijlocit de Rusu

Alexei pârâtei SRL „Stabilimobil”, în mărime de 5 624,52 Euro, reprezintă prejudiciul

efectiv suportat de reclamant și care în mod întemeiat a fost încasată de prima instanță de la

pârâta SRL „Stabilimobil” în beneficiul reclamantului Rusu Alexei.

Instanța de apel a remarcat că, reclamantul Rusu Alexei, în corespundere cu principiul

disponibilității părții în proces este în drept să solicite suma nominalizată de la SRL „Imobil

și Siguranță” înaintând o nouă cerere de chemare în judecată, unde intervenientul accesoriu

menționat urmează să dețină calitatea de pârât, ori să înainteze o cerere privind validarea

creanțelor în cadrul procesului de insolvabilitate intentat potrivit hotărârii Curții de Apel

Chișinău din 14.03.2016, în privința SRL „Imobil și Siguranță”.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la data de 20 septembrie 2017 Rusu

Alexei a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 mai 2017,

solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din

16 februarie 2016, în partea ce ține de respingerea cerințelor ce țin de încasarea integrală a

datoriei pentru suma investită, deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 mai 2017, ca fiind

ilegale și neîntemeiate, cu emiterea unei decizii privind admiterea integrală a acțiunii

înaintate de către Rusu Alexei cu încasarea din contul SRL „Stabilimobil” a sumei investite,

precum și încasarea din contul intimatului a cheltuielilor de judecată suportate la examinarea

cauzei (f.d.76-82, vol.II).

În motivarea recursului, recurentul a indicat că instanța de apel nu a constatat și elucidat

pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei, examinând arbitrar

probele prezentate.

Recurentul consideră că instanțele inferioare urmau să verifice și să ia în considerare

circumstanța prevăzută de punctul 5 al actului de Reziliere din 28 iulie 2010, care indică că

suma investită trece în contul achitării apartamentului care va fi construit în baza unui nou

contract încheiat între Rusu Alexei și SRL „Stabilimobil”. Deasemea nu a fost luat în

considerare faptul că la 02 august 2010, în temeiul contractului de investiție în construcția

spațiului locativ încheiat între recurent și intimat a fost instituit un nou raport juridic, prin

care „Stabilimobil” SRL s-a obligat să organizeze construcția blocului locativ menționat, iar

Rusu Alexei să achite prețul indicat în contract și anume suma de 5624,52 euro, în termen

de o zi. Iar neexecutarea obligațiilor rezultate din contractul de administrare fiduciară

încheiat între SRL „Stabilimobil” și SRL „Imobil și Siguranță”, în ceea ce privește

transferarea sumelor achitate de Rusu Alexei către SRL „Imobil și Siguranță”, nu poate fi

pusă pe seama reclamantului.

Verificând argumentele invocate de către recurent în cererea de recurs, pe baza

materialelor din dosar, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Rusu Alexei este inadmisibil

din următoarele motive.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune

expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării

referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

4

La 18 decembrie 2017 Curtea Supremă de Justiție a expediat intimatului și

intervenientului accesoriu câte o copie a cererii de recurs, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii copiei respective (f.d. 86).

Având în vedere că intimatul și intervenientul accesoriu nu au prezentat referințe în

termenul acordat, admisibilitatea recursului urmează a fi decisă în lipsa acestora.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Potrivit materialelor dosarului (f.d. 71), decizia Curții de Apel Chișinău din 24 mai

2017 a fost recepționată de către reprezentantul reclamantului, avocatul Nichitoi Iurie la

data de 09 august 2017, astfel recursul depus la data de 20 septembrie 2017 se consideră a

fi declarat în termen.

În conformitate cu art. 433 lit. c) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare.

În speță, recursul a fost înaintat de Rusu Alexei, care este parte în proces, astfel

temeiul stipulat de art. 433 lit. c) Cod de procedură civilă nu are incidență.

Potrivit art. 433 lit. d) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

La caz, completul relevă că nici temeiul prevăzut de art. 433 lit. d) Cod de procedură

civilă nu este aplicabil.

Luând în considerare cele constatate supra, completul conchide că recursul nu poate fi

considerat inadmisibil în baza temeiurilor enumerate la art. 433 lit. b), c) sau d) Cod de

procedură civilă.

În continuare, audiind raportul verbal al judecătorului raportor cu privire la încadrarea

celor invocate în recurs în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2)-(4) Cod de procedură

civilă, completul constată existența temeiului de inadmisibilitate stipulat la art. 433 lit. a)

Cod de procedură civilă.

Conform art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Potrivit art. 432 alin. (2) Cod de procedură civilă, se consideră că normele de drept

material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu

a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Conform art. 432 alin. (3) Cod de procedură civilă, se consideră că normele de drept

procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de

un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat

locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în

proces;

5

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă prevede că, săvârșirea altor încălcări decât

cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura

în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în

care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Aceste dispoziții legale fundamentează ideea potrivit căreia judecarea recursului

exercitat conform Secțiunii a 2-a, Cap. XXXVIII, Cod de procedură civilă, are un caracter

devolutiv și privește în exclusivitate probleme de drept material și procedural, verificându-

se legalitatea deciziei, nu și temeinicia ei în fapt.

Astfel, sarcina instanței de recurs la această etapă este de a verifica temeiurile

recursului și argumentele privind caracterul ilegal al deciziei atacate, în limitele în care au

fost formulate și prin prisma drepturilor garantate de Convenția Europeană a Drepturilor

Omului.

În speță, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează

în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei

recurate. Iar din conținutul cererii de recurs rezultă că, în mare parte, recurentul a reluat

criticile formulate în fazele procesuale anterioare, asupra cărora instanța de apel și instanța

de fond s-au pronunțat cu suficientă putere de convingere, iar invocarea pretinselor încălcări

admise de instanța de apel și prima instanță nu sunt suficient de fundamentate și nu au

vocația de a conduce la modificarea soluției în prezenta cauză civilă.

Completul evidențiază că, în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor

Omului, procedura de examinare a admisibilității unui recurs în materie civilă trebuie să

corespundă în principiu garanțiilor unui proces echitabil, consfințite de art. 6 din CEDO, în

special cu referire la dreptul de acces liber la justiție și la dreptul subsecvent de a fi audiat

de o instanță judecătorească (hotărârile Delcourt contra Belgiei din 17 ianuarie 1970 și

Erfar-Avef contra Greciei din 27 martie 2014).

În acest context, completul reține că dreptul unei persoane de acces liber la justiție

poate fi limitat, inclusiv prin instituirea procedurii de examinare a admisibilității recursului,

or prin însăși natura lor, condițiile pentru examinarea unei cereri introduse pe o cale de atac

extraordinară pot fi mai stricte decât condițiile stabilite pentru o cale de atac ordinară.

Asemenea rigori urmăresc scopul de aplicare și interpretare unitară a legislației și

îndeplinesc funcțiile de administrare eficientă a justiției, fiind în deplină concordanță cu art.

6 din CEDO (hotărârea Trevisanato contra Italiei din 15 septembrie 2016).

Completul reține că obligația de a motiva un act judecătoresc poate varia în funcție de

natura actului în cauză (hotărârea Hansen contra Norvegiei din 2 octombrie 2014), iar în

concepția CtEDO, nu se impune motivarea detaliată a deciziei unei instanțe de recurs care,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de

succes” (hotărârea Nersesyan contra Armeniei din 19 ianuarie 2010).

Potrivit art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, în cazul în care se constată existența

unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim,

6

printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se

emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nicio referire cu privire la fondul

recursului.

Din considerentele nominalizate și având în vedere faptul că instanțele ierarhic

inferioare au examinat cauza sub toate aspectele, cu respectarea normelor de procedură și

aplicarea corectă a legii materiale, iar în esența lor, argumentele principale ale recursului,

care sunt similare argumentelor invocate în instanța de apel, au fost verificate minuțios la

judecarea cauzei în ordinea de apel și în prima instanță, completul ajunge în mod unanim la

concluzia de a considera recursul declarat de Rusu Alexei ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 433 lit. a) și 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Rusu Alexei se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului Ala Cobăneanu

Judecători Dumitru Mardari

Luiza Gafton

7