2ac-129/26 — Contestarea actulului administrativ

La 25 noiembrie 2025 Vrej Martirosean s-a adresat în instanța de judecată cu acțiune în contencios administrativ către Consiliul raional Florești prin care a solicitat: - anularea deciziei nr. 5/23 din 29 octombrie 2025 `Cu privire la modificarea Deciziei nr. 01/07 din 12 ianuarie 2024 ”Cu privire la aprobarea structurii, organigramei și efectivului-limită ale Aparatului Președintelui raionului și ale subdiviziunilor subordonate Consiliului r. Florești”; - anularea deciziei nr. 5/24 din 29 octombrie 2025 „Cu privire la încetarea raporturilor de serviciu înainte de termen a vicepreședintelui raionului Vrej Martirosean”.

La data de 16 martie 2026 Vrej Martirosean a depus cerere de concretizare a pretențiilor prin care a solicitat: - anularea deciziei nr. 5/23 din 29 octombrie 2025 „Cu privire la modificarea deciziei nr. 01/07 din 12 ianuarie 2024 „Cu privire la aprobarea structurii, organigramei și efectivului-limită ale Aparatului Președintelui raionului și ale subdiviziunilor subordonate Consiliului r. Florești”; - anularea deciziei nr. 5/24 din 29 octombrie 2025 „Cu privire la încetarea raporturilor de serviciu înainte de termen a vicepreședintelui raionului Vrej Martirosean”; - restabilirea la locul de muncă, cu încasarea salariului mediu lunar pentru toată perioada absenței forțate de la muncă; - încasarea prejudiciului moral în mărime de 25 000 lei; - încasarea cheltuielilor de asistență juridică.

Prin încheierea Judecătoriei Soroca, sediul central din 21 mai 2026 (corectată prin încheierea din 25 mai 2026), acțiunea înaintată de Vrej Martirosean către Consiliul raional Florești privind anularea Deciziei nr. 5/23 din 29 octombrie 2025 „Cu privire la modificarea Deciziei nr. 01/07 din 12 ianuarie 2024 „Cu privire la aprobarea structurii, organigramei și efectivului-limită ale Aparatului Președintelui raionului și ale subdiviziunilor subordonate Consiliului r. Florești”, și anularea Deciziei Consiliului raional Florești nr. 5/24 din 29 octombrie 2025 „Cu privire la încetarea raporturilor de serviciu înainte de termen a vicepreședintelui 1 raionului Vrej Martirosean”, s-a transmis pentru judecare în fond, Curții de Apel Nord, ca instanță de judecată competentă

În încheierea sa din 21 mai 2026 s-a subliniat că actul administrativ contestat poartă un caracter normativ, deoarece nu privește soluționarea unui caz individual.

Prin încheierea din 01 iulie 2026 a Curții de Apel Nord, cauza s-a transmis Curții Supreme de Justiție pentru soluționarea conflictului negativ de competență. Procesul civil s-a suspendat din oficiu până la soluționarea conflictului negativ de competență de către instanța ierarhic superioară.

Art. 58 alin. (2) din Codul administrativ: „Conflictele de competenţă pot fi: a) pozitive – cînd două sau mai multe autorităţi publice se declară competente să desfăşoare o anumită activitate administrativă; b) negative – cînd nicio autoritate publică nu se declară competentă să desfăşoare o anumită activitate administrativă.”

Art. 5 din Codul administrativ: „Activitatea administrativă reprezintă totalitatea actelor administrative individuale şi normative, a contractelor administrative, a actelor reale, precum şi a operaţiunilor administrative realizate de autorităţile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii şi se aplică nemijlocit legea.”

Art. 7 din Codul administrativ: „Autoritate publică se consideră orice structură organizatorică sau organ instituită/instituit prin lege sau printr-un alt act normativ, care acţionează în regim de putere publică în scopul realizării unui interes public.”

Art. 8 din Codul administrativ: „Regimul de putere publică reprezintă ansamblul competenţelor prevăzute de lege în vederea realizării sarcinilor autorităţilor publice, care le conferă posibilitatea de a se impune cu forţă juridică obligatorie în raporturile lor cu persoane fizice sau juridice.” 2

Art. 10 alin. (1) din Codul administrativ: „Actul administrativ individual este orice dispoziţie, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin naşterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public.”

Art. 12 din Codul administrativ: „Un act administrativ normativ este actul juridic subordonat legii adoptat, aprobat sau emis de o autoritate publică în baza prevederilor constituționale sau legale, care nu se supune controlului constituționalității şi stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un număr nedeterminat de situații identice.”

Art. 20 din Codul administrativ: „Dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acţiune în contencios administrativ, cu privire la care decid instanţele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod.”

Art. 191 alin. (1), (2) și (3) din Codul administrativ: Cu excepţia cazurilor prevăzute la alin.(2) şi (3), judecătoriile soluţionează în fond toate acţiunile în contencios administrativ. Curţile de apel soluţionează în primă instanţă acţiunile în contencios administrativ împotriva actelor administrative normative, care nu se supun controlului de constituţionalitate. Curtea de apel Chişinău soluţionează în primă instanţă acţiunile în contencios administrativ împotriva actelor emise de Banca Naţională a Moldovei, precum şi acţiunile în contencios administrativ atribuite în competenţa sa prin Codul electoral.

Art. 197 din Codul administrativ: „Nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării procesului de către instanţa în a cărei competenţă este dată prin lege cauza, cu excepţiile expres stabilite de lege.”

Art. 2 din Legea nr. 100 din 22 decembrie 2017: „act normativ – act juridic adoptat, aprobat sau emis de o autoritate publică, care are caracter public, obligatoriu, general şi impersonal şi care stabileşte, modifică ori abrogă norme juridice care reglementează naşterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice şi care sînt aplicabile unui număr nedeterminat de situaţii identice.”

Art. 4 din Legea nr. 100 din 22 decembrie 2017: „Actul normativ are caracter public, obligatoriu, general şi impersonal. Prevederile actului normativ sînt executorii, opozabile tuturor subiecţilor de drept şi, în caz de necesitate, sînt impuse prin forţa de constrîngere a statului.”

Completul Curții Supreme de Justiție reține că obiectul acțiunii îl constituie anularea deciziei Consiliului raional Florești nr. 5/23 din 29 3 octombrie 2025 „Cu privire la modificarea deciziei nr. 01/07 din 12 ianuarie 2024 „Cu privire la aprobarea structurii, organigramei și efectivului-limită ale Aparatului Președintelui raionului și ale subdiviziunilor subordonate Consiliului r. Florești”, care aduce rectificări deciziei nr. 01/07 din 12 ianuarie 2024 „Cu privire la aprobarea structurii, organigramei și efectivului- limită ale Aparatului Președintelui raionului și ale subdiviziunilor subordonate Consiliului r. Florești”.

Astfel, pentru soluționarea conflictului de competentă apărut între Curtea de Apel Nord și Judecătoria Soroca urmează de stabilit dacă decizia nr. 01/07 din 12 ianuarie 2024 „Cu privire la aprobarea structurii, organigramei și efectivului-limită ale Aparatului Președintelui raionului și ale subdiviziunilor subordonate Consiliului r. Florești”, este un act administrativ individual sau un act administrativ normativ.

Așadar, prin prisma art.5, 10-12 din Codul administrativ, art.2, 4 ale Legii cu privire la actele normative nr. 100 din 22 decembrie 2017, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că diferențierea între actele administrative normative și actele administrative individuale se realizează, atât în funcție de obiectul lor, cât și în raport de criteriul determinabilității persoanelor cărora li se aplică.

Astfel, actele normative sunt acea categorie de acte juridice care conțin o regulă, adică un act de aplicabilitate repetată, asupra unor subiecți de drept nedeterminați, în timp ce actele individuale sunt acea categorie de acte care urmăresc stabilizarea unei situații juridice precise în raport cu un număr relativ restrâns și determinat de subiecți de drept.

În speță, obiectul acțiunii îl constituie decizia Consiliului raional Florești nr. 5/23 din 29 octombrie 2025 „Cu privire la modificarea deciziei nr. 01/07 din 12 ianuarie 2024 „Cu privire la aprobarea structurii, organigramei și efectivului-limită ale Aparatului Președintelui raionului și ale subdiviziunilor subordonate Consiliului r. Florești”, care aduce rectificări deciziei nr. 01/07 din 12 ianuarie 2024 „Cu privire la aprobarea structurii, organigramei și efectivului-limită ale Aparatului Președintelui raionului și ale subdiviziunilor subordonate Consiliului r. Florești”.

Decizia nr. 01/07 din 12 ianuarie 2024 „Cu privire la aprobarea structurii, organigramei și efectivului-limită ale Aparatului Președintelui raionului și ale subdiviziunilor subordonate Consiliului raional Florești” vizează direct constituirea, organizarea și resursele unei singure autorități publice specifice, neconținând norme de conduită cu aplicabilitate generală și repetată pentru întreaga populație. Spre deosebire de actele administrative cu caracter normativ, actul contestat în prezenta cauză nu instituie reguli de conduită cu caracter general, abstract și impersonal, nu se adresează unui cerc nedeterminat de persoane și nu produce efecte erga omnes, ci reglementează o situație juridică concretă, referitoare la structura 4 organizatorică și efectivul-limită al Aparatului Președintelui raionului și al subdiviziunilor subordonate Consiliului raional Florești, având ca destinatari un număr determinat și determinabil de subiecți de drept.

Astfel, Completul Curții Supreme de Justiție constată că, prin actul administrativ ce face obiectul prezentei cauze, se aduc modificări unor prevederi ce țin de structura, organigrama și efectivul-limită ale Aparatului Președintelui raionului și ale subdiviziunilor subordonate Consiliului raional Florești, stabilindu-se drepturi și obligații determinate pentru destinatarii săi, care sunt determinabili și chiar determinați, respectiv angajații Aparatului Președintelui raionului Florești și ai subdiviziunilor subordonate Consiliului raional Florești.

Din conținutul însăși a actului administrativ contestat se denotă faptul că acesta este îndreptat nemijlocit față de subiecți determinați, colaboratorii Aparatului președintelui raionului şi subdiviziunile subordonate Consiliului raional Florești.

Sub acest aspect, completul Curții Supreme de Justiție conchide că competența procesuală și materială de a examina cauza de contencios administrativ în speță, aparține Judecătoriei Soroca, sediul central.

Din considerentul că un prim aspect al procesului echitabil este înfăptuirea justiției de către „un tribunal învestit de lege”, adică în primul rând având competență clar stabilită de legea națională, completul Curții Supreme de Justiție va soluționa conflictul negativ de competență, prin constatarea competenței Judecătoriei Soroca , sediul central, la examinarea prezentei cauze de contencios administrativ.

Or, prin prisma art.197 din Codul administrativ, nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege.

Căile procedurale asigură persoanelor interesate accesul la o instanță de judecată, căreia prin lege i s-a stabilit competența de a hotărî, iar pentru ca dreptul de acces la o instanță să fie respectat, trebuie ca instanța în fața căreia este adusă cauza să se bucure de jurisdicție deplină, adică instanța trebuie să fie competentă să analizeze atât aspectele de fapt, cât și pe cele de drept ale cauzei. Acest mod de reglementare al dreptului de acces la justiție este în concordanță cu principiile Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăților Fundamentale, potrivit cărora exercitarea dreptului de acces la justiție presupune tocmai asigurarea accesului oricărei persoane la un tribunal instituit de lege, adică garantarea unei proceduri judiciare în fața căreia să se poată realiza, efectiv, acest drept.

În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, prin prisma standardelor Curții Europene a Drepturilor Omului, notează că nerespectarea de către o instanță a dispozițiilor de drept intern implică în 5 principiu o încălcare a art. 6 § 1 din Convenție (cauza DMD Group, A.S. vs Slovacia, 5 octombrie 2010, §61).

Totodată, articolul 6 § 1 al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăților Fundamentale garantează ca prim aspect al procesului echitabil înfăptuirea justiției de către „un tribunal învestit de lege”, adică în primul rând având competentă clar stabilită de legea națională. De aceea, normele de competență jurisdicțională sunt de strictă interpretare, iar orice interpretare extensivă sau restrictivă trebuie calificată ca abuz de drept.

Ținând cont de cele expuse şi în temeiul art. 191, 195, 200 alin. (3), art.230 din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Constată competența Judecătoriei Soroca, sediul central, pentru examinarea cauzei de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Vrej Martirosean către Consiliul raional Florești cu privire la contestarea actului administrativ. Cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Vrej Martirosean către Consiliul raional Florești cu privire la contestarea actului administrativ, se remite spre examinare Judecătoriei Soroca, sediul central. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Ana Cucerescu Diana Stănilă 6