- Dosarul nr.
- 2ra-683/26
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 12 august 2026
- Părțile
- Ministerul Justitiei al Republicii Moldova impotriva Partidului Politic Renastere intervenient accesoriu Comisia Electorala Centrala
- Pe scurt
- Implicarea anterioara in proceduri distincte ce au vizat membri ai partidului politic nu justifica in sine indoieli obiective privind impartialitatea judecatorului.
2ra-683/26 — Limitarea activității partidului politic pentru un termen de 6 luni
ÎNCHEIERE
privind respingerea declarației de abținere în cauza civilă, Ministerul Justiției al Republicii Moldova împotriva Partidului Politic „Renaștere”, intervenient accesoriu Comisia Electorală Centrală (limitarea activității partidului politic pentru un termen de 6 luni) (Dosarul nr. 2ra-683/26 NR. PIGD 2-24116081-01-2ra-06082026) Implicarea anterioară în proceduri distincte ce au vizat membri ai partidului politic nu justifică, în sine, îndoieli obiective privind imparțialitatea judecătorului. Curtea de Apel Centru (jud. A. Panov, S. Vîșcu, E. Bolocan) 12 august 2026 Textul corespunde originalului Examinând în lipsa părților, declaraţia de abţinere a judecătorului Curţii Supreme de Justiție, Ion Munteanu, Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din: Stela Procopciuc, Preşedinte, Diana Stănilă, Elena Croitor, judecători, constată următoarele: ÎN FAPT
Prin hotărârea din 22 iulie 2026 a Curții de Apel Centru s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Ministerul Justiției al Republicii Moldova împotriva Partidului Politic „Renaștere”, intervenient accesoriu Comisia Electorală Centrală, privind limitarea activității partidului politic pentru un termen de 6 luni.
Astfel, s-a limitat activitatea Partidului Politic „Renaștere” pentru un termen de 6 (șase) luni. S-a încasat din contul Partidului Politic „Renaștere” la bugetul de stat al Republicii Moldova suma de 250 lei cu titlu de taxă de stat de la plata căreia reclamantul este scutit în temeiul Legii.
Totodată, s-a încasat din contul Partidului Politic „Renaștere” în contul instanței judecătorești, Curtea de Apel Centru, suma de 200 lei cu titlu de taxă de timbru de la plata căreia reclamantul este scutit în temeiul Legii.
La 4 august 2026, avocatul Banaru Vadim, acționând în interesele Partidului Politic „Renaștere”, a depus în adresa Curții Supreme de Justiție cerere de recurs împotriva hotărârii din 22 iulie 2026 a Curții de Apel Centru.
La 6 august 2026, cauza nr. 2ra-683/26 a fost repartizată în mod aleatoriu, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, spre examinare judecătorului raportor – Ion Munteanu.
La 7 august 2026, judecătorul Ion Munteanu și-a declarat abținerea de la examinarea cauzei, invocând temeiul prevăzut la art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, și anume faptul că anterior, în calitate de Procuror General interimar, a participat la proceduri privind ridicarea imunității parlamentare a deputaților Lozovan Irina și Nesterovschi Alexandr, membri ai Partidului Politic „Renaștere”, în contextul investigării unor fapte referitoare la finanțarea formațiunilor politice.
Astfel, a apreciat că implicarea sa anterioară, deși într-o procedură distinctă, ar putea genera unui observator obiectiv și rezonabil informat îndoieli legitime cu privire la imparțialitatea sa, impunându-se abținerea pentru garantarea aparenței de imparțialitate a instanței. 1
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
8. Articolul 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă: „(1) Judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă e) are un interes personal, direct sau indirect, în soluţionarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea şi nepărtinirea lui.”
Articolul 52 alin. (1), (2) din Codul pe procedură civilă: „(1) Dacă există temeiurile specificate la art. 50 şi 51, judecătorul, expertul, specialistul, interpretul, grefierul sunt obligaţi să se abţină de la judecată. În aceleaşi temeiuri, recuzarea poate fi înaintată de participanţii la proces sau este examinată din oficiu de către instanţă. (2) Propunerea de recuzare şi de abţinere de la judecată se face oral sau în scris pentru fiecare în parte, trebuie să fie motivată şi prezentată până la începerea dezbaterii cauzei în fond. Cererea de recuzare şi cererea de abţinere de la judecată pot fi înaintate mai târziu doar dacă autorul lor a aflat de existenţa temeiului recuzării sau abţinerii după ce a început judecarea cauzei în fond.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
10. Examinând declarația de abținere formulată de judecătorul Curții Supreme de Justiție, Ion Munteanu, Completul de judecată o consideră neîntemeiată și pasibilă de respingere, reieșind din următoarele considerente.
Potrivit art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, judecătorul urmează a fi recuzat dacă are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori dacă există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui. În același timp, conform art. 52 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în prezența unor asemenea temeiuri, judecătorul este obligat să se abțină de la judecată.
Conform principiilor de la Bangalore cu privire la conduita judiciară, adoptate în 2002, imparțialitatea este esențială pentru îndeplinirea adecvată a funcției judiciare. Ea privește nu doar hotărârea însăși, ci şi întreg procesul prin care se ajunge la aceasta. Judecătorul se va abține să soluționeze orice dosar în care i-ar putea părea unui observator rezonabil că judecătorul nu este capabil să judece imparțial.
Totodată, potrivit practicii CtEDO, în mod normal imparțialitatea denotă lipsa prejudecății sau părtinirii, iar existența sau lipsa acesteia poate fi testată în diferite moduri.
Conform jurisprudenței Curții, existența imparțialității în scopul punctului 1 al articolului 6 trebuie constatată printr-un test al subiectivității în care trebuie avute în vedere convingerile personale și comportamentul unui anumit judecător, cu alte cuvinte, dacă respectivul judecător are prejudecăți personale sau manifestă o atitudine părtinitoare în legătură cu o anumită speță; și, de asemenea, printr-un test al obiectivității, adică a se aprecia dacă însăși instanța și, între altele, compunerea completului, oferă garanții suficiente pentru a putea exclude orice îndoieli legitime în legătură cu imparțialitatea acesteia (a se vedea, de exemplu, dosarele Kyprianou 2 împotriva Greciei [GC], nr. 73797/01, § 118, ECHR 2005-XIII și Micallef împotriva Maltei [GC], nr. 17056/06, § 93, ECHR 2009).
Cât privește testul subiectivității, principiul conform căruia o instanță trebuie considerată ca neavând prejudecăți personale sau fiind imparțială este consacrat în jurisprudența Curții (a se vedea dosarele Kyprianou, citat mai sus, § 119, și Micallef, citat mai sus, § 94).
Imparțialitatea personală a unui judecător trebuie prezumată până la proba contrarie (a se vedea cazul Hauschildt împotriva Denemarcei, 24 mai 1989, § 47, Seria A nr. 154).
În marea majoritate a spețelor în care a fost invocată imparțialitatea, Curtea a utilizat testul obiectivității (a se vedea Micallef, citat mai sus, § 95). Dar nu există o delimitare clară între imparțialitatea de tip subiectiv și cea de tip obiectiv, întrucât conduita unui judecător poate nu numai să stârnească îndoieli obiective cu privire la imparțialitatea sa din punctul de vedere al observatorului extern (testul obiectivității), dar poate să se refere și la aspecte ce țin de convingerile personale ale judecătorului (testul subiectivității) (a se vedea Kyprianou, citat mai sus, § 119).
Cu referire la speță, Completul de judecată reține că judecătorul Curții Supreme de Justiție, Ion Munteanu, în motivarea declarației de abținere a invocat că, anterior numirii în funcția de judecător, exercitând funcția de Procuror General interimar, a participat la proceduri privind investigarea unor fapte ce vizau finanțarea partidelor politice și a înaintat Parlamentului demersurile privind ridicarea imunității parlamentare a deputaților Lozovan Irina și Nesterovschi Alexandr, membri ai Partidului Politic „Renaștere”.
Colegiul conchide că speța urmează a fi examinată, în principal, din perspectiva testului imparțialității obiective, urmând a se stabili dacă împrejurările invocate în declarația de abținere sunt de natură să genereze îndoieli obiectiv justificate cu privire la imparțialitatea judecătorului.
Așadar, Colegiul reține că îndoielile privind imparțialitatea judecătorului trebuie apreciate în raport cu circumstanțele concrete ale cauzei, fiind necesar să se stabilească dacă acestea sunt justificate obiectiv.
În particular, urmează a se aprecia dacă există o legătură suficient de apropiată între procedurile la care judecătorul Ion Munteanu a participat anterior, în calitate de Procuror General interimar, și obiectul prezentei cauze, astfel încât această împrejurare să poată genera îndoieli obiectiv justificate cu privire la imparțialitatea sa.
Din aceste raționamente, Colegiul conchide că în această speță urmează de constatat dacă însăși instanța și, între altele, compunerea completului, oferă garanții suficiente pentru a putea exclude orice îndoieli legitime în legătură cu 3 imparțialitatea acesteia, precum și dacă dubiile judecătorului, generate de situația creată, pot fi considerate ca fiind justificate obiectiv în circumstanțele cazului.
În această ordine de idei, Colegiul menționează că cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată înaintată de Ministerul Justiției al Republicii Moldova împotriva Partidului Politic „Renaștere”, intervenient accesoriu Comisia Electorală Centrală cu privire la limitarea activității partidului politic pentru un termen de 6 luni, a fost repartizată judecătorului raportor Ion Munteanu în mod automat-aleatoriu, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor.
Astfel, desemnarea judecătorului raportor a avut loc potrivit mecanismului legal de repartizare aleatorie a cauzelor, fără a fi identificate împrejurări referitoare la modalitatea de constituire a completului care să pună la îndoială imparțialitatea instanței.
Din acest punct de vedere, Colegiul menționează că, potrivit declarației de abținere, faptul implicării anterioare a judecătorului Ion Munteanu, în calitate de Procuror General interimar, în proceduri ce au vizat membri ai Partidului Politic „Renaștere”, a fost invocat în argumentarea abținerii pentru evitarea împrejurărilor care ar putea pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecătorului, fără a se face referire la vreun temei care ar demonstra imparțialitatea subiectivă a acestuia și fără a fi invocate fapte certe, de natură să genereze îndoieli obiectiv justificate cu privire la imparțialitatea sa.
Or, implicarea menționată a avut loc în exercitarea atribuțiilor unei alte funcții publice, în cadrul unor proceduri distincte de prezenta cauză și în privința unor persoane determinate, iar nu în raport cu obiectul litigiului dedus judecății.
Totodată, Completul de judecată reține că împrejurările care au determinat sesizarea instanței cu cererea privind limitarea activității Partidului Politic „Renaștere” nu se suprapun, sub aspect temporal și factual, cu procedurile în care judecătorul Ion Munteanu a fost implicat anterior în calitate de Procuror General interimar. Acesta a exercitat funcția de Procuror General în perioada 12 octombrie 2022 – 31 mai 2024, iar implicarea invocată în declarația de abținere privește proceduri distincte referitoare la deputații Lozovan Irina și Nesterovschi Alexandr.
Or, prezenta cauză își are originea în măsurile dispuse ulterior de autoritățile competente, inclusiv prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 2751 din 29 august 2024, precum și în conduita ulterioară imputată partidului în raport cu obligațiile stabilite prin această hotărâre și prin solicitarea Ministerului Justiției din 5 septembrie 2024 de executare a obligației de raportare financiară.
Completul de judecată relevă că diferă și natura faptelor examinate în cele două proceduri. Procedurile în care Ion Munteanu a fost implicat în calitate de Procuror General au vizat fapte de finanțare ilegală a partidelor politice, în timp ce prezenta cauză privește neexecutarea de către Partidul Politic „Renaștere” a 4 obligațiilor de raportare financiară, inclusiv neprezentarea rapoartelor solicitate de Comisia Electorală Centrală.
Prin urmare, finanțarea ilegală a unei formațiuni politice și neîndeplinirea obligației de prezentare a rapoartelor către autoritatea electorală constituie conduite distincte sub aspect factual și juridic, care presupun verificarea unor împrejurări diferite.
Astfel, simpla împrejurare că ambele proceduri se circumscriu, în sens larg, domeniului finanțării partidelor politice nu este suficientă pentru a demonstra existența unei legături materiale între acestea și, implicit, a unei tangențe a judecătorului cu faptele ce formează obiectul prezentei cauze.
Perioadele, faptele și procedurile nu coincid, iar din declarația de abținere nu rezultă că Ion Munteanu ar fi participat la constatarea abaterilor care au fundamentat acțiunea privind limitarea activității partidului ori că și-ar fi exprimat anterior o poziție asupra legalității conduitei ce formează obiectul prezentei cauze.
Prin urmare, Completul constată că nu este demonstrată existența unei tangențe între activitatea anterioară invocată de judecător și obiectul concret al litigiului dedus judecății. Apartenența persoanelor vizate de procedurile anterioare la Partidul Politic „Renaștere” constituie, în sine, o legătură insuficientă pentru a genera, din perspectiva unui observator obiectiv și rezonabil informat, îndoieli justificate cu privire la imparțialitatea judecătorului.
În aceste condiții, imparțialitatea judecătorului se prezumă până la proba contrară, iar în lipsa unor elemente concrete susceptibile să răstoarne această prezumție, împrejurările invocate în declarația de abținere nu pot fi considerate ca justificând obiectiv îndoieli cu privire la imparțialitatea acestuia.
Având în vedere cele de mai sus, Colegiul consideră necesar de a respinge declarația de abținere înaintată de către judecătorul Ion Munteanu de la judecarea în ordine de recurs, a cauzei civile la cererea de chemare în judecată înaintată de Ministerul Justiției al Republicii Moldova împotriva Partidului Politic „Renaștere”, intervenient accesoriu Comisia Electorală Centrală cu privire la limitarea activității partidului politic pentru un termen de 6 luni.
Ținând cont de cele expuse şi în temeiul art. 50 alin. (1) lit. e), art. 52 alin. (1), art. 53 şi art. 269-270 din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, COMPLETUL, CU MAJORITATEA DE VOTURI, Respinge declarația de abținere a judecătorului Curții Supreme de Justiție, Ion Munteanu, de la examinarea recursului depus de avocatul Banaru Vadim, în interesele Partidului Politic „Renaștere”, împotriva hotărârii Curții de Apel Centru din 22 iulie 2026, în cauza civilă Ministerul Justiției al Republicii Moldova 5 împotriva Partidului Politic „Renaștere”, intervenient accesoriu Comisia Electorală Centrală cu privire la limitarea activității partidului politic pentru un termen de 6 luni. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte /semnătură/ Stela Procopciuc Judecători /semnătură/ Diana Stănilă /semnătură/ Elena Croitor 6 Dosarul nr. 2ra-683/26 2-24116081-01 -2ra-06082026
OPINIE SEPARATĂ
a judecătorului Curții Supreme de Justiție, Elena Croitor Articolul 48 din Codul de procedură civilă: „ [...] (2) Judecătorul care nu este de acord cu hotărîrea majorităţii semnează hotărîrea, dar este în drept să expună în scris opinie separată, care se înmînează preşedintelui şedinţei şi se anexează la dosar. Opinia separată nu se anunţă şi nu se citeşte în şedinţa de judecată.” La data de 6 august 2026, judecătorul Curții Supreme de Justiție, Ion Munteanu, a depus declarația de abținere de la examinarea cauzei civile, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ministerul Justiției al Republicii Moldova împotriva Partidului Politic „Renaștere”, intervenient accesoriu Comisia Electorală Centrală, cu privire la limitarea activității partidului politic pentru un termen de 6 luni.
Declarația de abținere a fost distribuită aleatoriu judecătorului-raportor Elena Croitor pe data de 7 august 2026. În susținerea declarației sale de abținere, judecătorul a invocat art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă și existența unor împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea sa. Consecvent, afirmă că, anterior numirii în funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, exercitând funcția de Procuror General interimar, a participat, în virtutea atribuțiilor funcționale, la procedurile privind investigarea unor fapte ce vizau finanțarea partidelor politice din surse interzise și presupusa acceptare a finanțării unui partid politic din partea unui grup criminal organizat.
Astfel, în această calitate, a înaintat Parlamentului Republicii Moldova demersurile privind ridicarea imunității parlamentare a deputaților Irina Lozovan și Alexandr Nesterovschi, membri ai Partidului Politic „Renaștere”, în vederea reținerii, arestării și trimiterii acestora în judecată, iar în plenul Parlamentului a prezentat circumstanțele și temeiurile urmăririi penale, inclusiv cele referitoare la presupusa finanțare ilegală a formațiunilor politice și acceptarea finanțării din partea unui grup criminal organizat. Deși această implicare a avut loc într-o altă procedură și în exercitarea unei funcții publice distincte, ea a presupus exprimarea unei poziții instituționale asupra unor împrejurări care vizau nemijlocit membri ai Partidului Politic „Renaștere” și activitatea de finanțare a formațiunii politice.
Examinând declarația de abținere completul de judecată al Curții Supreme de Justiție a respins solicitarea judecătorului Ion Munteanu, statuând asupra lipsei unei legături factologice între expunerile judecătorului Ion Munteanu în ședința plenară publică a Parlamentului Republicii Moldova privind finanțarea ilegală a Partidului „Renaștere” și cauza dedusă cu recurs în fața Curții Supreme de Justiție, care are drept obiect verificarea legalității limitării activității aceluiași partid în temeiul neprezentării, în termenul și forma 7 stabilite de art. 29 alin. (1) al Legii nr. 294/2007 privind partidele politice și pct. 89 din Regulamentul privind finanțarea activității partidelor politice, a raportului privind gestiunea financiară a partidului politic.
Totodată, completul a subliniat că activitatea de verificare realizată de Comisia Electorală Centrală, care a constituit temeiul adresării Ministerului Justiției în instanță, și declarațiile publice ale ex-Procurorului General Ion Munteanu se referă la perioade diferite de activitate a partidului politic „Renaștere”. Raportând circumstanțele de fapt, invocate în declarația de abținere, la cerințele art. 6, para. 1 al Convenției Europene privind Protecția Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, judecătorul-raportor constată temeinicia argumentelor invocate de judecătorul Ion Munteanu, în susținerea cererii sale, pornind de la următoarele raționamente: I. Circumstanțele de fapt: 1.1 La 21 septembrie 2023, în exercitarea mandatului legal de Procuror General- interimar, Ion Munteanu a adresat Parlamentului Republicii Moldova demersul privind ridicarea imunității parlamentare deputaților partidului politic „Renaștere” - Irina Lozovan și Alexandr Nesterovschi.
1.2 În susținerea poziției acuzării și argumentarea solicitării înaintate Parlamentului, acesta a făcut referire la probe și date rezultate din activitatea specială de investigații care fundamentează bănuiala rezonabilă că respectivii deputați au fost implicați și au acceptat finanțarea ilegală a partidului politic „Renaștere”. Explicațiile și argumentele Procurorului General-interimar s-au referit inter alia atât la deputați, cât și la partidul politic pe care aceștia îl reprezintă. 1.3 Urmărirea penală a fost pornită in rem, potrivit elementelor componenței de infracțiune prevăzute la art. 181/3 și art. 243, alin. (2), lit. b) din Codul penal, și in personam, pentru faptele penale prevăzute de art. 181/2 alin. (5) și art. 243 alin. (3) lit. a) și b) – în privința deputatei Irina Lozovan.
1.4 Cauzele pornite in rem și in personam au fost conexate, la 2 august 2023, într-o singură procedură. 1.5 Deputata Irina Lozovan avea calitatea de membră a Biroului executiv al partidului, căruia, potrivit statutului, îi revenea competența utilizării și administrării patrimoniului și a surselor financiare ale partidului. 1.6 În privința lui Alexandr Nesterovschi, membru al partidului politic „Renaștere”, Procurorul General-interimar a invocat bănuiala rezonabilă privind comiterea, inter alia, a infracțiunii prevăzute de art. 26, 46 și art. 181/3 din Codul penal. 1.7 Discursul Procurorului General-interimar1 este public, disponibil pe pagina oficială de youtube a Parlamentului Republicii Moldova, fiind preluat secvențial de portalurile naționale de știri2.
1 Ședința plenară a Parlamentului Republicii Moldova din 21 septembrie 2026, disponibil la https://youtu.be/4EtQrXafrDo?t=23443 2 A se vedea inter alia: https://tv8.md/2023/09/21/ultima-ora-irina-lozovan-si-alexandr-nesterovschi- acuzati-de-finantare-ilegala-procuratura-cere-retragerea-imunitatii/239975 8 1.8 Acțiunea înaintată de Ministerul Justiției se întemeiază pe nerespectarea, de către partidul politic „Renaștere”, a regulilor privind raportarea financiară. 1.9 Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 2751 din 29.08.2024 a constituit act de sesizare a Ministerului Justiției și a Procuraturii Anticorupție. 1.10 Mandatul Procurorului General-interimar Ion Munteanu a încetat la data de 26 mai 2025. 1.11 Deputații Irina Lozovanu și Alexandr Nesterovschi au fost condamnați în primă instanță pentru faptele incriminate descrise anterior.
1.12 Ion Munteanu este judecător-raportor în cauza civilă înaintată de Ministerul Justiției. II. Legislația penală relevantă circumstanțelor de fapt (la data înaintării demersurilor de către Procurorul General-interimar - 21 septembrie 2023): 2.1 Art. 181/2 alin. (5) din Codul penal prevede răspundere penală pentru acceptarea cu bună știință a finanțării partidului politic, a grupului de inițiativă sau a concurentului electoral din partea unui grup criminal organizat sau a unei organizații (asociații) criminale.
2.2 Art. 181/3 din Codul penal incriminează finanțarea partidelor politice, a grupurilor de inițiativă, a concurenților electorali sau a participanților la referendum din surse interzise de lege săvârșită în proporții mari; 2.3 Art. 243, alin. (2), lit. b) din Codul penal sancționează spălarea banilor săvârșită de două sau mai multe persoane; 2.4 Art. 243 alin. (3) lit. a) și b) din Codul penal incriminează spălarea banilor comisă de un grup criminal organizat sau organizație criminală (lit. a)) și în proporții deosebit de mari (lit. b)); 2.5 Art. 26 și 46 din Codul penal definesc și, după caz, incriminează pregătirea de infracțiune și, respectiv, grupul criminal organizat.
Coroborând circumstanțele de fapt și formele de manifestare ale laturii obiective ale componențelor de infracțiune invocate supra, se face evident că, deși vizează perspective diferite, atât cauzele penale anterior menționate, cât și acțiunea civilă intentată de Ministerul Justiției, se referă la activitatea financiară a partidului politic „Renaștere”. III. Testul imparțialității: În sensul art. 6 para. 1 al CoEDO, instanța trebuie să fie imparțială. Imparțialitatea se definește, în esență, prin lipsa oricărei prejudecăți sau atitudini părtinitoare și este, ca regulă, evaluată, în baza: - unui demers subiectiv, ținându-se seama de convingerea personală și comportamentul judecătorului, adică dacă acesta a demonstrat părtinire sau prejudecăți personale în cauză; și 9 - unui demers obiectiv, care presupune stabilirea faptului dacă instanța a oferit suficiente garanții pentru a exclude orice îndoială legitimă cu privire la imparțialitatea sa3.
Delimitarea dintre imparțialitatea subiectivă și imparțialitatea obiectivă, apreciază CtEDO, nu este ermetică, întrucât nu doar comportamentul unui judecător poate, din punctul de vedere al unui observator extern, să genereze îndoieli obiectiv justificate cu privire la imparțialitatea sa (demers obiectiv), ci poate viza și chestiunea opiniei sale personale (demers subiectiv). În speță, nu este posibil să se constate că, deși a susținut demersul acuzării în fața Parlamentului Republicii Moldova, autorul declarației de abținere nu și-a format o opinie personală cu privire la respectarea, de către partid, a limitelor legale de activitate privind finanțele și finanțarea.
Mai mult, declarațiile exprese, făcute ședința Parlamentului din 21 septembrie 2023, confirmă faptul cunoașterii, de către actualul judecător al Curții Supreme de Justiție, a unor informații suplimentare, care, în virtutea confidențialității urmăririi penale, nu au putut fi divulgate în ședința Parlamentului. Acestea, de asemenea, constituie împrejurări de natură să creeze, în mod rezonabil, unui observator obiectiv, impresia unei posibile părtiniri. În plus, Principiile de la Bangalore privind conduita judiciară reglementează, în pct. 2.5, că judecătorul se va abține să soluționeze orice dosar […] în care unui observator rezonabil i s-ar putea părea că judecătorul nu este capabil să judece imparțial.
Printre astfel de cazuri, fără însă ca înșiruirea să fie completă, se numără următoarele: 2.5.1 cazul în care judecătorul [...] cunoaște personal fapte relevante pentru proces [...] Astfel, orice judecător despre care poate exista o temere legitimă privind lipsa de imparțialitate trebuie să fie recuzat4. Consecvent, exercitând funcții diferite, dar conexe faptelor supuse examinării în recurs, judecătorul Ion Munteanu se află, de asemenea, în prezența unei situații de natură funcțională care poate crea temeri privind lipsa de imparțialitate a instanței.
Atunci când verifică dacă există situații de acest gen, CtEDO ia în considerare factori cum ar fi dubla funcție a judecătorului în cadrul procedurii, intervalul de timp dintre cele două participări în cauză și amploarea rolului pe care a trebuit să-l joace5 . Totodată, nu se poate reține că existența unei perioade de timp care separă acuzația penală publică a ex-Procurorului General-interimar și acțiunea civilă înaintată de Ministerul Justiției înlătură temerea de părtinire a instanței.
Prin prisma circumstanțelor de fapt și a calificării juridice a acestora, enunțate în secțiunile I și II, raportate la testul „observatorului obiectiv” și măsurate potrivit 3 Micallef vs Malta (MC) (2009), para. 93-101; Nicholas vs. Cipru (2018), para. 49. 4 Micallef vs Malta (MC), para. 98. 5 McGonnell vs Regatul Unit (2000), para. 52-57 10 demersurilor obiectiv și subiectiv, se constată rezonabilitatea concluziilor privind existența unei eventuale opinii anterioare și exterioare examinării cauzei, a judecătorului Ion Munteanu, în raport cu activitatea partidului politic „Renaștere” la capitolul funcționare financiară. În acest sens, declarația de abținere, a judecătorului Curții Supreme de Justiție Ion Munteanu, urma să fie admisă.
Judecător /semnătură/ Elena Croitor 11