2ra-2073/17 — Anularea mărcii internationale

Dosar nr. 2ra–2073/17

Prima instanță: Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău, judecător – C. Guzun

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – A. Panov, M. Anton, Iu. Cotruță

Î N C H E I E R E

20 decembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecător Svetlana Filincova

Judecători Iurie Bejenaru, Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Consorzio di Tutella della

Denominazione di Origine Controllata Prosecco, prin intermediul avocatului Pelin

Valeriu, și de Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de SRL „Bulgari

Winery” către Consorzio di Tutella della Denominazione di Origine Controllata

Prosecco, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, cu privire la anularea

mărcii internaționale, recunoașterea denumirii „Prosecco” ca fiind utilizată pe

teritoriul Republicii Moldova în raport cu vinul spumant, constatarea neîncălcării

dreptului asupra indicației geografice „Prosecco”,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2017, prin care a

fost respins apelul declarat de Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și

menținută hotărârea Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 23 mai 2016,

c o n s t a t ă:

La data de data de 17 decembrie 2015, SRL „Bulgari Winery” s-a adresat cu

cerere de chemare în judecată către Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală

(AGEPI), intervenient accesoriu Consorzio di Tutella della Denominazione di

Origine Controllata Prosecco privind anularea mărcii internaționale nr. 1169552 -

Prosecco DOC Prosecco PDO, recunoașterea denumirii Prosecco ca fiind uzuală pe

teritoriul Republicii Moldova, constatarea neîncălcării dreptului asupra indicației

geografice Prosecco prin utilizarea denumirii Pronto Prosecco de către SRL

„Bulgari Winery” pentru marcarea șampaniei.

Ulterior, reprezentantul reclamantei a înaintat instanței o cerere de

concretizare a cerințelor, potrivit căreia Consorzio di Tutela della Denominazione

di Origine Controllata Prosecco a dobândit calitatea de copârât.

În motivarea cererii de chemare în judecată s-a indicat, că reclamanta este o

companie specializată în producerea băuturilor alcoolice, pe parcursul ultimilor

ani promovând o gamă largă de produse noi. În cadrul activității sale s-a

confruntat cu obstacole din partea concurenților, care prin diferite metode

încearcă să blocheze producătorii autohtoni în folosirea unor desemnări, ce nu pot

1

fi înregistrate în calitate de drept exclusiv, facându-se referire la denumirea

Prosecco care este asociată în opinia consumatorului cu un produs având la

originea sa struguri din soiul Prosecco, mai având și denumirea de Glera.

La data de 07 octombrie 2014, reclamantul a solicitat AGEPI înregistrarea în

calitate de marcă semnul „Pronto Prosecco”, care la moment parcurge procedurile

legale.

Potrivit reclamantului, marca internațională nr. 1169551 - Prosecco DOC

Prosecco PDO a fost înregistrată contrar prevederilor art.7 alin. (1) lit. c) și lit. d)

din Legea nr.38/29.02.2008 privind protecția mărcilor, indicând în calitate de

motive absolute de refuz pentru înregistrarea mărcilor, faptul constituirii mărcii

exclusiv din semne ori din indicații ce pot servi în comerț pentru a desemna

specia, calitatea, cantitatea, destinația, valoarea, originea geografică, timpul

fabricării produsului sau prestării serviciului, alte caracteristici ale acestora și

mărcilor constituite exclusiv din semne ori din indicații devenite uzuale în

limbajul curent sau în practicile comerciale loiale și constante.

Reclamantul consideră că desemnarea „Prosecco” indică clar asupra unui

anumit tip de struguri, și anume, cel utilizat pentru vinificație. Astfel, soiul de

viță-de-vie „Prosecco” a fost testat pe teritoriul Republicii Moldova de către

Comisia de Stat pentru Testarea Soiurilor de Plante și a fost inclus în Catalogul

Soiurilor de Plante, ediția anului 2015 și 2016. La fel, potrivit contractului de

societate civilă nr. 2M/B încheiat între SRL „Moldagrotrade” și SRL „Bulgari

Winery”, a fost dispus și s-a plantat în r. Taraclia plantație de viță-de-vie cu

denumirea „Prosecco”, pe o suprafața de 6 ha. Faptul plantării se confirmă prin

factura seria WB nr.3268517 din 17.09.2015, actul de plantare nr. 22 din

30.06.2010, iar în anul 2010 compania SRL „Moldagrotrade” a beneficiat de

subvenții pentru plantarea viței-de-vie cu denumirea „Prosecco”, pe o suprafață de

6 ha în sumă de 87650 lei.

Mai mult, reclamantul este titularul mărcii naționale nr. 26772 „Pronto”,

înregistrată 28.02.2015, iar la 07.10.2014 a solicitat spre înregistrare la AGEPI

semnul „Pronto Prosecco”, însă a primit de la AGEPI o notificare potrivit căreia

împotriva înregistrării mărcii a fost depusă opoziție de către pârâtul Consorzio di

Tutela della Denominazione di Origine Controllata Prosecco.

Astfel, AGEPI urma să respingă cererea de înregistrare a mărcii „Prosecco”

în numele pârâtului Consorzio di Tutela della Denominazione di Origine

Controllata Prosecco, deoarece aceasta contravine legislației. Consideră

reclamantul, că în temeiul prevederilor art. 21 alin. (1) lit. a) din Legea nr.

38/29.02.2008 privind protecția mărcilor, în cazul existenței motivelor absolute de

nulitate, o marcă este declarată nulă în urma unei cereri de anulare, depuse la

judecătoria în a cărei jurisdicție își are sediul AGEPI, sau a unei cereri

reconvenționale într-o acțiune de apărare a drepturilor, depuse la aceeași instanță.

Reclamantul a mai indicat, că potrivit actelor prezentate la cerere, se atestă

că la data de 16.05.2013 de către pârâta AGEPI a fost admisă spre înregistrare

marca internațională nr. 1169551 - Prosecco DOC Prosecco PDO, înregistrată în

numele pârâtului Consorzio di Tutela della Denominazione di Origine Controllata

Prosecco, care nu putea fi admisă spre înregistrare, întrucât această înregistrare

2

contravine prevederilor art. 7 alin. (1) lit. c) și lit. d) din Legea nr. 38/29.02.2008

privind protecția mărcilor or, „Prosecco” este de fapt o denumire a unui soi de

viță-de-vie atestat în sursele de literatură, în calitate de sinonim al soiului de viță-

de-vie „Glera”, însă denumirea „Prosecco” este cel mai frecvent utilizată și soiul

este cel mai mult cunoscut anume sub această denumire.

Prin hotărârea Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 23 mai 2016, cererea

de chemare în judecată a fost admisă integral; s-a anulat marca internațională nr.

1169551 - Prosecco DOC Prosecco PDO, titular Consorzio di Tutela della

Denominazione di Origine Controllata Prosecco, pe teritoriul Republicii Moldova;

s-a recunoscut denumirea „Prosecco” ca fiind uzuală pe teritoriul Republicii

Moldova în raport cu „șampania” vin spumant; s-a constatat neîncălcarea

drepturilor asupra indicației geografice „Prosecco” prin utilizarea denumirii

„Pronto Prosecco” de către SRL ,,Bulgary Winery” pentru marcarea șampaniei.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2017, a fost restituită

cererea de apel depusă de Consorzio di Tutela della Denominazione di Origine

Controllata Prosecco, prin intermediul avocatului Bordeniuc Serghei, ca fiind

depusă de o persoană care nu este în drept să declare apel. Încheierea respectivă a

fost casată prin decizia Curții Supreme de Justiție din 11 octombrie 2017, cauza

fiind restituită spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, de la etapa punerii pe

rol a cererii de apel.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2017, apelul declarat de

către Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a fost respins, fiind menținută

hotărârea Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 23 mai 2016.

La data de 28 martie 2017, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a

depus cerere de recurs nemotivată, iar la data de 16 mai 2017 – cerere de recurs

motivată, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2017, prin

care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei menționate și a hotărârii

Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 23 mai 2016, cu pronunțarea unei decizii

de respingere a acțiunii.

În motivarea recursului, a indicat că instanțele inferioare nu au dat apreciere

tuturor înscrisurilor prezentate de către participanții la proces în susținerea

pretențiilor formulate, precum și au interpretat eronat prevederile normelor

aplicabile speței, drept rezultat fiind pronunțate acte de dispoziție ce sunt în

contradicție cu circumstanțele pricinii.

La data de 17 mai 2017, Consorzio di Tutela della Denominazione di Origine

Controllata Prosecco, prin intermediul avocatului Pelin Valeriu, a depus recurs

asupra deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2017, solicitând casarea

acesteia și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei decizii de respingere

integrală a acțiunii. La data de 16 octombrie 2017, Consorzio di Tutela della

Denominazione di Origine Controllata Prosecco, prin intermediul avocatului Pelin

Valeriu, a depus un recurs suplimentar, prin care a solicitat casarea deciziei

contestate, cu remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție, consideră că cererea de recurs formulată de Consorzio di

Tutela della Denominazione di Origine Controllata Prosecco, prin intermediul

3

avocatului Pelin Valeriu, asupra deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 februarie

2017, este inadmisibilă, dat fiind faptul că aceasta nu și-a exercitat calea de atac –

apelul, deoarece prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2017, a

fost restituită cererea de apel depusă de Consorzio di Tutela della Denominazione

di Origine Controllata Prosecco, prin intermediul avocatului Bordeniuc Serghei, ca

fiind depusă de o persoană care nu este în drept să declare apel.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs declarată de Agenția de

Stat pentru Proprietatea Intelectuală în raport cu materialele pricinii și prevederile

legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către AGEPI, neîntemeiat

și care urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) CPC, în cazul în care se constată existența

unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod

unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu

privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei

curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al

Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că

reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) CPC, în sarcina recurentului este

impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor

încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a

normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării

recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Agenția de Stat pentru Proprietatea

Intelectuală nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute

prin prisma art. 432 CPC, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra

reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției

instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului

strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acesteia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind

4

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este

evidențiată în cererea de recurs declarată de Agenția de Stat pentru Proprietatea

Intelectuală.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursurilor ca fiind admisibile.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1)

CPC, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibile recursurile declarate de Consorzio di Tutella della

Denominazione di Origine Controllata Prosecco, prin intermediul avocatului Pelin

Valeriu, și de Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecător Svetlana Filincova

Judecători Iurie Bejenaru

Maria Ghervas

5