2ra-2254/17 — cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti şi repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- Temeiurile declarării recursului
2ra-2254/17 — cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Instanța de fond: D. Dulghieru dosarul nr. 2ra–2254/17
Instanța de apel: A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru
ÎNCHEIERE
27 decembrie 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
În componența:
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Iuliana Oprea
Ion Druță
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de
Ministerul Justiției
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Vladimir Perhurovici
împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la
executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și încasarea prejudiciului
moral
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 20 iunie 2017, prin care a
fost respins apelul declarat de Ministerul Justiției, admis apelul lui Vladimir
Perhurovici, casată hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani din 19 ianuarie
2017 și emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea a fost admisă parțial
constată:
La 1 noiembrie 2016, Vladimir Perhurovici s-a adresat cu cerere de
chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea
încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și
încasarea prejudiciului moral.
În motivarea acțiunii a indicat că la 4 martie 2008, Curtea de Apel Chișinău
a admis integral acțiunea înaintată de Liudmila Ceban, Dorin Ceban, Raisa
Popovici, Vladimir Perhurovici și Veaceslav Teut către Consiliul municipal
Chișinău, obligând Consiliul municipal Chișinău să perfecteze actele necesare
pentru transmiterea în proprietatea reclamanților a lotului de pământ aferent casei
de locuit, în mărimea prevăzută de lege proporțional cotelor-părți în imobil.
Menționează că prin decizia Colegiului civil și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție din 28 mai 2008, a fost respins recursul declarat de
Consiliul municipal Chișinău și menținută hotărârea Curții de Apel Chișinău din
4 martie 2008.
La 13 noiembrie 2008, executorul judecătoresc Victoria Eremia prin
încheierea nr.12-1190/08 din 13 noiembrie 2008 a primit spre executare
1
documentul executoriu nr. 3-987/08 din 28 mai 2008.
Ulterior, la 30 martie 2015, procedura de executare a fost preluată de către
executorul judecătoresc Roman Tălmăci, însă până în prezent hotărârea instanței de
judecată nu a fost executată.
Susține că neexecutarea hotărârii judecătorești irevocabile, îi încălcă
dreptul garantat de articolul 6 § 1 al Convenției.
Pretinde că datorită eventualei neexecutări a hotărârii, nu poate beneficia de
bunurile sale și astfel, dreptul său la protecția proprietății garantat de articolul 1 al
Protocolului nr. 1 la Convenție, este încălcat.
Prin faptul că hotărârea instanței de judecată nu este executată până în
prezent, iar răspunsurile oferite de Consiliul municipal Chișinău poartă caracter
declarativ i se cauzează suferințe morale atât lui, cât și membrilor familiei, prin
stres și situații tensionate, motiv din care consideră că suma de 100 000 lei ar fi o
sumă echitabilă să recupereze doar o parte a prejudiciului cauzat, raportată la starea
psihologică a creditorului, perioada de neexecutare, măsurile întreprinse de către
creditor și inacțiunile debitorului.
Solicită constatarea încălcării art. 6 din Convenția Europeană pentru
Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și a art. l Protocolul
nr. l la Convenție, urmare a omisiunii statului de a asigura executarea hotărârii
judecătorești din 4 martie 2008, cu încasarea de la bugetul de stat în beneficiul lui a
prejudiciului moral în mărime de 100 000 și a cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani din 19 ianuarie 2017,
acțiunea a fost admisă parțial, fiind constatat faptul încălcării dreptului lui
Vladimir Perhurovici la executarea în termen rezonabil a hotărârii Curții de Apel
Chișinău din 4 martie 2008 și încasat de la bugetul de stat în beneficiul lui
Vladimir Perhurovici a prejudiciului moral în mărime de 5000 lei. Iar, în rest
acțiunea a fost respinsă.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 20 iunie 2017, a fost respins apelul
declarat de Ministerul Justiției, admis apelul lui Vladimir Perhurovici, casată
hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani din 19 ianuarie 2017 și emisă o
nouă hotărâre prin care a fost constatat faptul încălcării dreptului la executarea în
termen rezonabil a hotărârii judecătorești.
A fost încasat de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției în
beneficiul lui Vladimir Perhurovici suma de 25 000 lei cu titlu de prejudiciu moral.
În rest acțiunea reclamantului a fost respinsă.
La 18 octombrie 2017, Ministerul Justiției a declarat recurs împotriva
deciziei Curții de Apel Chișinău din 20 iunie 2017, prin care a solicitat admiterea
recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi decizii de
respingere a cererii de chemare în judecată.
În motivarea recursului a invocat că instanța de apel a admis interpretarea
eronată a legii în acest sens aplicând eronat normele de drept material și a apreciat
în mod arbitrar probele.
Menționează că dreptul de acces la justiție nu poate obliga un stat să
asigure executarea fiecărei hotărâri cu caracter civil, oricare ar fi ea și oricare ar fi
circumstanțele.
2
Din acest punct de vedere, susține că instanța de apel a interpretat în mod
eronat normele de drept material ce reglementează examinarea acțiunilor privind
repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la executarea
în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, în condițiile în care executorul
judecătoresc a reacționat imediat la toate cerințele lui Vladimir Perhurovici și a
întreprins măsurile posibile care puteau fi întreprinse în mod rațional în scopul
executării hotărârii irevocabile enunțate.
În viziunea recurentului, motivarea instanței de apel și a instanței de fond
este limitată la enumerarea circumstanțelor de fapt și de drept invocate de părți, cu
o transcriere a normelor juridice în vigoare, fără argumentarea juridică a soluției
adoptate.
La 28 noiembrie 2017, Vladimir Perhurovici a depus referință, prin care a
solicitat de a declara inadmisibil recursul Ministerului Justiției.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de
2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Astfel, reținând că decizia integrală a fost expediată părților la
13 septembrie 2017, fără a fi anexate înscrisuri ce ar confirma cu certitudine
recepționarea acesteia, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale
și a declarat recursul la 18 octombrie 2017, cu respectarea termenului prevăzut de
lege.
Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și
de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este
inadmisibil din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la
proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială
sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept
procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate
sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele
indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii
sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ministerul Justiției nu
se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural
de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
3
asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile
trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate
în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea
de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul
declarat de Ministerul Justiției, asemenea aspecte nu se regăsesc.
Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de Ministerul Justiției ca inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție
dispune:
Recursul declarat de Ministerul Justiției se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Iuliana Oprea
Ion Druță
4