2rac-385/17 — cu privire la încasarea datoriei, a dobânzii de întârziere, inflației și a cheltuielilor de judecată

2rac-385/17 — cu privire la încasarea datoriei, a dobânzii de întârziere, inflației și a cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

prima instanță: A. Malîi dosarul nr. 2rac-385/17

instanța de apel: A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru

DECIZIE

13 decembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Ala Cobăneanu

examinând recursul declarat de către Societatea Comercială „Gluvert”

Societate cu Răspundere Limitată

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Întreprinderii de Producție

și Servicii „Auto-Mar” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Societății

Comerciale „Gluvert” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la încasarea

datoriei, a dobânzii de întârziere, inflației și a cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 4 iulie 2017, prin care a fost

admis apelul declarat de Întreprinderea de Producție și Servicii „Auto-Mar”

Societatea cu Răspundere Limitată, casată hotărârea Judecătoriei Ciocana

mun. Chișinău din 19 mai 2016 și emisă o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost

admisă parțial

constată:

La 8 februarie 2016, ÎPS „Auto-Mar” SRL a depus cerere de chemare în

judecată împotriva SC „Gluvert” SRL cu privire la încasarea prejudiciului și a

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că la 30 iunie 2014 între ÎPS „Auto-

Mar” SRL, în calitate de beneficiar și SC „Gluvert” SRL, în calitate de prestator, a

fost încheiat contractul privind elaborarea proiectului de reconstrucție a stației de

alimentare cu combustibil a companiei ÎPS „Auto-Mar” SRL cu nr. 307-0614 din

30 iunie 2014.

Indică că potrivit clauzelor contractuale, SC „Gluvert” SRL urma să

execute în modul corespunzător lucrările de proiectare în termen de 60 zile, sub

supravegherea inginerului de proiect Boris Borodia, iar documentația de proiect

1

urma a fi elaborată, aprobată, autorizată de organele competente în domeniul

construcției în baza Legii privind autorizarea lucrărilor de construcții nr. 163 din

9 iulie 2010.

Susține că prețul achitat de ÎPS „Auto-Mar” SRL pentru serviciile de

proiectare a constituit 20 000 lei, sumă transferată pe contul SC „Gluvert” SRL,

potrivit extraselor anexate.

Notează că a expediat de mai mult ori somații pârâtului, la adresa indicată

în contract și cea din Registrul de stat al întreprinderilor, însă acestea au fost

restituite cu mențiunea ”necunoscut”, astfel fiind imposibilă soluționarea litigiului

pe cale extrajudiciară.

Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 166,167 CPC și art. 572,

602, 950 Cod civil.

Solicită admiterea acțiunii, încasarea din contul SC „Gluvert” SRL în

beneficiul ÎPS „Auto-Mar” SRL a sumei contractuale de 20000 lei, cu titlu de

prejudiciu pentru neexecutarea contractului și încasarea cheltuielilor de judecată.

La 11 martie 2016, ÎPS „Auto-Mar” SRL, reprezentat de avocatul Iuliana

Timotin a depus o cerere de concretizare a pretențiilor din acțiune, prin care a

solicitat încasarea de la SC „Gluvert” SRL a datoriei acumulată în sumă de

20000 lei, dobânda de întârziere în sumă de 6061,64 lei, inflația în sumă de

3407,18 lei și taxa de stat în sumă de 884,07 lei.

În motivarea cereri a indicat că SC „Gluvert” SRL la data de 2 iulie 2014, a

încasat pentru serviciile ce urmau a fi prestate, suma de 20 000 lei, însă nu și-a

respectat obligațiunile conform contractului nr. 307-0614, până la

22 septembrie 2014.

A mai menționat că a încercat să soluționeze litigiul pe cale amiabilă și în

acest sens, la 25 martie 2015, prin scrisoarea nr. 21, a expediat o somație către

SC „Gluvert” SRL, dar aceasta a fost returnată cu mențiunea „necunoscut”.

La fel, la 24 aprilie 2015, prin scrisoarea nr. 24, a expediat o altă somație

către pârât, conform adresei indicate în extrasul din Registrul de stat al persoanelor

juridice, însă și de această dată, avizul de recepție a fost restituit cu mențiunea

“necunoscut”.

Relevă că prin acțiunile sale ilegale SC „Gluvert” SRL, încalcă normele de

drept ce reglementează executarea obligațiilor stipulate în art. 572 Cod civil, or,

este evident că ultimul acționând cu rea-credință, încalcă legislația și se eschivează

prin orice modalități de la executarea obligației sale.

În aceste circumstanțe, ÎPS „Auto-Mar” SRL solicită pe lângă suma

datorată, încasarea dobânzii de întârziere în sumă de 6061,64 lei, calculată în

temeiul art. 619 alin. (2) Cod civil, pentru perioada 23 septembrie 2014 – 1

februarie 2016, prejudiciul cauzat de evoluția indicelui prețului de consum sau așa

numita inflație, pentru perioada 23 septembrie 2014 – 1 februarie 2016, calculat în

conformitate cu datele oficiale ale Biroului Național de Statistică al RM, în suma

de 3407,18 lei și cheltuieli de judecată formate din taxa de stat în mărime de

884,07 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 19 mai 2016,

2

acțiunea a fost respinsă integral ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 4 iulie 2017, a fost admis apelul

declarat de ÎPS „Auto-Mar” SRL, casată integral hotărârea Judecătoriei Ciocana,

mun. Chișinău din 19 mai 2016 și emisă o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost

admisă parțial.

A fost încasat din contul SC „Gluvert” SRL în folosul ÎPS „Auto-Mar”

SRL datoria în sumă de 20000 lei, dobânda de întârziere în mărime de 6061,64 lei

și cheltuieli de judecată în sumă de 1549 lei.

În rest, cererea a fost respinsă.

La 15 august 2017, SC „Gluvert” SRL a declarat recurs împotriva deciziei

Curții de Apel Chișinău din 4 iulie 2017, solicitând admiterea acestuia, casarea

deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o ca ilegală și neîntemeiată, ca fiind adoptată cu încălcarea normelor

de drept material și procedural.

Consideră eronată concluzia instanței de apel precum că în momentul

încheierii contractului nr. 307-0614 din 30 iunie 2014, ÎPS „Auto Mar” SRL nu s-

a obligat să prezinte ulterior proiectantului SC „Gluvert” SRL careva acte.

Menționează că potrivit dispozițiilor art. 22 din Legea privind calitatea în

construcții nr. 721 din 2 februarie 1996, investitorii sunt persoane fizice sau

juridice care finanțează și realizează investiții sau intervenții la construcțiile

existente în sensul legii și răspund de neîndeplinirea obligațiilor principale

referitoare la calitatea construcțiilor inclusiv și asigurarea expertizării construcțiilor

de către experți tehnici atestați.

La fel, consideră neîntemeiată și concluzia instanței de apel precum că

SC „Gluvert” SRL nu a întreprins absolut nicio acțiune pentru a facilita executarea

contractului încheiat cu ÎPS „Auto Mar” SRL și considerând că nu poate îndeplini

careva lucrări, SC „Gluvert” SRL era obligată să notifice despre acest fapt

beneficiarul lucrărilor de proiectare și să solicite de la acesta toate actele necesare

pentru a duce la bun sfârșit obligația contractuală asumată.

Susține că nici din conținutul contractului nr. 307-0614 din 30 iunie 2014

privind proiectarea reconstrucției stației de alimentare cu combustibil al companiei

ÎPS „Auto Mar” SRL și nici din legislația Republicii Moldova nu rezultă că

SC „Gluvert” SRL este obligată să notifice ÎPS „Auto Mar” SRL despre faptul

neonorării obligațiunilor contractuale, aceasta fiind un drept al SC „Gluvert” SRL

și nu o obligație.

Indică că ÎPS „Auto Mar” SRL este beneficiarul raportului de expertiză

nr. 0149 din 20 februarie 2013 și aceasta a știut despre concluziile expertului și

faptul înlăturării neajunsurilor.

Notează că în legătură cu faptul că până la data depunerii cererii de recurs

de către SC „Gluvert” SRL, ÎPS „Auto Mar” SRL nu a înlăturat neajunsurile

indicate în raportul de expertiză, astfel SC „Gluvert” SRL nu poate executa

obligațiile sale din contractul nr. 307-0614 din 30 iunie 2014 privind proiectarea

reconstrucției stației de alimentare cu combustibil al companiei ÎPS „Auto

3

Mar” SRL.

Cu referire la dispozițiile art. 955 alin. (1) Cod civil, remarcă că dacă

terminarea lucrărilor devine imposibilă din motive independente de voința părților,

antreprenorul nu are dreptul să ceară plata retribuției.

La 6 noiembrie 2017, ÎPS „Auto-Mar” SRL a depus referință la cererea de

recurs declarată de SC „Gluvert” SRL împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău

din 4 iulie 2017, solicitând respingerea recursului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul la 15 august 2017 împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din

4 iulie 2017, în termenul legal.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și

care urmează a fi admis din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței de apel și să

mențină hotărârea primei instanțe.

Actele cauzei denotă că înaintând acțiunea în judecată împotriva

SC „Gluvert” SRL, cu ulterioarele concretizări, ÎPS „Auto-Mar” SRL a solicitat

încasarea din contul SC „Gluvert” SRL în beneficiul ÎPS „Auto-Mar” SRL a

datoriei acumulate în sumă de 20000 lei, dobânda de întârziere în sumă de

6061,64 lei, inflația în sumă de 3407,18 lei și taxa de stat în sumă de 884,07 lei.

Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză, prima instanță a respins

acțiunea ÎPS „Auto-Mar” SRL ca fiind neîntemeiată.

Judecând apelul declarat de către ÎPS „Auto-Mar” SRL instanța de apel, l-a

admis, a casat integral hotărârea Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din

19 mai 2016 și a emis o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost admisă parțial și

încasat din contul SC „Gluvert” SRL în folosul ÎPS „Auto-Mar” SRL datoria în

sumă de 20 000 lei, dobânda de întârziere în mărime de 6061,64 lei și cheltuielile

de judecată în sumă de 1549 lei.

În rest, cererea a fost respinsă.

La adoptarea unei asemenea soluții, instanța de apel, cu referire la

prevederile art. 512, 514, 572 alin. (1)-(2), 602 alin. (1)-(2), 619 alin. (1)-(2), 955

alin. (2) Cod civil, a stabilit neexecutarea obligației de către SC „Gluvert” SRL în

modul și termenul stabilit în contractul nr. 307-0614 din 30 iunie 2014 privind

elaborarea proiectului de reconstrucție a stației de alimentare cu combustibil a

ÎPS „Auto Mar” SRL .

A mai conchis instanța de apel că până la înaintarea prezentei acțiuni,

SC „Gluvert” SRL nu a întreprins nicio acțiune pentru a facilita executarea

contractului încheiat cu ÎPS „Auto Mar” SRL și că obligația SC „Gluvert” SRL de

4

prezentare a documentației de proiect a devenit scadentă la 22 septembrie 2014,

astfel încât din 23 septembrie 2014 SC „Gluvert” SRL s-a aflat în întârziere.

Instanța de recurs constată însă, că deși la soluționarea pricinii au fost

stabilite pe deplin circumstanțele care au importanță pentru judecarea cauzei în

fond, concluziile instanței de apel cu privire la netemeinicia hotărârii primei

instanțe sunt incorecte, rezultate din aplicarea greșită și interpretarea eronată de

către instanța de apel a normelor de drept material aplicabile la caz.

Astfel, în speță se constată cu certitudine că la 30 iunie 2014, între

ÎPS „Auto Mar” SRL în calitate de beneficiar și SC „Gluvert” SRL în calitate de

prestator, a fost încheiat contractul nr. 307-0614 privind proiectarea reconstrucției

stației de alimentare cu combustibil al companiei ÎPS „Auto Mar” SRL (f. d. 8).

Reieșind din prevederile contractului nr. 307-0614 din 30 iunie 2014 privind

proiectarea reconstrucției stației de alimentare cu combustibil al companiei

ÎPS „Auto Mar” SRL, beneficiarul ÎPS „Auto Mar” SRL încredințează

proiectantului SC „Gluvert” SRL să elaboreze documentele de proiect, oferindu-i

în acest scop datele inițiale și anume: certificatul de urbanism M1:500 cu hotarele

sectorului aplicat, actul de cercetare geologică, comanda la proiectare (descrierea

obiectului proiectat, lista încăperilor, utilajului și alte condiții de funcționare a

obiectului proiectat), concluzia expertului asupra posibilității de construire.

Totodată, proiectantul SC „Gluvert” SRL s-a obligat să elaboreze

documentele de proiect compuse din partea constructivă: arhitectura, construcțiile,

ГП, ПОС, pașapoartele deciziei asupra culorilor, utilajul ingineresc intern al stației

în corespundere cu cerințele normative și a comenzii de proiectare.

Și tot prin contractul nr. 307-0614 din 30 iunie 2014 privind proiectarea

reconstrucției stației de alimentare cu combustibil al companiei ÎPS „Auto

Mar” SRL, s-a convenit că costul lucrărilor de proiectare constituie 20 000 lei,

inclusiv TVA, iar termenul de efectuare a lucrărilor constituie 60 de zile.

Conform ordinelor de plată nr. 294 din 2 iulie 2014, anexate la dosar,

ÎPS „Auto Mar” SRL a transferat la contul bancar al SC „Gluvert” SRL suma de

16 400 lei și suma de 3 600 lei (f. d. 12-13).

În conformitate cu prevederile art. 512 alin. (1) Cod civil, în virtutea

raportului obligațional, creditorul este în drept să pretindă de la debitor executarea

unei prestații, iar debitorul este ținut să o execute. Prestația poate consta în a da, a

face sau a nu face.

Cu referire la prevederile normei enunțate, la caz se constată că, în vederea

executării contractului nr. 307-0614 din 30 iunie 2014 privind elaborarea

proiectului de reconstrucție a stației de alimentare cu combustibil a companiei

ÎPS „Auto Mar” SRL, de către SC „Gluvert” SRL a fost prezentat proiectul

prealabil executat în baza certificatului de urbanism nr. 267/14 din 17 mai 2014 de

reconstrucție a imobilului situat în str. Calea Orheiului 28 mun. Chișinău, cu

denumirea „Bloc de servicii auto pe 6 locuri și construirea nivelului doi clădirii de

oficiu în or. Chișinău”, beneficiar al căruia este ÎPS „Auto Mar” SRL, planul de

amplasare a imobilului, Planul general micșorat cu hotarele sectorului aplicate

(f. d. 39-41, 50-84).

5

Este de menționat că potrivit pct. 5.1.3 al raportului de expertiză din

20 februarie 2013, efectuat de către expertul tehnic Vasili Pundev, construcția

etajului de mansardă al stației de alimentare cu combustibil este posibilă doar după

îndeplinirea consolidării construcțiilor clădirii, în condițiile îndeplinirii

recomandărilor prevăzute în pct. 5.2.2 al acestuia (f. d. 83-92).

Drept urmare, având în vedere că conform contractului nr. 307-0614 din

30 iunie 2014, beneficiarul ÎPS „Auto Mar” SRL trebuia să prezinte proiectantului

pentru întocmirea proiectului de reconstrucție, de rând cu alte acte, și raportul de

expertiză, iar cel prezentat de beneficiarul ÎPS „Auto Mar” SRL, după cum a fost

menționat, condiționează proiectarea reconstrucției stației de alimentare cu

combustibil al companiei ÎPS „Auto Mar” SRL, se constată că neexecutarea

efectuării lucrărilor în interiorul termenului prevăzut în contract, nu-i poate fi

imputabilă SC „Gluvert” SRL.

În raport de considerentele expuse, instanța de recurs reține drept greșită

concluzia instanței de apel precum că SC „Gluvert” SRL, contrar prevederilor

art. 572 Cod civil, nu și-a onorat corespunzător, la locul și în momentul stabilit

obligațiile derivate din contractul privind elaborarea proiectului de reconstrucție a

stației de alimentare cu combustibil a companiei ÎPS „Auto Mar” SRL nr. 307-

0614 din 30 iunie 2014.

Or, în situația descrisă, la caz relevanță au revederile art. 578 Cod civil,

potrivit cărora dacă efectele unui act juridic depind de îndeplinirea unei condiții,

obligația devine scadentă în ziua survenirii acesteia.

La fel, instanța de recurs consideră eronată și concluzia instanței de apel, în

sensul că în situația în care SC „Gluvert” SRL, considerând că este în

imposibilitatea de a îndeplini lucrarea, era obligată să notifice despre acest fapt

beneficiarul lucrărilor de proiectare ÎPS Auto Mar” SRL și să solicite de la aceasta

toate actele necesare pentru a duce la bun sfârșit obligația contractuală asumată.

Și asta deoarece, raportul de expertiză din 20 februarie 2013, era cunoscut

ÎPS „Auto Mar” SRL cu mult înainte de încheierea contractului nr. 307-0614 din

30 iunie 2014 privind proiectarea reconstrucției stației de alimentare cu

combustibil al companiei ÎPS „Auto Mar” SRL si cu toate că contractul menționat

direct prevedea că beneficiarul ÎPS „Auto Mar” SRL este obligat să prezinte

proiectantului pentru întocmirea proiectului de reconstrucție și raportul de

expertiză, ultimul nu a înlăturat neajunsurile indicate în raportul existent.

Distinct de aceste constatări, instanța de recurs conchide ca întemeiată

soluția primei instanțe cu privire la netemeinicia acțiunii, fiind indubitabil că

întârzierea în predarea lucrărilor contractate către ÎPS „Auto Mar” SRL este

generată de neîndeplinirea de către ultimul a condițiilor contractuale, fapt ce nu-i

poate fi imputat SC „Gluvert” SRL.

Pe cale de consecință, este de remarcat că prima instanță justificat a constatat

și faptul că contractul nr. 307-0614 din 30 iunie 2014 privind proiectarea

reconstrucției stației de alimentare cu combustibil al companiei ÎPS „Auto

Mar” SRL este în vigoare, iar părțile contractuale nu și-au manifestat voința asupra

încetării raporturilor juridice și nici nu a intervenit un careva eveniment care să fi

6

generat stingerea raportului juridic în cauză, prin urmare lipsesc temeiuri obiective

de a considera că SC „Gluvert” SRL a acumulat o datorie față de ÎPS „Auto

Mar” SRL în sumă de 20000 lei, pretinsă în acțiune.

În consecință, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și care urmează a fi

admis cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii

primei instanțe.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, art. 445 alin. (3) Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de către Societatea Comercială „Gluvert”

Societate cu Răspundere Limitată.

Se casează integral decizia Curții de Apel Chișinău din 4 iulie 2017 și se

menține hotărârea Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 19 mai 2016, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată a Întreprinderii de Producție și

Servicii „Auto-Mar” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Societății

Comerciale „Gluvert” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la încasarea

datoriei, a dobânzii de întârziere, inflației și a cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Ala Cobăneanu

7