2rh-11/18 — anularea titlului de autentificare a detinatorului de teren

dosarul nr. 2rh-11/18 prima instanță: V. Clima instanța de apel: M. Guzun, A. Nogai, V. Brașoveanu instanța de recurs: T. Chișca-Doneva, G. Stratulat, A. Cobăneanu Î N C H E I E R E 24 ianuarie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Galina Stratulat Ala Cobăneanu examinând cererea de revizuire depusă de Schițco Victor, reprezentat de avocatul Crăciun Veaceslav, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Schițco Victor împotriva Nataliei Rabei, Primăriei comunei Bubuieci și Consiliului comunei Bubuieci cu privire la anularea deciziei și titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren, strămutarea hotarului terenului, înlăturarea obstacolelor în efectuarea măsurărilor terenului și încasarea cheltuielilor de judecată și la cererea reconvențională a Nataliei Rabei împotriva lui Schițco Victor cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea bunului imobil, repararea prejudiciului material, moral și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 20 iulie 2016, prin care recursul declarat de către Schițco Victor, reprezentat de avocatul Crăciun Veaceslav, a fost considerat inadmisibil, c o n s t a t ă : La 22 ianuarie 2014, Schițco Victor a depus cerere de chemare în judecată împotriva Nataliei Rabei, Primăriei comunei Bubuieci și Consiliului comunei Bubuieci cu privire la anularea deciziei și a titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren,

strămutarea hotarului terenului, înlăturarea obstacolelor în efectuarea măsurărilor terenului și încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii a invocat că prin hotărârea Comitetului executiv al Sovietului sătesc de deputați din 16 noiembrie 1973, ca urmare a examinării cererii privind acordarea lotului de pământ pentru construcția locativă, i-a fost atribuit un lot de pământ pentru construcție individuală, prin concretizarea sectoarelor aferente caselor de locuit, în contul asigurării densității necesare. A comunicat că ulterior, prin ordinul nr. 59a din 1 iunie 1974 al Sovhozului „Chișiniovschii” i-a fost alocat un lot de teren cu suprafața de 0,06 ha pentru construcție locativă.

1 A mai menționat că, drept urmare, inginerul cadastral Morari Iacob, ieșind la fața locului a efectuat măsurile de rigoare, a stabilit hotarele terenurilor și a instalat bornele de hotar. A indicat reclamantul că peste un timp a observat că vecinul său, Bujeniță Feodor, a construit un gard capital pe terenul său, însă în urma unei discuții, ultimul a promis că întru evitarea conflictelor va strămuta gardul. A afirmat că în anii 2002-2003 a avut loc înregistrarea masivă a loturilor de teren, iar dânsul din lipsă de cunoștințe nu a prezentat actele ce ar confirma mărimea lotului atribuit, astfel, s-a stabilit că suprafața totală a lotului pe care îl deține este 0,0484 ha.

În baza măsurărilor efectuate la data de 16 decembrie 2003, Consiliul comunei Bubuieci a emis Decizia nr. 87, prin care i-a alocat lotul de teren cu suprafața de 0,0484 ha, iar în baza deciziei respective a primit Titlul de autentificare a dreptului de deținător de teren cu planul sectorului repartizat nr. XXXXX, pe care l-a înregistrat la Oficiul Teritorial Cadastral Chișinău la data de 27 martie 2006. A susținut reclamantul că la 20 iunie 2003, vecinul Bujeniță Feodor a decedat, iar moștenirea acestuia a primit-o Rabei Natalia, în calitate de moștenitor legal, cărei prin Decizia Consiliului comunei Bubuieci nr. 3/10 din 26 august 2008, i-a fost alocat un teren cu suprafața totală de 0,1139 ha.

Prin urmare, a reiterat reclamantul că Bujeniță Feodor nu și-a realizat promisiunea făcută și nu a strămutat gardul de pe terenul său. A remarcat reclamantul că în scopul soluționării litigiului pe cale amiabilă a prezentat Nataliei Rabei actele primare, prin care s-a dispus alocarea terenurilor și a solicitat acesteia strămutarea gardului construit pe hotarul său de Bujeniță Feodor, iar la 15 decembrie 2013 s-a deplasat la fața locului împreună cu primarul comunei Bubuieci, și cu inginerul cadastral pentru a stabili hotarul dintre terenuri, însă Rabei Natalia nu a permis efectuarea măsurărilor necesare.

A solicitat anularea deciziei Consiliului comunal Bubuieci nr. 87 din 16 decembrie 2003, prin care i-a fost repartizat în proprietate privată teren cu suprafața totală de 0,0484 ha, anularea Titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. XXXXX, eliberat în temeiul deciziei Consiliului comunal Bubuieci nr. 87 din 16 decembrie 2003, obligarea Nataliei Rabei să strămute gardul cu 0,0116 ha conform hotarelor stabilite la momentul alocării terenului și să nu creeze obstacole în efectuarea măsurărilor terenului de către reprezentanții OCT și în folosirea terenului cu suprafața de 0,0116 ha ce-i aparține în baza ordinului Comitetului executiv a raionului Octombrie Chișinău nr. 59a din 1 iunie 1974, precum și încasarea cheltuielilor de judecată.

La 25 iunie 2014, Rabei Natalia a depus cerere reconvențională împotriva lui Schițco Victor cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea bunului imobil, repararea prejudiciului material, moral și încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea cererii a invocat că în baza Autorizației de desființare parțială nr. 31 din 30 iunie 2009 și a certificatului de urbanism nr. 30 din 01 iunie 2009, a demolat bucătăria anexată la casa de locuit din str. XXXXX și a început construcția 2 unei case de locuit pe terenului ce-i aparține la hotar cu terenul lui Schițco Victor, respectând condițiile de amplasare a imobilului și distanța pînă la hotarul terenului.

A susținut că Schițco Victor în anul 2013 a ridicat un gard capital și a reconstruit acoperișul casei de locuit pe care 1-a unit cu gardul astfel încât, scurgerea apelor este pe terenul ei și-i afectează construcția nefinalizată, iar la adresările privind redirecționarea scurgerii apelor, pârâtul a promis că va instala uluce, însă până în prezent nu a întreprins careva măsuri în acest sens. Prin urmare, Rabei Natalia a indicat că urmare a acțiunilor lui Schițco Victor, construcția ei este inundată și afectată chiar pe interior, din care motiv este nevoită să suporte cheltuieli pentru reparație. A solicitat Rabei Natalia obligarea lui Schițco Victor să nu-i creeze obstacole în folosirea terenului ce-i aparține cu suprafața de 0,1139 ha și construcției nefinisate, amplasate în mun.

XXXXX cu numărul cadastral XXXXX, obligarea lui Schițco Victor să reconstruiască acoperișul casei de locuit întru evitarea scurgerilor de apelor pe construcția nefinisată ce-i aparține, repararea prejudiciului material, moral și încasarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 27 noiembrie 2015, acțiunea inițială și acțiunea reconvențională au fost respinse ca neîntemeiate. A fost încasat din contul lui Schițco Victor și Nataliei Rabei în beneficiul statului cheltuielile de judecare a pricinii legate de citarea participanților la proces în sumă de 58 lei, a câte 29 lei de la fiecare. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 29 martie 2016, au fost respinse apelurile declarate de Schițco Victor și Rabei Natalia și menținută hotărârea primei instanțe.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 20 iulie 2016 recursul declarat de către Schițco Victor, reprezentat de avocatul Crăciun Veaceslav a fost considerat inadmisibil. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 5 octombrie 2016 recursul declarat de către Rabei Natalia, reprezentată de avocatul Maștalin Tatiana a fost considerat inadmisibil.

La 22 iunie 2017, Schițco Victor, reprezentat de avocatul Crăciun Veaceslav a depus prin intermediul Curții de Apel Chișinău, cerere de revizuire împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 20 iulie 2016. În motivarea cererii de revizuire a indicat că la 8 iunie 2017 a primit de la Arhiva centrală de stat a regiunii transnistrene, un extras prin care se confirmă că Bujeniță Feodor a primit și a deținut în folosință 22 ari prin ordinul Sovhozului „Chișiniovschii”, comuna Bubuieci nr. 38a din 15 aprilie 1974 și i s-a atribuit lot de pământ pentru construcția casei de locuit în mărime de 0,06 ha prin condensare de la Bujenița Feodor. A comunicat că din aceste 0,22 ha i-a atribuit lui Schițco Victor 0,06 ha și ulterior i-a cedat și feciorului său Bujenița Feodor 0,06 ha, respectiv acestuia i-a rămas doar 0,10 ha și nici într-un caz 0,1139 ha, precum a primit moștenirea Rabei Natalia.

3 Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 23 noiembrie 2017 a fost transmisă cererea de revizuire declarată de Schițco Victor, reprezentat de avocatul Crăciun Veaceslav pentru examinare conform competenței, Curții Supreme de Justiție. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din considerentele ce urmează. Conform art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire, instanța poate emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

După cum rezultă din actele cauzei, revizuentul Schițco Victor, reprezentat de avocatul Crăciun Veaceslav, cu referire la temeiul declarării revizuirii, a invocat că potrivit extrasului Arhivei centrale de stat a regiunii transnistrene, Bujeniță Feodor a primit și a deținut în folosință 22 ari prin ordinul Sovhozului „Chișiniovschii”, comuna nr. 38a Bubuieci din 15 aprilie 1974 și lui Schițco Victor i s-a atribuit lot de pământ pentru construcția casei de locuit în mărime de 0,06 ha prin condensare de la Bujenița Feodor.

La caz, se constată că revizuentul, a prezentat în susținerea cererii de revizuire, extrasul Arhivei centrale de stat a regiunii transnistrene nr. 07-04/898 din 8 iunie 2017 (f. d. 20 - 21), copia ordinului Sovhozului „Chișiniovschii”, comuna Bubuieci nr. 38a din 15 aprilie 1974 (f. d. 23). În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

În sensul normei enunțate este important de înțeles că circumstanțele sau faptele trebuiau să existe obiectiv până la data pronunțării hotărârii, să aibă importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă. De altfel, art. 449 lit. b) CPC, indică asupra unor circumstanțe (fapte) necunoscute anterior petiționarului, dar întrucât examinarea fondului cauzei prezumă că instanța a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii, este evident că o condiție esențială pentru admiterea revizuirii este că și instanței nu i-au fost și nu au putut fi cunoscute aceste circumstanțe (fapte).

Pentru acest motiv de revizuire esențial este ca revizuentul să probeze că nu a știut anterior pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe 4 sau fapte și că nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, în caz contrar ele nu pot servi ca temei de revizuire. În același timp, revizuentul trebuie să probeze că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Or, lipsa acestui suport probatoriu, ca element indispensabil al temeiului prevăzut la art. 449 lit. b) CPC, decade sau lipsește revizuentul de posibilitatea invocării unui atare temei.

Astfel, cu referire la prevederile enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție remarcă că cele invocate de Schițco Victor, reprezentat de avocatul Crăciun Veaceslav, în susținerea cererii de revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449 lit. b) CPC, or revizuentul invocând faptul că extrasul Arhivei centrale de stat a regiunii transnistrene nr. 07-04/898 din 8 iunie 2017 și copia ordinului Sovhozului „Chișiniovschii”, comuna Bubuieci nr. 38a din 15 aprilie 1974 atestă faptul că Bujeniță Feodor a primit și a deținut în folosință 22 ari și lui Schițco Victor i s-a atribuit lot de pământ pentru construcția casei de locuit în mărime de 0,06 ha, care în opinia sa confirmă circumstanțe esențiale ale pricinii, nu a făcut dovada faptului că în procesul examinării anterioare a cauzei nu i-au fost cunoscute aceste date, condiție însă care este direct impusă prin lege.

Or, după cum rezultă actele sus enunțate, pe tot parcursul examinării cauzei s- au aflat la Arhiva centrală de stat, iar revizuentul a fost în posibilitate deplină de a face cunoștință cu acestea. Astfel, se denotă cu certitudine faptul că revizuentul Schițco Victor a cunoscut aceste circumstanțe de la începutul examinării prezentei cauze civile. În circumstanțele relevate se constată că motivele invocate de revizuent nu se încadrează în prevederile art. 449 lit. b) CPC, în baza căruia se poate solicita revizuirea încheierii. Situația de fapt impune de a remarca la capitolul dat că revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărâri sau încheieri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a încheierii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC. În consecință, sub aspectul analizat, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că revizuentul Schițco Victor, reprezentat de avocatul Crăciun Veaceslav, în cererea de revizuire nu a invocat nici un temei, care s-ar încadra în prevederile art. 449 CPC, în baza căruia se poate solicita revizuirea hotărârii, ci din contra a oferit împrejurări care nu au relevanță. Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că, posibilitatea reinițierii procesului de judecată urmează să fie examinată prin prisma principiului securității raporturilor juridice.

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judecata, adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest 5 principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v. Moldova, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova).

Din considerentele menționate și având în vedere că cererea de revizuire nu indică careva temeiuri prevăzute de art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de Schițco Victor, reprezentat de avocatul Crăciun Veaceslav, ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, dispune: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Schițco Victor, reprezentat de avocatul Crăciun Veaceslav, împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 20 iulie 2016, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Schițco Victor împotriva Nataliei Rabei, Primăriei comunei Bubuieci și Consiliului comunei Bubuieci cu privire la anularea deciziei și titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren, strămutarea hotarului terenului, înlăturarea obstacolelor în efectuarea măsurărilor terenului și încasarea cheltuielilor de judecată și la cererea reconvențională a Nataliei Rabei împotriva lui Schițco Victor cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea bunului imobil, repararea prejudiciului material, moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Galina Stratulat Ala Cobăneanu 6