2r-865/17 — Încasarea datoriei, evacuarea

Dosar nr. 2r-865/17

Instanța de fond: Judecătoria Ialoveni, judecător – C. Crețu

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – M. Ciugureanu, A. Minciuna, L. Popova

DECIZIE

20 decembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele ședinței, judecător Svetlana Filincova,

Judecători Iurie Bejenaru, Maria Ghervas

examinând recursul declarat de către Ampleev Alexandru,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă Regimentul de

rachete antiaeriene către Ampleev Alexandru cu privire la evacuarea din locuință și

încasarea datoriilor,

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 22 februarie 2017, prin care a

fost restituită cererea de apel depusă de Ampleev Alexandru împotriva hotărârii

Judecătoriei Ialoveni din 21 aprilie 2016,

a co ns ta ta t:

La data de 21 octombrie 2015, Regimentul de rachete antiaeriene a înaintat

cerere de chemare în judecată către Ampleev Alexandru cu privire la evacuarea din

locuință și încasarea datoriilor.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, prin decizia Comisiei locative a

Regimentului, lui Ampleev Alexandru, fiind angajat în serviciu prin contract în

Regimentul de rachete antiaeriene, i s-a repartizat locuința de serviciu în orășelul

militar Dănceni în casa nr. 1, apartamentul nr. xx.

În anul 2009, ca rezultat al realizării măsurilor de îmbunătățire a condițiilor

sociale și de îndeplinire a serviciului militar de către efectivul Armatei Naționale, a

fost elaborat un Regulament, care stabilește modul de cazare și regulile de trai ale

militarilor prin contract ai Armatei Naționale, pe perioada relațiilor contractuale, în

imobilele din gestiunea Ministerului Apărării și a unităților militare ale Armatei

Naționale, reamenajate temporar în spațiu locativ de serviciu, fiind aprobat prin

ordinul Ministrului Apărării nr.286 din 18.09.2009.

Potrivit punctului 25 alin. (3) al Regulamentului în cauză, unul din temeiurile

pentru evacuarea din spațiul locativ de serviciu, fără acordarea unei alte încăperi de

locuit, este situația în care militarul în termen de 2 luni nu a achitat serviciile

comunale.

Potrivit certificatului nr. 70/1610 din 12 decembrie 2014, eliberat de către

Departamentul dotări al Ministerului Apărării, blocurile locative, amplasate pe

terenul taberei militare nr. 133 Dănceni, sunt înregistrate în Registrul bunurilor

imobile după Ministerul Apărării și au statut de serviciu cu destinație specială.

Blocurile locative sunt la balanța Ministerului Apărării ca proprietate publică a

statului și se află în gestiunea Regimentului de rachete antiaeriene.

La data de 01 septembrie 2011, Ampleev Alexandru a întrerupt relațiile de

muncă cu Regimentul de rachete antiaeriene al Ministerului Apărării. La data de 20

septembrie 2013, pentru datoriile pe serviciile comunale, locuința dată pentru

folosire lui Ampleev Alexandru și membrilor familiei sale, a fost debranșată de la

alimentare cu apă și energie electrică, care până la momentul adresării cererii de

chemare în judecată nu a fost reconectat la energie electrică și apă, fapt ce

demonstrează că pârâtul și membrii familiei sale nu locuiesc în apartamentul dat.

Acest fapt este confirmat și prin procesele-verbale ale Comisiei de evaluare a

locuințelor de serviciu din 2014 și 2015, a declarațiilor date în scris de către

locuitorii orășelului militar, unde se află locuința în cauză, precum și prin scrisorile

de avertizare privind achitarea datoriilor pentru serviciile comunale și necesitatea

de a fi prezent în apartament pentru evaluarea locuinței de serviciu, expediate de

către conducerea Regimentului și care nu au fost recepționate nici de către

Ampleev Alexandru, nici de către membrii familiei sale.

La data de 31 august 2015, datoriile pentru serviciile comunale ale lui

Ampleev Alexandru față de Regimentul de rachete antiaeriene constituiau suma de

4637,66 lei.

Astfel, Regimentul de rachete antiaeriene a solicitat instanței de judecată

evacuarea forțată a pârâtului Ampleev Alexandru, precum și a membrilor lui de

familie, din apartamentul nr. xx, casa nr. 1 din orășelul militar Dănceni, r. Ialoveni,

fără acordarea unui alt spațiu locativ, precum și încasarea de la Ampleev

Alexandru a datoriei pentru serviciile comunale în sumă de 4637,66 lei și încasarea

tuturor cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Ialoveni din 21 aprilie 2016, cererea de chemare

în judecată a fost admisă integral, cu dispunerea evacuării forțate din locuința de

serviciu a lui Ampleev Alexandru și a membrilor lui de familie din apartamentul

nr. xx, casa nr. 1 din orășelul militar Dănceni, r-ul Ialoveni, fără acordarea unui alt

spațiu locativ, și încasarea de la Ampleev Alexandru în folosul Regimentului de

rachete antiaeriene a datoriei pentru serviciile comunale în sumă de 4 637,66 lei;

încasarea de la Ampleev Alexandru în folosul statului a cheltuielilor aferente

judecării pricinii în sumă de 250,00 lei.

La data de 10 august 2016, Ampleev Alexandru a declarat apel împotriva

hotărârii Judecătoriei Ialoveni din 21 aprilie 2016, prin care a solicitat casarea

hotărârii contestate și emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea înaintată să fie

respinsă ca neîntemeiată. Totodată, prin cererea de apel a fost solicitată repunerea

în termenul de declarare a apelului.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 30 noiembrie 2016, s-a repus în

termen apelul declarat de Ampleev Alexandru și nu s-a dat curs apelului, fiindu-i

comunicat apelantului despre necesitatea prezentării dovezii achitării taxei de stat

în mărime de 202,50 lei și a apelului motivat până la data de 22 februarie 2017, ora

14.00.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 22 februarie 2017, apelul declarat

de către Ampleev Alexandru împotriva hotărârii Judecătoriei Ialoveni din 21

aprilie 2016, a fost restituit în legătură cu neînlăturarea neajunsurilor indicate în

încheierea Curții de Apel Chișinău din 30 noiembrie 2016.

Împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 22 februarie 2017, Ampleev

Alexandru a declarat recurs la data de 09 noiembrie 2017, prin care a solicitat

admiterea acestuia, casarea încheierii privind restituirea cererii de apel cu remiterea

cauzei la Curtea de Apel Chișinău pentru soluționarea apelului declarat.

În motivarea recursului, a indicat că a fost în imposibilitate de a achita taxa de

stat și a prezenta apelul motivat în termenul stabilit de către instanța de apel, dat

fiind faptul că a nu a recepționat nici o citație din partea instanței de apel, și nici

încheierea instanței din 30 noiembrie 2016. Potrivit recurentului, instanța de apel

prin acțiunile sale a admis încălcarea dreptului său la un proces echitabil, iar

intimatul ar fi fost cel care l-a împiedicat să recepționeze corespondența, dat fiind

faptul că este cointeresat de faptul ca recurentul să nu aibă câștig de cauză pe

respectivul litigiu.

Studiind materialele dosarului în raport cu cele invocate în recurs și

prevederile legale, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ampleev Alexandru urmează

a fi respins din următoarele motive.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce examinează

recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină

încheierea.

În speță, se constată că, prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 30

noiembrie 2016, s-a repus în termen apelul declarat de Ampleev Alexandru și nu s-

a dat curs apelului, fiindu-i comunicat apelantului despre necesitatea prezentării

dovezii achitării taxei de stat în mărime de 202,50 lei și a apelului motivat până la

data de 22 februarie 2017, ora 14.00. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din

22 februarie 2017, apelul declarat de către Ampleev Alexandru împotriva hotărârii

Judecătoriei Ialoveni din 21 aprilie 2016, a fost restituit în legătură cu neînlăturarea

neajunsurilor indicate în încheierea Curții de Apel Chișinău din 30 noiembrie

2016.

Potrivit dispozițiilor art. 369 alin. (1) lit. a) CPC, instanța de apel restituie

printr-o încheiere cererea, dacă apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile

instanței de apel din încheierea emisă în conformitate cu art. 368 alin. (1) CPC.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție nu poate reține argumentele recurentului, potrivit cărora instanța de apel i-

ar fi încălcat drepturile procedurale prin neasigurarea citării legale prin toate

mijloacele prevăzute de legislația procesuală, or, potrivit materialelor cauzei,

instanța de apel și-a îndeplinit obligația pozitivă de a cita apelantul/recurent în

toate ședințele de judecată, precum și de a-i expedia copia încheierii din 30

noiembrie 2016, prin care cererii de apel nu i s-a dat curs (f.d. 52, 66, 67), plicurile

fiind restituite în adresa instanței cu mențiunea „plecat din unitate”.

Astfel, Colegiul atrage atenția asupra faptului că adresa pentru corespondență

a fost indicată de însăși Ampleev Alexandru în cererea de apel nemotivată (f.d.

48), fiind confirmată prin copiile buletinului său de identitate (f.d. 21, 82), și

confirmată repetat prin cererea de recurs supusă examinării. În așa mod, vina

pentru nerecepționarea corespondenței de către recurent nu poate fi pusă pe seama

instanței de apel, dar este interpretată de către Colegiu drept un comportament de

rea-voință din partea recurentului, dat fiind faptul că a fost citat legal și de către

prima instanță, inclusiv și prin aviz publicitar, și nu s-a prezentat în ședințele

instanței, iar odată cu depunerea cererii de apel, nu s-a interesat de soarta dosarului

și nu și-a îndeplinit obligațiile procesuale. De asemenea, este lipsit de suport

probatoriu și argumentul recurentului privind intervenția intimatului în

nerecepționarea corespondenței de către primul, ținând cont de interesul

intimatului în soluționarea litigiului în favoarea sa, în așa fel, urmând să găsească o

modalitate sigură de a recepționa corespondența.

La fel, Colegiul reține că actul judecătoresc de procedură implică cert

obligația pozitivă a apelantului de a achita taxa de stat la depunerea cererii de apel

și de a prezenta apelul motivat, iar nerealizarea acestei sarcini procedurale, precum

și necontestarea actului procedural prin care nu s-a dat curs cererii de apel, instituie

prezumția de recunoaștere a legalității acestui act procedural și, în consecință,

obligația de a se conforma cerințelor instanței de apel, denotă întrunirea în speță a

temeiurilor legale pentru restituirea cererii de apel.

Colegiul relevă că, potrivit art. 61 CPC, părțile sunt obligate să se folosească

cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt

oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea

procesului sau inducerea sa în eroare.

Mai mult, principiul disponibilității participanților la proces de a se folosi cu

bună-credință de drepturile procedurale stabilite la art. 61 CPC, este afectat în

pricină în condițiile în care pe parcursul unei perioade îndelungate din data

depunerii cererii de apel nemotivate la 10 august 2016 până la 22 februarie 2017,

data când cererea de apel a fost restituită, apelantul/recurent cunoscând despre

obligativitatea prezentării apelului motivat și a dovezii de achitare a taxei de stat,

obligație ce aparține acestuia potrivit Legii procedurale, nu a îndeplinit-o în lipsa

intervenției instanței de apel.

În ceea ce ține de pretinsa obligație a instanței de apel de a-l cita pe apelant

prin intermediul telefonului, invocată de către Ampleev Alexandru în cererea sa de

recurs, Colegiul reține că potrivit prevederilor art. 105 alin. (1) CPC, citația și

înștiințarea se trimit prin scrisoare recomandată cu aviz de primire sau prin

persoana împuternicită de judecată. Data înmânării citației sau înștiințării se înscrie

pe citație sau înștiințare în partea care se înmânează destinatarului, precum și pe

cotor, care se restituie instanței.

Deci, reieșind din norma citată supra, legiuitorul nu a prevăzut citarea

participanților la proces prin intermediul telefonului, dat fiind faptul că nu poate fi

probată recepționarea citației de către destinatar. Astfel, argumentul recurentului

referitor la obligația instanței de a-l înștiința prin telefon, odată ce numărul de

contact a fost indicat în cererea de apel, este neîntemeiat în lipsa solicitării exprese

a acestuia de a fi înștiințat anume prin această modalitate.

Mai mult, Colegiul atrage atenția asupra faptului că în cererea de apel

nemotivată din 10 august 2016, Ampleev Alexandru a indicat în pct. 4 solicitarea

de a examina cauza în lipsa sa sau a reprezentantului acestuia, în cazul în care nu

se vor prezenta în ședința de judecată. În astfel de circumstanțe, instanța de apel a

respectat întru totul drepturile procedurale ale apelantului, ultimul fiind citat pentru

fiecare ședință de judecată, fiindu-i acordat termen suficient pentru înlăturarea

neajunsurilor din cererea de apel și fiindu-i comunicate actele de procedură, în

rezultat suportând sancțiunile procedurale de rigoare.

Potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (1)-(3) CPC, sancțiunile procedurale sunt

urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin

pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de

îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare

abuzivă a unui drept procedural.

Efectuarea necorespunzătoare a actelor de procedură va fi invocată, în fiecare

caz de comitere a încălcării legii, de către judecător sau de participantul care are

interes să o invoce. Sancțiunile procedurale vizează atât actele de procedură ale

instanței judecătorești, ale participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de

activitatea acestora și, în funcție de prevederile legii, constau în anularea actului

procedural defectuos, în decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a

actului de procedură, în obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu

nerespectarea legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii

judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege.

Din această perspectivă, instanța de recurs concluzionează că, recursul

declarat de către Ampleev Alexandru împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău

din 22 februarie 2017, este neîntemeiat, iar actul de discreție al Curții de Apel

Chișinău privind restituirea cererii de apel este unul întemeiat, și care urmează a fi

menținut de către instanța de recurs.

Luând în considerație cele expuse și în temeiul art. 427 lit. a) CPC, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de către Ampleev Alexandru.

Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 22 februarie 2017, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Regimentul de rachete

antiaeriene către Ampleev Alexandru privind evacuarea din locuință și încasarea

datoriilor.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecători Iurie Bejenaru

Maria Ghervas