2rh-11/18 — anularea titlului de autentificare a detinatorului de teren

dosarul nr. 2rh-11/18

prima instanță: V. Clima

instanța de apel: M. Guzun, A. Nogai, V. Brașoveanu

instanța de recurs: T. Chișca-Doneva, G. Stratulat, A. Cobăneanu

Î N C H E I E R E

24 ianuarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Galina Stratulat

Ala Cobăneanu

examinând cererea de revizuire depusă de Schițco Victor, reprezentat de

avocatul Crăciun Veaceslav,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Schițco Victor împotriva

Nataliei Rabei, Primăriei comunei Bubuieci și Consiliului comunei Bubuieci cu

privire la anularea deciziei și titlului de autentificare a dreptului deținătorului de

teren, strămutarea hotarului terenului, înlăturarea obstacolelor în efectuarea

măsurărilor terenului și încasarea cheltuielilor de judecată și la cererea

reconvențională a Nataliei Rabei împotriva lui Schițco Victor cu privire la

înlăturarea obstacolelor în folosirea bunului imobil, repararea prejudiciului material,

moral și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii Curții Supreme de Justiție din 20 iulie 2016, prin care

recursul declarat de către Schițco Victor, reprezentat de avocatul Crăciun Veaceslav,

a fost considerat inadmisibil,

c o n s t a t ă :

La 22 ianuarie 2014, Schițco Victor a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Nataliei Rabei, Primăriei comunei Bubuieci și Consiliului comunei

Bubuieci cu privire la anularea deciziei și a titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren, strămutarea hotarului terenului, înlăturarea obstacolelor în

efectuarea măsurărilor terenului și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că prin hotărârea Comitetului executiv al

Sovietului sătesc de deputați din 16 noiembrie 1973, ca urmare a examinării cererii

privind acordarea lotului de pământ pentru construcția locativă, i-a fost atribuit un

lot de pământ pentru construcție individuală, prin concretizarea sectoarelor aferente

caselor de locuit, în contul asigurării densității necesare.

A comunicat că ulterior, prin ordinul nr. 59a din 1 iunie 1974 al Sovhozului

„Chișiniovschii” i-a fost alocat un lot de teren cu suprafața de 0,06 ha pentru

construcție locativă.

1

A mai menționat că, drept urmare, inginerul cadastral Morari Iacob, ieșind la

fața locului a efectuat măsurile de rigoare, a stabilit hotarele terenurilor și a instalat

bornele de hotar.

A indicat reclamantul că peste un timp a observat că vecinul său, Bujeniță

Feodor, a construit un gard capital pe terenul său, însă în urma unei discuții, ultimul

a promis că întru evitarea conflictelor va strămuta gardul.

A afirmat că în anii 2002-2003 a avut loc înregistrarea masivă a loturilor de

teren, iar dânsul din lipsă de cunoștințe nu a prezentat actele ce ar confirma mărimea

lotului atribuit, astfel, s-a stabilit că suprafața totală a lotului pe care îl deține este

0,0484 ha.

În baza măsurărilor efectuate la data de 16 decembrie 2003, Consiliul comunei

Bubuieci a emis Decizia nr. 87, prin care i-a alocat lotul de teren cu suprafața de

0,0484 ha, iar în baza deciziei respective a primit Titlul de autentificare a dreptului

de deținător de teren cu planul sectorului repartizat nr. XXXXX, pe care l-a

înregistrat la Oficiul Teritorial Cadastral Chișinău la data de 27 martie 2006.

A susținut reclamantul că la 20 iunie 2003, vecinul Bujeniță Feodor a decedat,

iar moștenirea acestuia a primit-o Rabei Natalia, în calitate de moștenitor legal, cărei

prin Decizia Consiliului comunei Bubuieci nr. 3/10 din 26 august 2008, i-a fost

alocat un teren cu suprafața totală de 0,1139 ha.

Prin urmare, a reiterat reclamantul că Bujeniță Feodor nu și-a realizat

promisiunea făcută și nu a strămutat gardul de pe terenul său.

A remarcat reclamantul că în scopul soluționării litigiului pe cale amiabilă a

prezentat Nataliei Rabei actele primare, prin care s-a dispus alocarea terenurilor și a

solicitat acesteia strămutarea gardului construit pe hotarul său de Bujeniță Feodor,

iar la 15 decembrie 2013 s-a deplasat la fața locului împreună cu primarul comunei

Bubuieci, și cu inginerul cadastral pentru a stabili hotarul dintre terenuri, însă Rabei

Natalia nu a permis efectuarea măsurărilor necesare.

A solicitat anularea deciziei Consiliului comunal Bubuieci nr. 87 din 16

decembrie 2003, prin care i-a fost repartizat în proprietate privată teren cu suprafața

totală de 0,0484 ha, anularea Titlului de autentificare a dreptului deținătorului de

teren nr. XXXXX, eliberat în temeiul deciziei Consiliului comunal Bubuieci nr. 87

din 16 decembrie 2003, obligarea Nataliei Rabei să strămute gardul cu 0,0116 ha

conform hotarelor stabilite la momentul alocării terenului și să nu creeze obstacole

în efectuarea măsurărilor terenului de către reprezentanții OCT și în folosirea

terenului cu suprafața de 0,0116 ha ce-i aparține în baza ordinului Comitetului

executiv a raionului Octombrie Chișinău nr. 59a din 1 iunie 1974, precum și

încasarea cheltuielilor de judecată.

La 25 iunie 2014, Rabei Natalia a depus cerere reconvențională împotriva lui

Schițco Victor cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea bunului imobil,

repararea prejudiciului material, moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii a invocat că în baza Autorizației de desființare parțială nr.

31 din 30 iunie 2009 și a certificatului de urbanism nr. 30 din 01 iunie 2009, a

demolat bucătăria anexată la casa de locuit din str. XXXXX și a început construcția

2

unei case de locuit pe terenului ce-i aparține la hotar cu terenul lui Schițco Victor,

respectând condițiile de amplasare a imobilului și distanța pînă la hotarul terenului.

A susținut că Schițco Victor în anul 2013 a ridicat un gard capital și a

reconstruit acoperișul casei de locuit pe care 1-a unit cu gardul astfel încât, scurgerea

apelor este pe terenul ei și-i afectează construcția nefinalizată, iar la adresările

privind redirecționarea scurgerii apelor, pârâtul a promis că va instala uluce, însă

până în prezent nu a întreprins careva măsuri în acest sens.

Prin urmare, Rabei Natalia a indicat că urmare a acțiunilor lui Schițco Victor,

construcția ei este inundată și afectată chiar pe interior, din care motiv este nevoită

să suporte cheltuieli pentru reparație.

A solicitat Rabei Natalia obligarea lui Schițco Victor să nu-i creeze obstacole

în folosirea terenului ce-i aparține cu suprafața de 0,1139 ha și construcției

nefinisate, amplasate în mun. XXXXX cu numărul cadastral XXXXX, obligarea lui

Schițco Victor să reconstruiască acoperișul casei de locuit întru evitarea scurgerilor

de apelor pe construcția nefinisată ce-i aparține, repararea prejudiciului material,

moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 27 noiembrie 2015,

acțiunea inițială și acțiunea reconvențională au fost respinse ca neîntemeiate. A fost

încasat din contul lui Schițco Victor și Nataliei Rabei în beneficiul statului

cheltuielile de judecare a pricinii legate de citarea participanților la proces în sumă

de 58 lei, a câte 29 lei de la fiecare.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 29 martie 2016, au fost respinse

apelurile declarate de Schițco Victor și Rabei Natalia și menținută hotărârea primei

instanțe.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 20 iulie 2016 recursul declarat

de către Schițco Victor, reprezentat de avocatul Crăciun Veaceslav a fost considerat

inadmisibil.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 5 octombrie 2016 recursul

declarat de către Rabei Natalia, reprezentată de avocatul Maștalin Tatiana a fost

considerat inadmisibil.

La 22 iunie 2017, Schițco Victor, reprezentat de avocatul Crăciun Veaceslav

a depus prin intermediul Curții de Apel Chișinău, cerere de revizuire împotriva

încheierii Curții Supreme de Justiție din 20 iulie 2016.

În motivarea cererii de revizuire a indicat că la 8 iunie 2017 a primit de la

Arhiva centrală de stat a regiunii transnistrene, un extras prin care se confirmă că

Bujeniță Feodor a primit și a deținut în folosință 22 ari prin ordinul Sovhozului

„Chișiniovschii”, comuna Bubuieci nr. 38a din 15 aprilie 1974 și i s-a atribuit lot de

pământ pentru construcția casei de locuit în mărime de 0,06 ha prin condensare de

la Bujenița Feodor.

A comunicat că din aceste 0,22 ha i-a atribuit lui Schițco Victor 0,06 ha și

ulterior i-a cedat și feciorului său Bujenița Feodor 0,06 ha, respectiv acestuia i-a

rămas doar 0,10 ha și nici într-un caz 0,1139 ha, precum a primit moștenirea Rabei

Natalia.

3

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 23 noiembrie 2017 a fost

transmisă cererea de revizuire declarată de Schițco Victor, reprezentat de avocatul

Crăciun Veaceslav pentru examinare conform competenței, Curții Supreme de

Justiție.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire

neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din considerentele ce

urmează.

Conform art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de

revizuire, instanța poate emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind

inadmisibilă.

În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de

persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile

consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

După cum rezultă din actele cauzei, revizuentul Schițco Victor, reprezentat de

avocatul Crăciun Veaceslav, cu referire la temeiul declarării revizuirii, a invocat că

potrivit extrasului Arhivei centrale de stat a regiunii transnistrene, Bujeniță Feodor

a primit și a deținut în folosință 22 ari prin ordinul Sovhozului „Chișiniovschii”,

comuna nr. 38a Bubuieci din 15 aprilie 1974 și lui Schițco Victor i s-a atribuit lot de

pământ pentru construcția casei de locuit în mărime de 0,06 ha prin condensare de

la Bujenița Feodor.

La caz, se constată că revizuentul, a prezentat în susținerea cererii de revizuire,

extrasul Arhivei centrale de stat a regiunii transnistrene nr. 07-04/898 din 8 iunie

2017 (f. d. 20 - 21), copia ordinului Sovhozului „Chișiniovschii”, comuna Bubuieci

nr. 38a din 15 aprilie 1974 (f. d. 23).

În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care

au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au

fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins

toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării

anterioare a pricinii.

În sensul normei enunțate este important de înțeles că circumstanțele sau

faptele trebuiau să existe obiectiv până la data pronunțării hotărârii, să aibă

importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere

decisivă asupra concluziei instanței de judecată, să fie descoperite după ce hotărârea

judecătorească devine irevocabilă.

De altfel, art. 449 lit. b) CPC, indică asupra unor circumstanțe (fapte)

necunoscute anterior petiționarului, dar întrucât examinarea fondului cauzei

prezumă că instanța a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care au

importanță pentru soluționarea pricinii, este evident că o condiție esențială pentru

admiterea revizuirii este că și instanței nu i-au fost și nu au putut fi cunoscute aceste

circumstanțe (fapte).

Pentru acest motiv de revizuire esențial este ca revizuentul să probeze că nu a

știut anterior pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe

4

sau fapte și că nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, în caz contrar ele nu pot servi

ca temei de revizuire.

În același timp, revizuentul trebuie să probeze că a întreprins toate măsurile

pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a

pricinii. Or, lipsa acestui suport probatoriu, ca element indispensabil al temeiului

prevăzut la art. 449 lit. b) CPC, decade sau lipsește revizuentul de posibilitatea

invocării unui atare temei.

Astfel, cu referire la prevederile enunțate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție remarcă că cele invocate de

Schițco Victor, reprezentat de avocatul Crăciun Veaceslav, în susținerea cererii de

revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449 lit. b) CPC, or

revizuentul invocând faptul că extrasul Arhivei centrale de stat a regiunii

transnistrene nr. 07-04/898 din 8 iunie 2017 și copia ordinului Sovhozului

„Chișiniovschii”, comuna Bubuieci nr. 38a din 15 aprilie 1974 atestă faptul că

Bujeniță Feodor a primit și a deținut în folosință 22 ari și lui Schițco Victor i s-a

atribuit lot de pământ pentru construcția casei de locuit în mărime de 0,06 ha, care

în opinia sa confirmă circumstanțe esențiale ale pricinii, nu a făcut dovada faptului

că în procesul examinării anterioare a cauzei nu i-au fost cunoscute aceste date,

condiție însă care este direct impusă prin lege.

Or, după cum rezultă actele sus enunțate, pe tot parcursul examinării cauzei s-

au aflat la Arhiva centrală de stat, iar revizuentul a fost în posibilitate deplină de a

face cunoștință cu acestea.

Astfel, se denotă cu certitudine faptul că revizuentul Schițco Victor a cunoscut

aceste circumstanțe de la începutul examinării prezentei cauze civile.

În circumstanțele relevate se constată că motivele invocate de revizuent nu se

încadrează în prevederile art. 449 lit. b) CPC, în baza căruia se poate solicita

revizuirea încheierii.

Situația de fapt impune de a remarca la capitolul dat că revizuirea este o cale

de atac de retractare și nu de reformare prin intermediul căreia se poate obține

anularea unei hotărâri sau încheieri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății

în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a încheierii

contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice. De

aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute

în mod limitativ în art. 449 CPC.

În consecință, sub aspectul analizat, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că revizuentul Schițco Victor,

reprezentat de avocatul Crăciun Veaceslav, în cererea de revizuire nu a invocat nici

un temei, care s-ar încadra în prevederile art. 449 CPC, în baza căruia se poate

solicita revizuirea hotărârii, ci din contra a oferit împrejurări care nu au relevanță.

Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reiterează că, posibilitatea reinițierii procesului de judecată

urmează să fie examinată prin prisma principiului securității raporturilor juridice.

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res

judecata, adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest

5

principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri

irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă

determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla

existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de

reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este

necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v. Moldova,

Din considerentele menționate și având în vedere că cererea de revizuire nu

indică careva temeiuri prevăzute de art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

respinge cererea de revizuire depusă de Schițco Victor, reprezentat de avocatul

Crăciun Veaceslav, ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

dispune:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Schițco

Victor, reprezentat de avocatul Crăciun Veaceslav, împotriva încheierii Curții

Supreme de Justiție din 20 iulie 2016, în cauza civilă la cererea de chemare în

judecată a lui Schițco Victor împotriva Nataliei Rabei, Primăriei comunei Bubuieci

și Consiliului comunei Bubuieci cu privire la anularea deciziei și titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren, strămutarea hotarului terenului,

înlăturarea obstacolelor în efectuarea măsurărilor terenului și încasarea cheltuielilor

de judecată și la cererea reconvențională a Nataliei Rabei împotriva lui Schițco

Victor cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea bunului imobil, repararea

prejudiciului material, moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Galina Stratulat

Ala Cobăneanu

6