3rh-107/17 — contestarea actului administrativ

3rh-107/17 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

dosarul nr. 3rh-107/17

Î N C H E I E R E

27 decembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul – Valeriu Doagă

Judecătorii – Tamara Chișca-Doneva, Iurie Bejenaru,

Ala Cobăneanu, Nicolae Craiu

examinînd cererea de revizuire depusă de Galina Enachi împotriva încheierii

Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 05 octombrie 2015 și deciziei Curții de

Apel Chișinău din 17 decembrie 2015,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Galina Enachi

împotriva Ministerului Finanțelor cu privire la contestarea actelor administrative,

c o n s t a t ă

La 30 septembrie 2015 Galina Enachi a înaintat cerere de chemare în

judecată împotriva Ministerului Finanțelor cu privire la contestarea actelor

administrative.

În motivarea acțiunii reclamanta a menționat că, la 10 noiembrie 2014 a

depus cerere Consiliului de supraveghere a activității de audit solicitînd

permisiunea de a absolvi cursurile de perfecționare continuă.

Menționează că certificatul de calificare pentru auditul general seria

XXXXX i-a fost retras prin pct.3 din anexa la ordinul Ministerului Finanțelor nr.

59 din 29 mai 2012 în baza deciziei nr. 1 din 17 mai 2012 al Consiliului de

supraveghere a activității de audit pentru încălcarea art. 15 lit.f) din Legea privind

activitatea de audit nr. 61 din 16 martie 2007, deoarece nu și-a ridicat nivelul de

calificare (nu mai puțin de 40 de ore academice) în organizațiile și instituțiile cu

instruire profesională continuă.

Susține că, din cauza arestului preventiv în perioada 2011-2014 a fost în

imposibilitate și lipsită de dreptul de a exercita profesia de audit pe care o practică

din 1994, precum și de a trece instruirea profesională în perioada 2011-2012, fapt

despre care a informat atît Consiliul de supraveghere a activității de audit cît și

Ministerul Finanțelor.

1

Afirmă că, prin răspunsul Consiliului de supraveghere a activității de audit

nr. 30-16/140 din 30 decembrie 2014 a fost informată că pentru satisfacerea cererii

nu există temei legal, în pofida faptului că prin scrisoare din 05 ianuarie 2015 a

informat Consiliul de supraveghere a activității de audit despre absolvirea

cursurilor de instruire profesională continuă a auditorilor (40 de ore academice) și

a anexat certificatul de perfecționare a auditorilor nr. 1532 eliberat de SC „Asin-

Consulting” SRL, îndeplinind în acest sens condițiile prevăzute la art.15 lit.f) din

Legea privind activitatea de audit.

Invocă faptul că la 21 februarie 2015 a înaintat cerere prealabilă Ministerului

Finanțelor, însă nu a primit răspuns.

Solicită admiterea cererii; restabilirea și repunerea în dreptul de a practica

activitatea de audit; anularea răspunsului nr. 30-16/140 din 31 decembrie 2014

eliberat de Consiliul de supraveghere a activității de audit, constatarea faptului

nesoluționării în termenul legal a scrisorilor nr. 2012643982 MD din 05 ianuarie

2015 și nr. 2012669232 MD din 21 februarie 2015 și privarea continuă a dreptului

de exercitare a profesiei de audit; obligarea Ministerului Finanțelor de a radia din

Registrul de stat al auditorilor datele privind retragerea certificatului de calificare.

Prin încheierea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 05 octombrie 2015

s-a restituit cererea de chemare în judecată înaintată de Galina Enachi împotriva

Ministerului Finanțelor cu privire la repunerea în dreptul de a practica activitatea

de audit. S-a remis Galinei Enachi încheierea și cererea de chemare în judecată cu

toate documentele anexate. S-a explicat Galinei Enachi că restituirea cererii de

chemare în judecată nu exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a

aceluiași reclamant, cu aceeași acțiune, împotriva aceluiași pîrît , cu același obiect

și aceleași temeiuri dacă reclamantul a lichidat încălcările.

Prima instanță și-a argumentat concluzia prin faptul că, conform informației

din PIGD, Galina Enachi a depus cerere identică împotriva Ministerului Finanțelor

cu privire la repunerea în dreptul de a practica activitatea de audit,

La fel, prima instanță a reținut că prin încheierea Judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău din 19 mai 2015 a fost primită în procedură de examinare cererea de

chemare în judecată înaintată de Galina Enachi împotriva Ministerului Finanțelor

cu privire la repunerea în dreptul de a practica activitatea de audit, dosarul cu nr. 3-

1225/15, iar prin încheierea aceleiași judecătorii din 25 septembrie 2015 a fost

atras în procesul civil intentat la cererea de chemare în judecată înaintată de Galina

Enachi împotriva Ministerului Finanțelor cu privire la repunerea în dreptul de a

practica activitatea de audit, în calitate de intervenient accesoriu Consiliul de

supraveghere a activității de audit.

La 10 noiembrie 2015 Galina Enachi a declarat recurs împotriva încheierii

Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 05 octombrie 2015, solicitînd admiterea

recursului și casarea integrală a încheierii cu restituirea cauzei spre rejudecare.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 17 decembrie 2015 s-a respins

recursul declarat de Galina Enachi și s-a menținut încheierea Judecătoriei Rîșcani,

mun. Chișinău din 05 octombrie 2015.

La 28 noiembrie 2017 Galina Enachi a depus cerere de revizuire împotriva

inter alia încheierii Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 05 octombrie 2015 și

2

deciziei Curții de Apel Chișinău din 17 decembrie 2015, solicitând admiterea

cererii de revizuire, casarea actelor de dispoziție judecătorești respective și

rejudecarea cauzei.

În motivarea cererii de revizuire a reiterat circumstanțele de fapt ale cauzei

invocînd drept temei de revizuire art. 449 lit.h) din Codul de procedură civilă,

deoarece decizia CEDO din 25 aprilie 2017 are valoare probatorie și eficiență

juridică ce atestă că titularul cererii de revizuire nu a beneficiat de mijloace

adecvate pentru ocrotirea dreptului de exercitare a profesiei de audit și respectiv,

de condiții adecvate pentru îndeplinirea obligațiilor prescrise de lege în privința

menținerii nivelului de calificare.

Susține că, actele administrative emise de Ministerul Finanțelor și Consiliul

de supraveghere a activității de audit sunt afectate de vicii de legalitate, întrucît

neprezentarea sa la cursurile de formare profesională continuă (ce a constituit

temei de emitere a actelor administrative contestate) se datorează aflării sale în

arest ilegal, fapt stabilit prin decizia Curții Europene a Drepturilor Omului din 25

aprilie 2017, totodată referindu-se la jurisprudența CtEDO.

Consideră că în sensul art. 6 CEDO și art.1 din Protocolul nr.1 adițional la

CEDO, Consiliul de supraveghere a activității de audit și Ministerul Finanțelor nu

au asigurat un mecanism de soluționare a cererilor înaintate ce s-au soldat cu

retragerea certificatului de calificare, iar motivele și argumentele invocate în

apărarea sa nu au fost analizate efectiv, nebeneficiind de dreptul la un recurs

efectiv.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, cererea de revizuire

este inadmisibilă din considerentele ce urmează.

În baza art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de

dispoziție: încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Articolul 448 alin. (3) din Codul de procedură civilă prevede că, cererea de

revizuire declarată în temeiurile prevăzute la art. 449 lit. g) și h) se examinează în

toate cazurile de Curtea Supremă de Justiție, în conformitate cu prevederile

art.453.

În conformitate cu art. 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă cererea de

revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicîndu-se în

mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 și anexîndu-se probele ce le

confirmă.

Conform art. 449 lit. h) din Codul de procedură civilă, revizuirea se declară

în cazul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o

hotărîre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o

încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel

puțin parțial, prin anularea hotărîrii pronunțate de o instanță de judecată națională.

Colegiul relevă că, acest temei de declarare a revizuirii instituie respectare a

două condiții: prima – se referă la consecințele grave ale încălcării drepturilor sau

libertăților fundamentale și care continuă să se producă; a doua consecință,

deosebit de importantă, vizează imposibilitatea remedierii consecințelor produse în

3

alt mod decât prin revizuirea hotărârii pronunțate.

Admiterea revizuirii este condiționată, în primul rând, de existența unei

constatări a Curții Europene pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale

ale omului privind încălcarea unui drept sau a unei libertăți fundamentale a

cetățeanului. Astfel acest temei de revizuire este necesar pentru a se crea

posibilitatea reparării prejudiciilor cauzate cetățenilor prin încălcarea drepturilor și

libertăților lor atunci când acest lucru se constată printr-o decizie a Curții Europene

pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Altminteri,

autoritatea hotărârii judecătorești pronunțate de instanțele judecătorești să

constituie un obstacol major în calea reparării prejudiciului cauzat.

În aceasta ordine de idei, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție menționează că, în litigiul al cărui

redeschidere se solicită, Galina Enachi nu este îndreptățită ca în baza deciziei

Curții Europene pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului

din 25 aprilie 2017 (f.d.29 recto-verso) să retracteze actele de dispoziții

judecătorești, întrucît decizia respectivă vizează plîngerea reclamantei în temeiul

articolului 5 §§ 1 și 3 din Convenție în legătură cu detenția ilegală și lipsa de

motive relevante și suficiente pentru arestarea ei preventivă. Astfel, plîngerea

Galinei Enachi poartă un caracter penal bazat pe art. 5 din Convenție, fără a se

constata o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi

remediată prin anularea actelor de dispoziție judecătorești pronunțate de o instanță

de judecată națională.

Din raționamentele descrise Colegiul nu poate reține cele invocate în cererea

de revizuire precum că decizia CEDO din 25 aprilie 2017 are valoare probatorie și

eficiență juridică ce atestă că titularul cererii de revizuire nu a beneficiat de

mijloace adecvate pentru ocrotirea dreptului de exercitare a profesiei de audit și

respectiv, de condiții adecvate pentru îndeplinirea obligațiilor prescrise de lege în

privința menținerii nivelului de calificare.

Mai mult ca atît, efectele deciziei CEDO nominalizate nu pot avea

repercusiuni asupra raporturilor dintre Galina Enachi și Consiliul de supraveghere

a activității de audit și Ministerul Finanțelor, or obiectul plîngerii înaintate în fața

Curții Europene de către revizuent constă în pretinsa violare a art. 5 din Convenție

ce nu are aplicabilitate directă asupra litigiului în cauză.

Colegiul nu poate reține cele invocate în suportul revizuirii precum că actele

administrative emise de Ministerul Finanțelor și Consiliul de supraveghere a

activității de audit sunt afectate de vicii de legalitate, întrucît neprezentarea sa la

cursurile de formare profesională continuă (ce a constituit temei de emitere a

actelor administrative contestate) se datorează aflării sale în arest ilegal, fapt

stabilit prin decizia Curții Europene a Drepturilor Omului din 25 aprilie 2017,

deoarece poartă un caracter declarativ, iar revizuentul a interpretat eronat decizia

Curții Europene din 25 aprilie 2017, or cum instanța de recurs a reținut supra,

efectele deciziei CEDO nominalizate nu pot avea repercusiuni asupra raporturilor

dintre Galina Enachi și Consiliul de supraveghere a activității de audit și Ministerul

Finanțelor. Totodată, jurisprudența CtEDO invocată în cererea de revizuire reflectă

obiecte de examinare a cauzelor diferite de prezentul litigiu și nu este relevantă.

4

Astfel, Colegiul remarcă faptul că, revizuentul nu a prezentat nici o hotărîre

a Curții Europene a Drepturilor Omului ce s-ar atesta constatarea încălcării

drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial,

prin anularea încheierii Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 05 octombrie 2015

și deciziei Curții de Apel Chișinău din 27 noiembrie 2015, susceptibilă să

influențeze soluția pronunțată de instanțele inferioare.

De altfel, restituirea cererii de chemare în judecată prin încheierea

Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 05 octombrie 2015 (f.d.8), menținută prin

decizia Curții de Apel Chișinău din 27 noiembrie 2015 (f.d.21-24), a fost dispusă

în baza art. 170 alin. (1) lit. g) din Codul de procedură civilă, care prevede că

judecătorul restituie cererea de chemare în judecată dacă la aceeași instanță sau la o

alta, se află în judecată un litigiu între aceleași părți, asupra aceluiași obiect și

avînd aceleași temeiuri. Respectiv, Colegiul reține că nu există legătură cauzală

între aflarea revizuentei în arest preventiv și restituirea cererii de chemare în

judecată, or acțiunea de restituire nu este condiționată de starea de arest a Galinei

Enachi.

În acest sens, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție reține că, admiterea cererii de revizuire depusă de

Galina Enachi în lipsa unor circumstanțe fundamentale și obligatorii în sensul art.

449 lit.h) din Codul de procedură civilă, ar însemna încălcarea principiului

securității raporturilor juridice și a drepturilor celorlalte părți la un proces echitabil,

garantate de art. 6 paragraf 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărîrea Curții

Europene a Drepturilor Omului.

Colegiul consideră relevantă jurisprudența CtEDO în speța Popov (2) contra

Moldovei în care înalta Curte a reiterat că, dreptul la o instanță, garantat de art. 6

par. 1 din Convenție presupune respectarea principiului preeminenței dreptului.

Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul

securității raporturilor juridice, care cere ca, atunci când instanțele judecătorești

dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în

discuție. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea

unei hotărîri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o

nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire

trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu

pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un apel

camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune

nu este un temei de reexaminare a cauzei. O abatere de la acest principiu este

justificată doar atunci când este necesară prin circumstanțele unui caracter esențial

și imperios (Josan v. Moldova, nr. 37431/02, § 25; Brumărescu v. România,

nr.28342/95, §61; Ryabykh v. Rusia, nr.52854/99, §52,).

Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de

a respinge cererea de revizuire depusă de Galina Enachi ca fiind inadmisibilă.

5

În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Galina

Enachi împotriva încheierii Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 05 octombrie

2015 și deciziei Curții de Apel Chișinău din 17 decembrie 2015, în cauza civilă la

cererea de chemare în judecată depusă de Galina Enachi împotriva Ministerului

Finanțelor cu privire la contestarea actelor administrative.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Iurie Bejenaru

Ala Cobăneanu

Nicolae Craiu

6