2ra-2256/17 — cu privire la decăderea din drepturile părintești, perfectarea și primirea actelor de identitate pe numele minorei fără acordul tatălui, traversarea hotarelor țării de către minora, fără acordul tatălui

dosarul nr. 2ra-2256/17 prima instanță: L. Lupașcu instanța de apel: S. Procopciuc, A. Garbuz, D. Stănilă ÎNCHEIERE 27 decembrie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Iuliana Oprea Ion Druță examinând admisibilitatea recursului declarat de Daniela Dascal (Demean) în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Danielei Dascal (Demean) împotriva lui Sergiu Dascal cu privire la decăderea din drepturile părintești, perfectarea și primirea actelor de identitate pe numele minorei fără acordul tatălui, traversarea hotarelor țării de către minora, fără acordul tatălui împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 1 august 2017, prin care a fost respins apelul declarat de Daniela Dascal (Demean) și menținută hotărârea Judecătoriei Drochia din 23 ianuarie 2017, prin care acțiunea a fost admisă parțial constată: La 8 decembrie 2015, Daniela Dascal (Demean) s-a adresat în instanța de judecată cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Sergiu Dascal, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Bălți cu privire la decăderea din drepturile părintești.

În motivarea acțiunii a indicat că a fost în relații de căsătorie cu Sergiu Dascal. Din căsătorie s-a născut fiica comună XXXXX. Menționează că în urma relațiilor ostile create și încetării conviețuirii, căsătoria a fost desfăcută prin hotărârea Judecătoriei Bălți din 7 noiembrie 2012, iar locul de trai al copilului minor, XXXXX, născută la XXXXX, a fost stabilit împreună cu mama, Daniela Dascal. Comunică că după divorț și până în prezent, a îngrijit de sănătatea, dezvoltarea fizică, intelectuală și spirituală a copilului, iar pârâtul Sergiu Dascal nu se interesează de soarta fiicei lui și nu contribuie nici într-un fel la întreținerea, îngrijirea și educația ei, se denotă că acesta nu-și îndeplinește obligațiunile sale de părinte.

1 Actualmente fiica, XXXXX frecventează Liceul Teoretic „Gheorghe Coșbuc” din mun. Bălți. Resursele financiare necesare pentru educația copilului sunt oferite de ea și părinții ei. Notează că împreună cu fiica sa minoră locuiesc în bunul imobil înregistrat cu drept de proprietate pe numele ei, fapt dovedit prin actele de proprietate anexate. Susține că fiica minoră XXXXX nu se vede cu tatăl său, pârâtul Sergiu Dascal, nu comunică, este indiferentă față de acesta, care nici nu o vizitează și nici nu contribuie cu nimic la dezvoltarea ei fizică și intelectuală. Reiterează că acesta se eschivează de la exercitarea obligațiilor părintești prin ignorarea totală a fiicei, fapt exteriorizat prin indiferența lui față de soarta copilului și obligațiile părintești, lipsa sa totală în viața copilului minor XXXXX.

Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 67, 68, 69 Codul familiei, art. 166-167 CPC. Solicită admiterea acțiunii și decăderea lui Sergiu Dascal din drepturile părintești asupra copilului minor XXXXX. La data de 17 noiembrie 2016, Daniela Dascal a înaintat cerere de concretizare a cerințelor, solicitând decăderea din drepturile părintești, perfectarea și primirea actelor de identitate pe numele minorei fără acordul tatălui, traversarea hotarelor țării de către minora, fără acordul tatălui. În motivarea cererii de concretizare a indicat că, având în vedere faptul că Sergiu Dascal ignoră și refuză solicitările sale de a-i semna o procură ce acordă dreptul de intrare/ieșire în țară și perfectarea documentelor copilului minor XXXXX, dânsa este pusă în situația de a depune prezenta cerere.

Menționează că dispozițiile art. 27 din Constituția Republicii Moldova statuează că dreptul la libera circulație în țară este garantat, precum dreptul de a-și stabili domiciliul sau reședința în orice localitate din țară, de a ieși, de a emigra și de a reveni în țară este asigurat. Iar, potrivit art. 1 al Legii nr. 269 din 9 noiembrie 1994 cu privire la intrarea și ieșirea din Republica Moldova, cetățenii Republicii Moldova au dreptul de a ieși și intra în Republica Moldova în baza pașaportului, minorii având dreptul de a ieși și de a intra în Republica Moldova numai însoțiți de unul dintre reprezentanții lor legali sau de un însoțitor, desemnat prin declarație de către reprezentantul legal a cărui semnătură se legalizează notarial, în declarație indicându-se scopul și durata călătoriei, precum țara de destinație.

La fel și din conținutul art. 10 alin. (2) al Convenției Internaționale cu privire la drepturile copilului din 20 noiembrie 1989 de la New York rezultă că statele părți vor respecta dreptul pe care îl au copilul și părinții săi de a părăsi orice țară, inclusiv pe a lor, și de a reveni în propria lor țară. Astfel, consideră că în lipsa acordului pârâtului Sergiu Dascal, este limitat dreptul copilului minor XXXXX la libera circulație, la odihnă (în special plecarea la mare, la munte cu buneii). Prin hotărârea Judecătoriei Drochia din 23 ianuarie 2017, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea Danielei Dascal împotriva lui Sergiu Dascal, intervenient accesoriu Direcția Generale Asistență Socială și Protecția Familiei Bălți, Direcției 2 Generale Asistență Socială și Protecția Familiei Drochia cu privire la decăderea din drepturile părintești.

A fost permisă perfectarea pașaportului național valabil în străinătate pe numele copilului minor, XXXXX, născută la data de XXXXX, cu ieșirea și intrarea acesteia împreună cu reclamanta Daniela Dascal peste hotarele țării fără acordul tatălui, Sergiu Dascal. Prin decizia Curții de Apel Bălți din 1 august 2017, a fost respins apelul declarat de Daniela Dascal (Demean) și menținută hotărârea Judecătoriei Drochia din 23 ianuarie 2017. La 29 octombrie 2017, Daniela Dascal (Demean) a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 1 august 2017, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și casarea parțială a hotărârii primei instanțe în partea ce ține de decăderea din drepturile părintești, cu emiterea în această parte a unei hotărâri noi de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că, în pofida faptului că temeiurile de decădere din drepturile părintești sunt indicate în art. 67 Codul familiei, printre acestea fiind și eschivarea de la exercitarea obligațiilor părintești, inclusiv de la plata pensiei alimentare, instanțele inferioare au aplicat în mod eronat legea și au ajuns pripit la concluzia că nu sunt temeiuri de decădere din drepturile părintești, astfel, instanța de apel a concluzionat neîntemeiat precum că intimatul Dascal Sergiu s-a interesat de soarta copilului, dat fiind faptul că argumentele acestuia sunt declarative și nu a demonstrat că se ocupă de soarta copilului. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părților la 11 august 2017, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire (f. d. 157), iar careva date despre recepționarea acesteia de către recurentă la materialele dosarului lipsesc. Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 1 august 2017, în termen. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. 3 Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Daniela Dascal (Demean) nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Daniela Dascal (Demean), asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Daniela Dascal (Demean) ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul declarat de Daniela Dascal (Demean) se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Iuliana Oprea Ion Druță 4