ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 31.01.2018

2ra-224/18 — incasarea datoriei

HOTĂRÂRE
31.01.2018
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
incasarea datoriei
Temei legal
temeiurile inadmisibilitatii recursului
Citează această cauză
2ra-224/18 — incasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

dosarul nr. 2ra-224/18

prima instanță: Judecătoria Ciocana, mun. Chișinău

Judecător: I.Mînăscurtă

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: Iu.Cimpoi, A.Danilov, I.Secrieru

31 ianuarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Nina Vascan

Tamara Chișca-Doneva

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Mosoreti – Panait Lilia,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată (acțiune oblică) depusă de

Societatea pe Acțiuni ,,Termoelectrica” împotriva lui Mosoreti Constantin, Mosoreti

Claudia, Mosoreti Eugeniu și Mosoreti-Panait Lilia cu privire la încasarea datoriei

acumulate față de Asociației Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr. 54/167,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie 2017, prin care a

fost admis apelul declarat de Societatea pe Acțiuni ,,Termoelectrica”, casată integral

hotărârea Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 7 decembrie 2016, și emisă o nouă

hotărâre de admitere integrală a acțiunii,

c o n s t a t ă :

La 12 octombrie 2016, SA „Termoelectrica” (în calitate de creditor al ÎMGFL

nr. 14 din Chișinău) a înaintat acțiune oblică împotriva lui Mosoreti Constantin,

Mosoreti Claudia, Mosoreti Eugeniu și Mosoreti-Panait Lilia cu privire la încasarea

datoriei acumulate față de Asociației Proprietarilor de Locuințe Privatizate nr. 54/167.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că în baza contractului de livrare a

energiei termice în apă caldă nr. 5108 din 23 mai 2006, încheiat între SA

„Termoelectrica” (până la redenumire SA „Centrala Electrică cu Termoficare nr. 2”

din Chișinău - succesorul în drepturi al SA „Termocom” în procedura falimentului) și

APLP 54/167, ultima și-a asumat obligația de a achita lunar plata pentru utilizarea

energiei termice furnizate.

A susținut că, din cauza neonorării obligațiilor de plată, la ziua de 14 septembrie

2016 datoria APLP 54/167 la consumul de energie termică constituie suma de 10 679

807 lei, devenind de fapt debitorul „Termoelectrica” SA.

Totodată în urma consumului de energie termică, APLP 54/167 a prestat în

continuare servicii de gospodărie comunală, inclusiv energie termică, la toți

1

proprietarii/chiriașii/locatarii apartamentelor/încăperilor locuibile și nelocuibile ai

blocului locativ gestionat, care la rândul său au beneficiat de serviciul prestat și au

obligația de a achita în termen contravaloarea lor, conform facturilor primite.

A mai indicat reclamantul că, APLP 54/167 nu a acționat în judecată

consumatorii restanți, inclusiv nu a acționat în judecată pe pârâți pentru încasarea

datoriei la consumul energiei termice în suma totală de 102 245,64 lei, pentru perioada

1 noiembrie 2001-1 august 2016, în mare parte din lipsa mijloacelor financiare pentru

achitarea taxei de stat și altor cheltuieli de judecată, drept realizat prin intermediul

acțiunii oblice.

În drept, acțiunea a fost întemeiată în baza art. art. 512, 514, 530, 572, 599-601,

602, 617 alin.(2), lit. a) ale Codului civil, art. 25 al Legii nr. 1402/24.10.2002

serviciilor publice de gospodărie comunală, art. 51 al Legii nr. 75/30.04.2015 cu

privire la locuințe, art. art. 9, 28, 70 alin. (1), 166, 167, 248, 131 alin.(4) ale CPC RM.

Solicită reclamantul admiterea acțiunii, încasarea de la Mosoreti Constantin,

Mosoreti Claudia și Mosoreti-Panait Lidia în beneficiul APLP 54/167 a datoriei pentru

serviciul agentului termic în sumă de 102 245,64 lei pentru perioada 1 noiembrie 2001

– 1 august 2016 și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 7 decembrie 2016,

acțiunea a fost admisă parțial. A fost încasat de la Mosoreti Constantin, Mosoreti

Claudia, Mosoreti-Panait Lidia, în mod solidar în beneficiul APLP 54/167 din mun.

Chișinău datoria de 20 677,53 lei pentru serviciile locativ-comunale pentru energia

termică pe perioada 1 noiembrie 2001- 1 august 2016. În rest acțiunea a fost respinsă

ca fiind tardivă. A fost încasat de la Mosoreti Constantin, Mosoreti Claudia, Mosoreti-

Panait Lidia, în mod solidar în beneficiul SA „Termoelectrica” cheltuielile de judecată

legate de achitarea taxei de stat în mărime de 620,31 lei și în beneficiul statului

cheltuielile legate de citarea părților în instanța de judecată în mărime de 23, 45 lei.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 05 ianuarie 2017, avocatul

Popescu Marcel în interesele lui Mosoreti Constantin, Mosoreti Claudia, Mosoreti

Eugeniu și Mosoreti-Panait Lilia a declarat apel, solicitând admiterea apelului, casarea

hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 28 aprilie 2017, nu s-a dat curs

apelului declarat de avocatul Popescu Marcel în interesele lui Mosoreti Constantin,

Mosoreti Claudia, Mosoreti Eugeniu și Mosoreti-Panait Lilia, împotriva hotărârii

Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 7 decembrie 2016, fiindu-le acordat

apelanților un termen până la 30 mai 2017, pentru lichidarea neajunsurilor și anume

prezentarea cererii de apel motivate și dovada achitării taxei de stat în sumă de 465,24

lei

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 30 mai 2017, a fost restituit apelul

declarat de avocatul Popescu Marcel în interesele lui Mosoreti Constantin, Mosoreti

Claudia, Mosoreti Eugeniu și Mosoreti-Panait Lilia, împotriva hotărârii Judecătoriei

Ciocana, mun. Chișinău din 7 decembrie 2016. 12.

Ulterior, la 19 decembrie 2016, SA ,,Termoelectrica” a declarat apel preliminar

împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea parțială a

hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a

pretențiilor. Concomitent, apelantul a solicitat scutirea de la plata taxei de stat.

2

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 30 mai 2017, a fost respinsă cererea

depusă de SA ,,Termoelectrica” privind scutirea de la plata taxei de stat pentru cererea

de apel. Nu s-a dat curs cererii de apel depuse de SA ,,Termoelectrica”, împotriva

hotărârii Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 7 decembrie 2016. A fost acordat

termen apelantei SA ,,Termoelectrica”, pentru prezentarea cererii de apel motivate și

dovada achitării taxei de stat în mărime de 2 300,52 lei, până la 11 iulie 2017.

Prin încheierea protocolară din 11 iulie 2017, a fost pus pe rol apelul declarat de

către SA ,,Termoelectrica”.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 24 octombrie 2017 a fost admis apelul

declarat de Societatea pe Acțiuni ,,Termoelectrica”, casată integral hotărârea

Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 7 decembrie 2016, și emisă o nouă hotărâre

de admitere integrală a acțiunii înaintată de SA „Termoelectrica”. S-a încasat în

beneficiul APLP 54/167 de la Mosoreti Eugeniu, Mosoreti Claudia și Mosoreti-Panait

Lilia în mod solidar a datoriei de plată pentru serviciile locativ-comunale pentru

energia termică pentru perioada 01 noiembrie 2001-1 august 2016 în mărime de 102

245, 64 lei, cheltuielile de judecată pentru achitarea taxei de stat în prima instanță în

mărime de 3 067,36 lei și pentru achitarea taxei de stat în instanța de apel în mărime de

2 300, 52 lei, iar în total suma de 107 613,52 lei.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că soluția instanței de fond

cu privire la admiterea parțială a acțiunii și respingerea capătului de cerere ca fiind

tardivă este greșită, întemeindu-și soluția în baza prevederilor art. 25 alin. (1) al Legii

nr. 1402/ din 24 octombrie 2002 cu privire la serviciile publice de gospodărie

comunală, art. 14 și art. 21 lit. b) din Legea condominiului în fondul locativ, art. art.

267, 271, 272 alin. (1) și (9), 277, 512 alin. (1), 514, 530, 572, 599 alin. (1) ale

Codului civil, pct. 17 și pct. 18 al Regulamentului cu privire la modul de prestare și

achitare a serviciilor locative, comunale și necomunale pentru fondul locativ,

contorizarea apartamentelor și condițiile deconectării/reconectării acestora de la

sistemele de încălzire și alimentare cu apă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.191

din 19 februarie 2002.

Cu referire la nomele citate și în coraport cu materialele cauzei, instanța a reținut

că în calitate de locatari, pârâții beneficiază de serviciile locativ-comunale care le sunt

prestate și au obligația de a achita la timp plata pentru serviciile prestate, ținând cont că

conform calculului datoriei pentru serviciile prestate eliberat de ÎM „Infocom” lunar

pentru apartamentul nr. XXXX din XXXX s-a confirmat existența datoriei solicitate, la

situația din luna august 2016 în sumă de 102 245,64 lei.

La acest segment, instanța de apel a constatat că de către locatarii

apartamentului nr. XXXX din XXXX, nu a fost stinsă integral datoria pentru serviciile

prestate.

Sub un alt aspect, instanța de apel consideră neîntemeiată și soluția instanței de

fond cu privire la respingerea cererii ca fiind tardivă, or, pe perioada anilor anterior

adresării în instanța de judecată, au fost efectuate achitări pentru serviciile prestate din

partea pârâților, ceea ce denotă că termenul de prescripție a fost întrerupt și prin

urmare n-a fost omis termenul de prescripție pentru încasarea datoriei pentru serviciile

prestate pe un termen mai mare de trei ani. Temeiurile de întrerupere a termenului de

prescripție sunt exhaustive și nu se supun unei interpretări extensive. Or, instanța la

soluționarea cererii părții cu privire la expirarea termenului de prescripție, aplică

3

regulile de întrerupere a prescripției cu condiția existenței în dosar a probelor

suficiente care demonstrează faptul întreruperii cursului dat și în fiecare caz să

stabilească când concret au fost săvârșite acțiuni de recunoaștere a datoriei.

Totodată, Curtea de Apel Chișinău a remarcat că la acțiunile de recunoaștere a

datoriei, în scopul întreruperii curgerii termenului de prescripție, pot fi atribuite și

achitarea de către debitor sau de o altă persoană a sumei datoriei de bază. În toate

cazurile de recunoaștere a datoriei, curgerea termenului de prescripție se reîncepe de

fiecare dată pentru un termen nou, din momentul săvârșirii de către debitor a acțiunilor

indicate.

Ca rezultat, s-a stabilit incontestabil faptul că pârâții pentru toată perioada

pretinsă de reclamant au efectuat achitări ale serviciilor pentru energia termică

(încălzire și apă caldă). Deși termenul de prescripție, ca regulă, curge neîntrerupt,

cadrul legal prevede expres și temeiuri de întrerupere a acestuia, inclusiv în cazul în

care debitorul săvârșește acțiuni din care rezultă că recunoaște datoria.

Pe cale de consecință, instanța de apel a concluzionat că acțiunea înaintată de

SA ,,Termoelectrica” a fost depusă în termen, iar cererea cu privire la încasarea în

beneficiul APLP 54/167 a datoriei de plată pentru serviciile locativ-comunale pentru

energia termică în mărime de 102 245, 64 lei urmează a fi admisă.

La 14 decembrie 2017, Mosoreti-Panait Lilia a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și

emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată și pasibilă de casare.

Menționează că decizia instanței de apel a fost adoptată cu încălcarea normelor

de drept material, fiind interpretată în mod eronat legea, invocând ca temei de casare

prevederile art. 432 alin. (1), (2) și (4) CPC.

La fel, susține că la examinarea cauzei instanța de judecată nu a determinat

circumstanțele reale, a dat o calificare greșită raportului material litigios, greșit a

soluționat conflictul dintre normele cuprinse în diferite acte normative și respectiv

greșit a fost interpretată legea.

Sub acest aspect menționează că instanța de apel nu a luat în considerație

probele și argumentele prezentate de aceasta, și anume, că dovada efectuării plăților ar

trebui să fie probate prin exemplare al ordinelor de încasare a numerarului, fapt ce la

caz lipsește.

Susține că dânsa nu locuiește la adresa indicată, deoarece este stabilită cu traiul

în București, România, mai mult că de 15 ani este plecată peste hotarele Republicii

Moldova, iar Mosoreti Constantin și Mosoreti Claudia nu domiciliază de mai mult de

10 ani în Republica Moldova, astfel că nu poate fi solicitată încasarea plăților locativ-

comunale, atâta timp cât nu a beneficiat de acestea.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

După cum rezultă din actele cauzei copia decizie instanței de apel din 24

octombrie 2017, a fost expediată pentru cunoștință în adresa părților, inclusiv și în

adresa recurentei, Mosoreti-Panait Lilia la 24 noiembrie 2017, fapt ce se confirmă prin

copia scrisorii de însoțire nr. 16793. (f.d. 158)

4

Astfel, instanța de recurs consideră că recurenta s-a conformat prevederilor

legale și a declarat recursul la 14 decembrie 2017, în termen.

La 9 ianuarie 2018, în adresa APLP nr. 54/167 și SA ,,Termoelectrica”, precum

și în adresa Mosoreti Constantin, Mosoreti Claudia și Mosoreti Eugeniu a fost

expediată copia recursului declarat de către Mosoreti-Panait Lilia cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței.

APLP nr. 54/167 și SA ,,Termoelectrica”, precum și Mosoreti Constantin,

Mosoreti Claudia și Mosoreti Eugeniu nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv

și nu a depus referință în termenul stabilit.

Examinând temeiurile recursului declarat de către Mosoreti-Panait Lilia în

raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Mosoreti-Panait Lilia nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

5

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor

și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că

instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile

de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul

declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a

probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de

o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de către Mosoreti-Panait Lilia.

În conformitate cu art. art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție

d i s p u n e :

Recursul declarat de către Mosoreti-Panait Lilia, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Nina Vascan

Tamara Chișca-Doneva

6

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2018-12-19
0,95
2ra-1425/18 — incasarea datoriei
Dosarul nr. 2ra-1425/18 Prima instanţă: Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana (jud. A. Spoială) Instanţa de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. I.Cotruță, L.Pruteanu, M.Guzun) D E C I Z I E 19 decembrie 2018 mun. Chişinău Colegiul civil, com
CSJ 2018-02-28
0,95
2ra-258/18 — încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată
prima instanţă: I. Secrieru dosarul nr. 2ra-258/18 instanţa de apel: N. Vascan, E. Palanciuc, V. Clima Î N C H E I E R E 28 februarie 2018 mun. Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie î
CSJ 2018-03-14
0,95
2ra-443/18 — incasarea datoriei
prima instanță: Judecătoria Chişinău (sediul Ciocana) dosarul nr. 2ra-443/18 Judecător: A.Malîi instanța de apel: Curtea de Apel Chişinău Judecători: A.Bostan, V.Sîrbu, V.Negru Î N C H E I E R E 14 martie 2018 mun. Chișinău Colegiul civil,
CSJ 2019-06-26
0,95
2ra-1226/19 — incasarea datoriei
Dosarul nr.2ra-1226/2019 Prima instanță: Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani (O. Cojocaru) Instanța de apel: Curtea de Apel Chişinău (N. Budăi, I. Secrieru, I. Muruianu) Î N C H E I E R E 26 iunie 2019 mun. Chişinău Colegiul civil, comerc
CSJ 2017-09-20
0,95
2ra-1406/17 — incasarea datoriei
Judecătoria Ciocana Dosarul nr.2ra-1406/17 Mun. Chişinău Judecător: S. Suvac Curtea de Apel Chişinău Judecători: L. Bulgac, D. Manole, G. Daşchevici ÎNCHEIERE 20 septembrie 2017 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios admin
Sursă