2ra-2256/17 — cu privire la decăderea din drepturile părintești, perfectarea și primirea actelor de identitate pe numele minorei fără acordul tatălui, traversarea hotarelor țării de către minora, fără acordul tatălui

dosarul nr. 2ra-2256/17

prima instanță: L. Lupașcu

instanța de apel: S. Procopciuc, A. Garbuz, D. Stănilă

ÎNCHEIERE

27 decembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iuliana Oprea

Ion Druță

examinând admisibilitatea recursului declarat de Daniela Dascal (Demean)

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Danielei Dascal (Demean)

împotriva lui Sergiu Dascal cu privire la decăderea din drepturile părintești,

perfectarea și primirea actelor de identitate pe numele minorei fără acordul tatălui,

traversarea hotarelor țării de către minora, fără acordul tatălui

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 1 august 2017, prin care a fost

respins apelul declarat de Daniela Dascal (Demean) și menținută hotărârea

Judecătoriei Drochia din 23 ianuarie 2017, prin care acțiunea a fost admisă parțial

constată:

La 8 decembrie 2015, Daniela Dascal (Demean) s-a adresat în instanța de

judecată cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Sergiu Dascal, intervenient

accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Bălți cu privire la

decăderea din drepturile părintești.

În motivarea acțiunii a indicat că a fost în relații de căsătorie cu Sergiu

Dascal. Din căsătorie s-a născut fiica comună XXXXX.

Menționează că în urma relațiilor ostile create și încetării conviețuirii,

căsătoria a fost desfăcută prin hotărârea Judecătoriei Bălți din 7 noiembrie 2012,

iar locul de trai al copilului minor, XXXXX, născută la XXXXX, a fost stabilit

împreună cu mama, Daniela Dascal.

Comunică că după divorț și până în prezent, a îngrijit de sănătatea,

dezvoltarea fizică, intelectuală și spirituală a copilului, iar pârâtul Sergiu Dascal nu

se interesează de soarta fiicei lui și nu contribuie nici într-un fel la întreținerea,

îngrijirea și educația ei, se denotă că acesta nu-și îndeplinește obligațiunile sale de

părinte.

1

Actualmente fiica, XXXXX frecventează Liceul Teoretic „Gheorghe Coșbuc”

din mun. Bălți. Resursele financiare necesare pentru educația copilului sunt oferite

de ea și părinții ei.

Notează că împreună cu fiica sa minoră locuiesc în bunul imobil înregistrat cu

drept de proprietate pe numele ei, fapt dovedit prin actele de proprietate anexate.

Susține că fiica minoră XXXXX nu se vede cu tatăl său, pârâtul Sergiu

Dascal, nu comunică, este indiferentă față de acesta, care nici nu o vizitează și nici

nu contribuie cu nimic la dezvoltarea ei fizică și intelectuală.

Reiterează că acesta se eschivează de la exercitarea obligațiilor părintești prin

ignorarea totală a fiicei, fapt exteriorizat prin indiferența lui față de soarta copilului

și obligațiile părintești, lipsa sa totală în viața copilului minor XXXXX.

Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 67, 68, 69 Codul familiei,

art. 166-167 CPC.

Solicită admiterea acțiunii și decăderea lui Sergiu Dascal din drepturile

părintești asupra copilului minor XXXXX.

La data de 17 noiembrie 2016, Daniela Dascal a înaintat cerere de

concretizare a cerințelor, solicitând decăderea din drepturile părintești, perfectarea

și primirea actelor de identitate pe numele minorei fără acordul tatălui, traversarea

hotarelor țării de către minora, fără acordul tatălui.

În motivarea cererii de concretizare a indicat că, având în vedere faptul că

Sergiu Dascal ignoră și refuză solicitările sale de a-i semna o procură ce acordă

dreptul de intrare/ieșire în țară și perfectarea documentelor copilului minor

XXXXX, dânsa este pusă în situația de a depune prezenta cerere.

Menționează că dispozițiile art. 27 din Constituția Republicii Moldova

statuează că dreptul la libera circulație în țară este garantat, precum dreptul de a-și

stabili domiciliul sau reședința în orice localitate din țară, de a ieși, de a emigra și

de a reveni în țară este asigurat. Iar, potrivit art. 1 al Legii nr. 269 din 9 noiembrie

1994 cu privire la intrarea și ieșirea din Republica Moldova, cetățenii Republicii

Moldova au dreptul de a ieși și intra în Republica Moldova în baza pașaportului,

minorii având dreptul de a ieși și de a intra în Republica Moldova numai însoțiți de

unul dintre reprezentanții lor legali sau de un însoțitor, desemnat prin declarație de

către reprezentantul legal a cărui semnătură se legalizează notarial, în declarație

indicându-se scopul și durata călătoriei, precum țara de destinație.

La fel și din conținutul art. 10 alin. (2) al Convenției Internaționale cu privire

la drepturile copilului din 20 noiembrie 1989 de la New York rezultă că statele

părți vor respecta dreptul pe care îl au copilul și părinții săi de a părăsi orice țară,

inclusiv pe a lor, și de a reveni în propria lor țară.

Astfel, consideră că în lipsa acordului pârâtului Sergiu Dascal, este limitat

dreptul copilului minor XXXXX la libera circulație, la odihnă (în special plecarea

la mare, la munte cu buneii).

Prin hotărârea Judecătoriei Drochia din 23 ianuarie 2017, a fost respinsă ca

neîntemeiată cererea Danielei Dascal împotriva lui Sergiu Dascal, intervenient

accesoriu Direcția Generale Asistență Socială și Protecția Familiei Bălți, Direcției

2

Generale Asistență Socială și Protecția Familiei Drochia cu privire la decăderea din

drepturile părintești.

A fost permisă perfectarea pașaportului național valabil în străinătate pe

numele copilului minor, XXXXX, născută la data de XXXXX, cu ieșirea și

intrarea acesteia împreună cu reclamanta Daniela Dascal peste hotarele țării fără

acordul tatălui, Sergiu Dascal.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 1 august 2017, a fost respins apelul

declarat de Daniela Dascal (Demean) și menținută hotărârea Judecătoriei Drochia

din 23 ianuarie 2017.

La 29 octombrie 2017, Daniela Dascal (Demean) a declarat recurs împotriva

deciziei Curții de Apel Bălți din 1 august 2017, prin care a solicitat admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel și casarea parțială a hotărârii primei

instanțe în partea ce ține de decăderea din drepturile părintești, cu emiterea în

această parte a unei hotărâri noi de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că, în pofida faptului că temeiurile de

decădere din drepturile părintești sunt indicate în art. 67 Codul familiei, printre

acestea fiind și eschivarea de la exercitarea obligațiilor părintești, inclusiv de la

plata pensiei alimentare, instanțele inferioare au aplicat în mod eronat legea și au

ajuns pripit la concluzia că nu sunt temeiuri de decădere din drepturile părintești,

astfel, instanța de apel a concluzionat neîntemeiat precum că intimatul Dascal

Sergiu s-a interesat de soarta copilului, dat fiind faptul că argumentele acestuia

sunt declarative și nu a demonstrat că se ocupă de soarta copilului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în

adresa părților la 11 august 2017, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 157), iar careva date despre recepționarea acesteia de către recurentă la

materialele dosarului lipsesc.

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 1 august 2017, în termen.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

3

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Daniela Dascal (Demean) nu

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul

declarat de Daniela Dascal (Demean), asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Daniela Dascal (Demean) ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

dispune:

Recursul declarat de Daniela Dascal (Demean) se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iuliana Oprea

Ion Druță

4