2r-8/18 — încasarea datoriei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea datoriei
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
2r-8/18 — încasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 2r-8/17
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău:
A.Panov, A. Danilov, V. Cotorobai
D E C I Z I E
31 ianuarie 2018 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței judecător: Svetlana Filincova
Judecători: Dumitru Visternicean
Nicolae Craiu
examinând recursul declarat de Găină Roman
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu
Răspundere Limitată ,,Rassvet” și Societatea cu Răspundere Limitată ,,Ilvicons”
împotriva lui Găină Roman cu privire la încasarea datoriilor rezultate din contractele
de antrepriză și dobânzilor de întârziere,
împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 23 noiembrie 2017 prin care
s-a admis cererea de asigurare a acțiunii depusă de Societatea cu Răspundere
Limitată ,,Rassvet” și Societatea cu Răspundere Limitată ,,Ilvicons”,
c o n s t a t ă :
La 05 septembrie 2006, Societatea cu Răspundere Limitată ,,Rassvet” și
Societatea cu Răspundere Limitată ,,Ilvicons” au depus o cerere de chemare în
judecată împotriva lui Găină Roman, solicitând încasarea din contul ultimului
datoria pentru lucrările de antrepriză și materialele de construcție în sumă de 2 896
619 lei, dobânda de întârziere în sumă de 1 828 586,90 lei, cheltuieli de asistență
juridică în sumă de 55 576,26 lei și taxa de stat în sumă de 83365 lei, iar Societatea
cu Răspundere Limitată ,,Ilvicons” a solicitat încasarea din contul lui Găină Roman
datoria pentru lucrările de antrepriză și materialele de construcție în sumă de 3 093
351 lei, dobânda de întârziere în mărime de 1 952 780,80 lei, cheltuieli de asistență
juridică în sumă de 55 576,26 lei, taxa de stat în sumă de 109 505 lei.
Prin hotărîrea Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 27 octombrie 2010
acțiunea a fost admisă parțial.
S-a încasat din contul lui Găină Roman în beneficiul Societății cu Răspundere
Limitată ,, Rassvet” datoria în sumă de 2 896 619 lei, dobînda de întîrziere în sumă
de 1 828 586,90 lei și cheltuieli de judecată în sumă de 138 945 lei.
S-a încasat din contul lui Găină Roman în beneficiul Societății cu Răspundere
Limitată ,, Ilvicons” datoria în sumă de 3 093 351 lei, dobânda de întârziere în sumă
de 1 952 780,80 lei și cheltuieli de judecată în sumă de 109 505 lei. În rest acțiunea
a fost respinsă ca neîntemeiată. S-a încasat din contul lui Găină Roman taxa de stat
în mărime de 100 270 lei.
La 10 decembrie 2010 Găină Roman a declarat apel împotriva hotărârii
Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 27 octombrie 2010, solicitând admiterea
apelului, casarea hotărârii instanței de fond , cu trimiterea cauzei la rejudecare
În cadrul ședinței instanței de apel intimații Societatea cu Răspundere Limitată
,, Rassvet” și Societatea cu Răspundere Limitată ,,Ilvicons” au depus cererea de
asigurare a acțiunii, prin aplicarea sechestrului/ interdicție asupra bunurilor
mobile/imobile ce aparțin lui Găină Roman în limita valorii acțiunii.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 23 noiembrie 2017, s-a admis
cererea Societății cu Răspundere Limitată ,,Rassvet” și a Societății cu Răspundere
Limitată ,,Ilvicons” privind aplicarea măsurilor de asigurare și s-a aplicat sechestru
pe bunurile mobile și imobile, ce aparțin lui Găină Roman.
Nefiind de acord cu încheierea Curții de Apel Chișinău din data de 23
noiembrie 2017, Găină Roman a contestat-o cu recurs, solicitând admiterea
recursului, casarea încheierii contestate, cu emiterea unei hotărâri noi, prin care să
fie respinsă cererea Societății cu Răspundere Limitată ,,Rassvet” și a Societății cu
Răspundere Limitată ,, Ilvicons” privind aplicarea măsurii de sigurare a acțiunii.
În motivarea recursului a indicat că, la aplicarea măsurii de sigurare a acțiunii
asupra bunurilor mobile și imobile, instanța urma să identifice bunurile pasibile să
fie obiect al încheierii privind măsurile de asigurare, cu indicarea acestora în cerere,
fapt omis de către instanța de apel.
Analizând temeiurile recursului în raport cu încheierea contestată și materialele
cauzei, instanța de recurs reține următoarele.
Conform prevederilor art. 425 al Codului de procedură civilă, termenul de
declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea
încheierii.
Din materialele cauzei reiese, că încheierea recurată a fost pronunțată la 23
noiembrie 2017, însă careva probe ce ar confirma data expedierii și recepționării
acesteia de către recurent, la materialele cauzei lipsesc.
În aceste circumstanțe recursul depus la data de 04 decembrie 2017, se
consideră depus în termen.
În conformitate cu art. 426 alin. 3) al Codului de procedură civilă, recursul
împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3
judecători, pe baza dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea
admisibilității și fără participarea părților.
În conformitate cu art. 427 lit. a) al Codului de procedură civilă instanța de
recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă
recursul și să mențină încheierea.
La caz, Colegiul a constatat, că Societatea cu Răspundere Limitată ,,Rassvet”
și Societatea cu Răspundere Limitată ,, Ilvicons” s-au adresat cu cerere de chemare
în judecată, solicitând încasarea din contul lui Găină Roman datoria pentru lucrările
de antrepriză și materialele de construcție în sumă de 2 896 619 lei, dobânda de
întârziere în sumă de 1 828 586,90 lei, cheltuieli de asistență juridică în sumă de 55
576,26 lei și taxa de stat în sumă de 83 365 lei, iar Societatea cu Răspundere Limitată
,, Ilvicons” a solicitat încasarea din contul lui Găină Roman datoria pentru lucrările
de antrepriză și materialele de construcție în sumă de 3 093 351 lei, dobânda de
întârziere în mărime de 1 952 780,80 lei, cheltuieli de asistență juridică în sumă de
55 576,26 lei, taxa de stat în sumă de 109 505 lei.
În conformitate cu prevederile art. 174 alin. (1) al Codului de procedură civilă,
la cererea participanților la proces, judecătorul sau instanța poate lua măsuri de
asigurare a acțiunii.
Asigurarea se admite în orice fază a procesului până la etapa în care hotărârea
judecătorească devine definitivă, în cazul în care neaplicarea măsurilor de asigurare
a acțiunii ar face imposibilă executarea hotărârii judecătorești.
Colegiul reține, că la examinarea cererii de aplicare a măsurilor de asigurare
sau neaplicarea acestora, urmează a fi verificată: raționalitatea și temeinicia
cerințelor solicitantului despre aplicarea măsurilor de asigurare; probabilitatea
cauzării unui prejudiciu solicitantului în cazul neaplicării măsurilor asiguratorii;
asigurarea unui echilibru între interesele părților interesate.
În conformitate cu art. 177 alin. (1) Cod de procedură civilă, în cererea de
asigurare a acțiunii se indică motivele și circumstanțele pentru care se solicită
asigurarea acțiunii.
La acest capitol, Colegiul apreciază ca fiind corect raționamentul instanței de
apel precum că, aceste circumstanțe confirma faptul că reclamanții solicită încasarea
datoriei de bază 2 896 619 lei, dobânda de întârziere în sumă de 1 828 586,90 lei,
cheltuieli de asistență juridică în sumă de 55 576,26 lei și taxa de stat în sumă de 83
365 lei față de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Rassvet” , datoria de bază 3 093
351 lei, dobânda de întârziere în mărime de 1 952 780,80 lei, cheltuieli de asistență
juridică în sumă de 55 576,26 lei, taxa de stat în sumă de 109 505 lei față de
Societatea cu Răspundere Limitată ,, Ilvicons”.
Mai mult ca atât, argumentele invocate de recurent nu exprimă decât
dezacordul cu încheierea de aplicare a măsurilor de asigurare, însă anumite încălcări
esențiale a normelor de drept care ar fi fost admise de instanța de apel la adoptarea
încheierii contestate, nu au fost specificate.
În speță, Colegiul relevă că din textul încheierii contestate se distinge că
instanța de apel la aplicarea măsurilor de asigurare a ținut cont de raționalitatea și
temeinicia cerințelor solicitanților, în condițiile când întru susținerea motivelor
invocate în cererea de asigurare a acțiunii au fost prezentate și probe.
De asemenea, nu pot fi reținute nici argumentele recurentului precum că
instanța nu ar fi examinat cauza sub toate aspectele, nu a verificat și nu a apreciat
corect argumentele invocate referitor la cererea de asigurare a acțiunii, deoarece
instanța de apel a menționat că intimații au dreptul să ceară asigurarea executării
hotărârii judecătorești adoptate la 27 octombrie 2010 în asigurarea unui mijloc
efecient de protecție a drepturilor subiective a participanților la proces, atunci când
neaplicarea măsurii de asigurare a acțiunii poate crea dificultăți sau poate face
imposibil executarea hotărârii judecătorești.
Or, ipoteza instanței de apel, precum și a intimaților referitor la faptul că,
recurentul nu se prezintă de 7 ani la proces, ultimul fiind plecat din țară, nimeni nu
cunoaște nici o informație despre el, bunuri, cetățenie sau locul aflării acestuia, nu a
fost combătută de către recurent.
Mai mult ca atât, instanța judecătorească este în drept, în condițiile când se
solicită aplicarea măsurilor de asigurare și această solicitare este motivată, să aplice
măsuri de asigurare până la etapa în care hotărârea judecătorească devine definitivă,
în cazul în care neaplicarea acestora ar face imposibilă executarea hotărârii
judecătorești.
Tot în acest context Colegiul menționează că, Găină Roman în anul 2008,
folosindu-se de faptul că bunurile nu era sub sechestru a vândut o parte din ele.
Referitor la argumentul recurentului precum că, instanța de apel urma să
identifice bunurile imobile și imobile asupra cărora se va aplica masurile de
asigurare, Colegiul menționează că, în contextul prevederilor art. 176 alin.(2) Cod
de procedură civilă, sechestrarea bunurilor se efectuează în limita valorii
revendicărilor din acțiune.
În speță, Societatea cu Răspundere Limitată ,,Rassvet” și Societatea cu
Răspundere Limitată ,,Ilvicons” prin cererea de chemare în judecată depusă
împotriva lui Găină Roman pretind încasarea unor mijloace bănești cu privire la
încasarea datoriei, iar în acest sens, în contextul prevederilor art. 175 alin. (1) lit. b)
Cod de procedură civilă, sechestrul poate fi aplicat și pe bunurile pârâtului în limita
acțiunii.
La caz, recurentul invocând lipsa necesității aplicării măsurilor de asigurare
deoarece nu ar exista temei privind neexecutarea unei eventuale hotărâri, nu a
confirmat prin probe pertinente și concludente posibilitatea executării unei eventuale
hotărâri judecătorești.
Alte argumente invocate de recurent, în susținerea poziției sale, nu pot fi
reținute de către instanța de recurs, deoarece se combat cu cele menționate supra și
se axează pe circumstanțele care au fost constatate și elucidate pe deplin de instanța
de apel, având la bază cumulul de probe, care au fost administrate și apreciate cu
respectarea normelor de drept procedural.
Astfel, Colegiul consideră necesar să precizeze că circumstanțele expuse de
recurent nu pot fi acceptate de către instanța de recurs în vederea casării actului
judecătoresc contestat, în condițiile când instanța de apel s-a conformat prevederilor
legale la aplicarea măsurilor de asigurare.
Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea
contestată este întemeiată și conformă prevederilor legale, iar argumentele invocate
de către recurent nu sunt justificate, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul
declarat, cu menținerea încheierii instanței de apel din 23 noiembrie 2017.
În conformitate cu prevederile art. 427 lit. a), art. 428 Cod de procedură civilă,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,
d e c i d e:
Se respinge recursul declarat de Găină Roman.
Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 23 noiembrie 2017, în cauza
civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată
,,Rassvet” și Societatea cu Răspundere Limitată ,,Ilvicons” împotriva lui Găină
Roman cu privire la încasarea datoriilor rezultate din contractele de antrepriză și
dobânzilor de întârziere.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței, judecător Svetlana Filincova
Judecători:
Dumitru Visternicean
Nicolae Craiu