2ra-2073/17 — Anularea mărcii internationale

Dosar nr. 2ra–2073/17 Prima instanță: Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău, judecător – C. Guzun Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – A. Panov, M. Anton, Iu. Cotruță Î N C H E I E R E 20 decembrie 2017 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecător Svetlana Filincova Judecători Iurie Bejenaru, Maria Ghervas examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Consorzio di Tutella della Denominazione di Origine Controllata Prosecco, prin intermediul avocatului Pelin Valeriu, și de Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de SRL „Bulgari Winery” către Consorzio di Tutella della Denominazione di Origine Controllata Prosecco, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, cu privire la anularea mărcii internaționale, recunoașterea denumirii „Prosecco” ca fiind utilizată pe teritoriul Republicii Moldova în raport cu vinul spumant, constatarea neîncălcării dreptului asupra indicației geografice „Prosecco”, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2017, prin care a fost respins apelul declarat de Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și menținută hotărârea Judecătoriei Râșcani, mun.

Chișinău din 23 mai 2016, c o n s t a t ă: La data de data de 17 decembrie 2015, SRL „Bulgari Winery” s-a adresat cu cerere de chemare în judecată către Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI), intervenient accesoriu Consorzio di Tutella della Denominazione di Origine Controllata Prosecco privind anularea mărcii internaționale nr. 1169552 - Prosecco DOC Prosecco PDO, recunoașterea denumirii Prosecco ca fiind uzuală pe teritoriul Republicii Moldova, constatarea neîncălcării dreptului asupra indicației geografice Prosecco prin utilizarea denumirii Pronto Prosecco de către SRL „Bulgari Winery” pentru marcarea șampaniei. Ulterior, reprezentantul reclamantei a înaintat instanței o cerere de concretizare a cerințelor, potrivit căreia Consorzio di Tutela della Denominazione di Origine Controllata Prosecco a dobândit calitatea de copârât.

În motivarea cererii de chemare în judecată s-a indicat, că reclamanta este o companie specializată în producerea băuturilor alcoolice, pe parcursul ultimilor ani promovând o gamă largă de produse noi. În cadrul activității sale s-a confruntat cu obstacole din partea concurenților, care prin diferite metode încearcă să blocheze producătorii autohtoni în folosirea unor desemnări, ce nu pot 1 fi înregistrate în calitate de drept exclusiv, facându-se referire la denumirea Prosecco care este asociată în opinia consumatorului cu un produs având la originea sa struguri din soiul Prosecco, mai având și denumirea de Glera. La data de 07 octombrie 2014, reclamantul a solicitat AGEPI înregistrarea în calitate de marcă semnul „Pronto Prosecco”, care la moment parcurge procedurile legale.

Potrivit reclamantului, marca internațională nr. 1169551 - Prosecco DOC Prosecco PDO a fost înregistrată contrar prevederilor art.7 alin. (1) lit. c) și lit. d) din Legea nr.38/29.02.2008 privind protecția mărcilor, indicând în calitate de motive absolute de refuz pentru înregistrarea mărcilor, faptul constituirii mărcii exclusiv din semne ori din indicații ce pot servi în comerț pentru a desemna specia, calitatea, cantitatea, destinația, valoarea, originea geografică, timpul fabricării produsului sau prestării serviciului, alte caracteristici ale acestora și mărcilor constituite exclusiv din semne ori din indicații devenite uzuale în limbajul curent sau în practicile comerciale loiale și constante.

Reclamantul consideră că desemnarea „Prosecco” indică clar asupra unui anumit tip de struguri, și anume, cel utilizat pentru vinificație. Astfel, soiul de viță-de-vie „Prosecco” a fost testat pe teritoriul Republicii Moldova de către Comisia de Stat pentru Testarea Soiurilor de Plante și a fost inclus în Catalogul Soiurilor de Plante, ediția anului 2015 și 2016. La fel, potrivit contractului de societate civilă nr. 2M/B încheiat între SRL „Moldagrotrade” și SRL „Bulgari Winery”, a fost dispus și s-a plantat în r. Taraclia plantație de viță-de-vie cu denumirea „Prosecco”, pe o suprafața de 6 ha. Faptul plantării se confirmă prin factura seria WB nr.3268517 din 17.09.2015, actul de plantare nr. 22 din 30.06.2010, iar în anul 2010 compania SRL „Moldagrotrade” a beneficiat de subvenții pentru plantarea viței-de-vie cu denumirea „Prosecco”, pe o suprafață de 6 ha în sumă de 87650 lei.

Mai mult, reclamantul este titularul mărcii naționale nr. 26772 „Pronto”, înregistrată 28.02.2015, iar la 07.10.2014 a solicitat spre înregistrare la AGEPI semnul „Pronto Prosecco”, însă a primit de la AGEPI o notificare potrivit căreia împotriva înregistrării mărcii a fost depusă opoziție de către pârâtul Consorzio di Tutela della Denominazione di Origine Controllata Prosecco. Astfel, AGEPI urma să respingă cererea de înregistrare a mărcii „Prosecco” în numele pârâtului Consorzio di Tutela della Denominazione di Origine Controllata Prosecco, deoarece aceasta contravine legislației.

Consideră reclamantul, că în temeiul prevederilor art. 21 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 38/29.02.2008 privind protecția mărcilor, în cazul existenței motivelor absolute de nulitate, o marcă este declarată nulă în urma unei cereri de anulare, depuse la judecătoria în a cărei jurisdicție își are sediul AGEPI, sau a unei cereri reconvenționale într-o acțiune de apărare a drepturilor, depuse la aceeași instanță.

Reclamantul a mai indicat, că potrivit actelor prezentate la cerere, se atestă că la data de 16.05.2013 de către pârâta AGEPI a fost admisă spre înregistrare marca internațională nr. 1169551 - Prosecco DOC Prosecco PDO, înregistrată în numele pârâtului Consorzio di Tutela della Denominazione di Origine Controllata Prosecco, care nu putea fi admisă spre înregistrare, întrucât această înregistrare 2 contravine prevederilor art. 7 alin. (1) lit. c) și lit. d) din Legea nr. 38/29.02.2008 privind protecția mărcilor or, „Prosecco” este de fapt o denumire a unui soi de viță-de-vie atestat în sursele de literatură, în calitate de sinonim al soiului de viță- de-vie „Glera”, însă denumirea „Prosecco” este cel mai frecvent utilizată și soiul este cel mai mult cunoscut anume sub această denumire.

Prin hotărârea Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 23 mai 2016, cererea de chemare în judecată a fost admisă integral; s-a anulat marca internațională nr. 1169551 - Prosecco DOC Prosecco PDO, titular Consorzio di Tutela della Denominazione di Origine Controllata Prosecco, pe teritoriul Republicii Moldova; s-a recunoscut denumirea „Prosecco” ca fiind uzuală pe teritoriul Republicii Moldova în raport cu „șampania” vin spumant; s-a constatat neîncălcarea drepturilor asupra indicației geografice „Prosecco” prin utilizarea denumirii „Pronto Prosecco” de către SRL ,,Bulgary Winery” pentru marcarea șampaniei. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2017, a fost restituită cererea de apel depusă de Consorzio di Tutela della Denominazione di Origine Controllata Prosecco, prin intermediul avocatului Bordeniuc Serghei, ca fiind depusă de o persoană care nu este în drept să declare apel.

Încheierea respectivă a fost casată prin decizia Curții Supreme de Justiție din 11 octombrie 2017, cauza fiind restituită spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, de la etapa punerii pe rol a cererii de apel. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2017, apelul declarat de către Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a fost respins, fiind menținută hotărârea Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 23 mai 2016. La data de 28 martie 2017, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a depus cerere de recurs nemotivată, iar la data de 16 mai 2017 – cerere de recurs motivată, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2017, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei menționate și a hotărârii Judecătoriei Râșcani, mun.

Chișinău din 23 mai 2016, cu pronunțarea unei decizii de respingere a acțiunii. În motivarea recursului, a indicat că instanțele inferioare nu au dat apreciere tuturor înscrisurilor prezentate de către participanții la proces în susținerea pretențiilor formulate, precum și au interpretat eronat prevederile normelor aplicabile speței, drept rezultat fiind pronunțate acte de dispoziție ce sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii. La data de 17 mai 2017, Consorzio di Tutela della Denominazione di Origine Controllata Prosecco, prin intermediul avocatului Pelin Valeriu, a depus recurs asupra deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2017, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei decizii de respingere integrală a acțiunii.

La data de 16 octombrie 2017, Consorzio di Tutela della Denominazione di Origine Controllata Prosecco, prin intermediul avocatului Pelin Valeriu, a depus un recurs suplimentar, prin care a solicitat casarea deciziei contestate, cu remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, consideră că cererea de recurs formulată de Consorzio di Tutela della Denominazione di Origine Controllata Prosecco, prin intermediul 3 avocatului Pelin Valeriu, asupra deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2017, este inadmisibilă, dat fiind faptul că aceasta nu și-a exercitat calea de atac – apelul, deoarece prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2017, a fost restituită cererea de apel depusă de Consorzio di Tutela della Denominazione di Origine Controllata Prosecco, prin intermediul avocatului Bordeniuc Serghei, ca fiind depusă de o persoană care nu este în drept să declare apel.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs declarată de Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală în raport cu materialele pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către AGEPI, neîntemeiat și care urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) CPC, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) CPC, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 CPC, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acesteia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind 4 admisibil. Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs declarată de Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării recursurilor ca fiind admisibile.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) CPC, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Se consideră inadmisibile recursurile declarate de Consorzio di Tutella della Denominazione di Origine Controllata Prosecco, prin intermediul avocatului Pelin Valeriu, și de Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Judecător Svetlana Filincova Judecători Iurie Bejenaru Maria Ghervas 5