2ra-2181/17 — incasarea datoriilor salariale si prejudiciului moral

dosarul nr. 2ra-2181/17

prima instanță: Judecătoria Botanica, mun. Chișinău

Judecător: T. Avasiloaie

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: A. Panov, M. Anton, V. Cotorobai

Î N C H E I E R E

20 decembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Ion Druță

Tamara Chișca-Doneva

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Boldesco Andrian,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Boldesco Andrian

împotriva Întreprinderii de Stat Compania Aeriană ,,Air Moldovaʼʼ cu privire la

încasarea diferenței de salariu neachitat la eliberarea de la serviciu și repararea

prejudiciului moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 iunie 2017, prin care a fost

admis apelul declarat de Boldesco Andrian și a fost modificată hotărârea

Judecătoriei Botanica, municipiul Chișinău din 15 noiembrie 2016,

c o n s t a t ă :

La data de 18 august 2016 Boldesco Andrian a depus o cerere de chemare în

judecată împotriva ÎS CA ,,Air Moldova” cu privire la încasarea diferenței de

salariu neachitat la eliberarea de la serviciu în sumă de 29 826,21 lei, compensației

de 0,1% pentru neachitarea în termen a salariului și repararea prejudiciului moral

în sumă de 200 000 lei.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat, că la data de 21 iunie 2016 a

depus cerere de eliberare din funcția de director OCC ÎS CA „Air Moldova”, în

care a comunicat direct că conducerea companiei nu-i asigură condițiile necesare

de muncă (a fost interzis accesul la poșta electronică de serviciu), dar și faptul că

nu i s-a achitat nejustificat o parte din salariu lunar.

Afirmă că la aceeași dată cererea sa a fost acceptată, fiind emis ordinul de

eliberare. Iar, la data de 22 iunie 2016 i s-a înmânat carnetul de muncă.

Menționează, că la data de 30 iunie 2016 a fost anunțat telefonic despre

reținerea din indemnizația de eliberare pentru două cursuri de instruire/

perfecționare: ,,On Side Dispatch Training” din luna ianuarie 2015 și ,,On Side

Dispatch Training” din perioada 11 aprilie 2016 – 22 aprilie 2016.

1

Susține reclamantul, că cursurile de instruire/ perfecționare le-a frecventat la

inițiativa conducerii companiei ÎS CA ,,Air Moldova” și despre valoarea acestor

cursuri, precum și necesitatea achitării din cont propriu, nu a fost informat.

Insistă că nu i s-a adus la cunoștință despre modificările contractului de

muncă sau ale unor acte departamentale, în ceea ce ține de recuperarea valorii

cursurilor de instruire/perfecționare din contul angajatului în caz de demisie.

Indică reclamantul, că la data de 7 iulie 2016 a depus o cerere prealabilă la

cancelaria ÎS CA „Air Moldova”, deoarece a considerat neachitarea sumelor

cuvenite ca ilegală, neîntemeiată și nemotivată. A solicitat să-i fie aduse la

cunoștință (detaliat) motivele și temeiurile juridice în baza cărora au fost dispuse

reținerile din cuantumul sumelor ce i se cuvin la eliberare din serviciu; să fie

informat în scris despre componentele salariului ce i se cuvenea pentru perioada

respectivă (1 iunie 2016 – 21 iunie 2016), despre mărimea și temeiurile reținerilor

efectuate, despre suma totală pe care urma să o primească, precum și să se asigure

efectuarea înscrierilor respective în registrele contabile potrivit art. 142 alin. (3)

Codul muncii, să-i fie eliberate actele care au stat la baza reținerilor bănești sus-

menționate cu descifrarea detaliată a acestor sume și să-i fie restituită integral suma

restantă reținută ilegal pentru pretinsa valoare a cursului de perfecționare cu

recalcularea conform art. 330 Codul muncii.

Reiterează reclamantul, că nimeni nu 1-a informat despre vre-o decizie vis-

a a-vis de solicitările sale, iar la data de 7 august 2016 și ulterior la data de 16

august 2016, telefonând cancelariei ÎS CA ,,Air Moldovaʼʼ, i s-a comunicat că nu

a fost expediat nici un răspuns pe numele său.

Menționează, că situația creată îi provoacă incomodități și umilințe, dat fiind

faptul că a activat în cadrul ÎS CA ,,Air Moldovaʼʼ mai mult de 10 ani, fără a avea

observații sau abateri în serviciu, a primit de-a lungul timpului mulțumiri scrise și

premii materiale pentru munca impecabilă în cadrul companiei.

Mai mult ca atât, despre atitudinea factorilor de decizie din cadrul companiei,

presiunile care s-au făcut până la eliberarea sa din funcție și despre intenția

conducerii ÎS CA ,,Air Moldova” de a nu-i achita integral restanțele salariale a știut

și soția sa, care la acel moment era însărcinată, iar la data de 2 iulie 2016 a pierdut

sarcina, urmare a stresului la care a fost expusă din cauzele expuse.

Reclamantul și-a întemeiat pretențiile în baza prevederilor art. art. 85 alin.

(l) lit. a), 98, 166 CPC și art. 123, 124, 127, 139, 142, 150, 186, 213 alin. (4), 227

lit. j), 228 alin.(8), 330, 353, 355 Codul muncii.

Prin hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 15 noiembrie 2016

a fost admisă parțial acțiunea, fiind încasat de la ÎS CA ,,Air Moldova” în beneficiul

lui Boldesco Andrian suma de 29 826,21 lei neachitată din suma totală calculată la

eliberarea din serviciu și suma de 4 354,62 lei cu titlul de reparare a prejudiciului

cauzat pentru neachitarea în termen a plăților pentru eliberarea din serviciu pentru

perioada 21 iunie 2016 – 15 noiembrie 2016. S-a încasat de la ÎS CA ,,Air

Moldova” în beneficiul lui Boldesco Andrian suma de 3 000 lei cu titlul de reparare

a prejudiciului moral cauzat prin neachitarea în termen a plăților pentru eliberarea

2

din serviciu. În rest acțiunea în partea încasării sumei cu titlu de compensare a

prejudiciului moral în sumă de 197 000 lei a fost respinsă.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 22 iunie 2017 a fost admis apelul

declarat de Boldesco Andrian și a fost modificată hotărârea Judecătoriei Botanica,

mun. Chișinău din 15 noiembrie 2016 în partea încasării de ÎS CA ,,Air Moldovaʼʼ

în beneficiul lui Boldesco Andrian a prejudiciului moral, fiind majorată suma de la

3 000 lei până la 11 000 lei. În rest, hotărârea a fost menținută.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că din calculul datoriei lui

Boldesco Andrian față de ÎS CA ,,Air Moldova” rezidă, că suma de 29 826, 21 lei

a fost cheltuită pentru instruire/ perfecționare: ,,On Side Dispatch Trening” din luna

ianuarie 2015 și ,,On Side Dispatch Trening” din perioada 11 aprilie 2016 - 22

aprilie 2016 (f. d. 38), fapt care a condiționat reținerea acesteia din salariul calculat

reclamantului pentru luna iunie 2016.

Instanța de apel a menționat că reținerea efectuată de către pârât, a fost una

incorectă, care contravine normelor imperative ale legii și prin urmare instanța de

fond temeinic și legal a dispus încasarea acesteia de la ÎS CA ,,Air Moldova” în

beneficiul lui Boldesco Andrian, or, în cazul participării salariatului la cursurile sau

stagiile de formare profesională din inițiativa angajatorului, toate cheltuielile în

acest sens sunt suportate de către acesta.

Totodată, instanța de apel cu referire la pretenția privind repararea

prejudiciului moral a constatat că suma prejudiciului moral dispus spre încasare de

instanța de fond în mărime de 3 000 lei este una neînsemnată, motiv din care

urmează a fi majorată.

Astfel, referitor la cuantumul prejudiciului moral care urmează a fi acordat

lui Boldesco Andrian, instanța de apel l-a apreciat în mărime de 11 000 lei, sumă

ce de fapt reprezintă ceva mai mult de salariul de funcție de 10 690,91 lei (f. d. 32)

și este echitabilă în raport cu suma solicitată de acesta, care este una exagerată,

ținând cont de comportamentul pârâtei ÎS CA ,,Air Moldova” manifestat prin

neachitarea în termen a plăților cuvenite reclamantului la eliberarea din serviciu,

care a cauzat stres soției acesteia, în urma căreia a pierdut sarcina.

La data de 21 august 2017, Boldesco Andrian a declarat recurs împotriva

deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea parțială a hotărârii

instanței de fond și a deciziei instanței de apel în partea ce se referă la încasarea

prejudiciului moral și emiterea în această parte o nouă hotărâre de admitere

integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că situația creată îi provoacă și până în

prezent incomodități și umilințe.

Menționează că știrea despre faptul că nu va primi salariul restant a afectat

din punct de vedere psihologic soția sa, care din cauza stresului a suferit un avort

spontan.

Susține că prejudiciul moral cauzat este ireparabil, deoarece nimic nu-i poate

înlocui pierderea suportată.

Insistă că instanțele ierarhic inferioare nu au luat în considerație suferințele

suportate și s-au expus într-un mod evaziv asupra daunei suportate.

3

În conformitate cu art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la

data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen

de decădere și nu poate fi restabilit.

Astfel, recursul declarat la data de 21 august 2017 împotriva deciziei Curții de

Apel Chișinău din 22 iunie 2017, se consideră a fi depus în termen.

La data de 9 noiembrie 2017, în adresa intimatei ÎS CA ,,Air Moldovaʼʼ a

fost expediată copia recursului declarat de către Boldesco Andrian, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței.

Însă, intimata nu și-a exercitat dreptul procedural în termenul prevăzut de lege

și nu a depus referință.

Examinând temeiurile recursului declarat de către Boldesco Andrian în

raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Boldesco Andrian, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

4

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu

se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de către Boldesco Andrian.

În conformitate cu art. art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Boldesco Andrian, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Ion Druță

Tamara Chișca-Doneva

5