ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 07.02.2018

2rac-47/18 — Încasarea dobânzii de întârziere si a cheltuielilor de judecată

HOTĂRÂRE
07.02.2018
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
Încasarea dobânzii de întârziere si a cheltuielilor de judecată
Temei legal
Temeiurile declararii recursului
Citează această cauză
2rac-47/18 — Încasarea dobânzii de întârziere si a cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 2rac-47/18

Prima instanță: Judecătoria Centru, mun. Chișinău, judecător – Șt. Niță

Instanța de recurs: Curtea de Apel Chișinău, judecători – V. Pruteanu, Iu. Cimpoi, A. Minciuna

07 februarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecător Svetlana Filincova

Judecători Dumitru Visternicean, Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului declarat de către SRL „Auto-Casa-Tur”,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată înaintată de ÎA „Gara Auto

Chișinău” în proces de reorganizare (SRL „Auto-Casa-Tur”) împotriva Ministerului

Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor al Republicii Moldova, ÎS „Gările și

Stațiile Auto” și Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova, cu privire la

încasarea dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 17 decembrie 2014, prin care s-a

respins cererea de apel declarată de SRL „Auto-Casa-Tur” și s-a menținut hotărârea

Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 15 aprilie 2014,

c o n s t a t ă:

La data de 12 ianuarie 2012, ÎA „Gara Auto Chișinău” în proces de reorganizare

(SRL „Auto-Casa-Tur”) s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva

Ministerului Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor al Republicii Moldova, ÎS

„Gările și Stațiile Auto” și Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova, cu privire

la încasarea dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 25 ianuarie 2005,

activitatea economică a ÎA „Gara Auto Chișinău” a fost sistată din motivul

deposedării acestei întreprinderi de activele sale și alte mijloace fixe, dat fiind faptul

că la cererea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor a fost reziliat

contractul încheiat la 06 iunie 2002 privind arendarea principalelor fonduri de

producere, a fondurilor circulante și altor averi ale gărilor auto amplasate în mun.

Chișinău, str. Mitropolit Varlaam, 58, șos. Hîncești, 145, și autostației din or.

Strășeni.

1

Adunarea membrilor ÎA „Gara Auto Chișinău” a fost convocată prin derogări de

la prevederile statutului, cu numirea dnei Liubovi Denisova în funcția de președinte a

întreprinderii, după care s-au preluat ilicit activele ÎA „Gara Auto Chișinău” de către

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, cu transmiterea ulterioară a

acestora către întreprinderea nou-înființată ÎS „Autogara Chișinău”, care ulterior s-a

reorganizat, fiind contopită cu ÎS „Gările și Stațiile Auto”.

Potrivit reclamantului, transmiterea-preluarea averii ÎA „Gara Auto Chișinău” s-

a realizat prin întocmirea următoarelor acte: actul de predare a obiectelor de mică

valoare și scurtă durată și a valorilor materiale de la balanța ÎA „Gara Auto Chișinău”

- Ministerului Transporturilor și Comunicațiilor din 21.01.2005, aprobat la

24.01.2005 de Ministrul Transporturilor și Comunicațiilor; actul de primire-predare

a mijloacelor fixe și activelor nemateriale de la ÎA „Gara Auto din Chișinău” -

Ministerului Transporturilor și Comunicațiilor din 21.01.2005, aprobat la 24.01.2005

de Ministrul Transporturilor și Comunicațiilor; actul de primire-predare a obiectelor

de mică valoare și scurtă durată de la balanța ÎA „Gara Auto Chișinău” - Ministerului

Transporturilor și Comunicațiilor din 23.03.2005, aprobat la 30.03.2005 de Ministrul

Transporturilor și Comunicațiilor.

Astfel, comisia formată a transmis nu numai bunurile arendate de la Ministerul

Transporturilor și Comunicațiilor, dar și toate activele proprii ale ÎA „Gara Auto

Chișinău”, întrucît nomenclatorul, volumul și costul bunurilor (activelor)

transmise Ministerului Transporturilor și Comunicațiilor, conform actelor sus-

indicate, a depășit considerabil nomenclatorul, volumul și costul patrimoniului

primit în arendă de la Ministerul Transporturilor și Comunicațiilor la încheierea

contractului de arendă din 06 iunie 2002.

În actele de predare-primire menționate, s-a prevăzut că în timp de trei luni ale

anului 2005 se va stabili mărimea proprietății care aparține ÎA „Gara Auto Chișinău”,

precum și a proprietății statului la momentul rezilierii contractului, iar după estimare,

valoarea proprietății ÎA „Gara Auto Chișinău” va fi rambursată în natură sau în

mijloace bănești, la acordul ambelor părți, fapt care nu a fost respectat de către pârât,

ceea ce a dus la întreruperea activității economice a întreprinderii.

Prin decizia irevocabilă a Curții Supreme de Justiție din 11 februarie 2011,

acțiunea ÎA „Gara Auto Chișinău” către Ministerul Transporturilor și Comunicațiilor

și ÎS „Gările și Stațiile Auto” privind delimitarea și recuperarea valorii produsului de

arendă creat de întreprindere, a fost admisă parțial, dispunându-se încasarea din

contul Ministerului Transporturilor și Comunicațiilor în beneficiul ÎA „Gara Auto

Chișinău” a sumei de 3 928 803 lei, decizie care a fost executată de către Minister la

data de 11 mai 2011.

Reieșind din cele expuse, reclamantul a solicitat încasarea în mod solidar din

contul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor al Republicii

2

Moldova și ÎS „Gările și Stațiile Auto”, în beneficiul ÎA „Gara Auto Chișinău”, în

proces de reorganizare (SRL „Auto-Casa-Tur”), a prejudiciului sub formă de dobândă

de întârziere, în cuantum de 4989500,99 lei și a cheltuielilor de judecată în cuantum

de 50000 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 11 iulie 2012, cererea de

chemare în judecată înaintată de ÎA „Gara Auto Chișinău” în proces de reorganizare

(SRL „Auto-Casa-Tur”) împotriva Ministerului Transporturilor și Infrastructurii

Drmurilor al Republicii Moldova, ÎS „Gările și Stațiile Auto” și Ministerului

Finanțelor al Republicii Moldova, cu privire la încasarea dobânzii de întârziere și a

cheltuielilor de judecată, a fost admisă. S-a dispus încasarea din contul Ministerului

Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor în beneficiul SRL „Auto-Casa-Tur”

suma de 4989500,99 lei - cu titlu de dobândă de întârziere și suma de 50000 lei - cu

titlu de taxă de stat.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 13 martie 2013, a fost admis apelul

declarat de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, casată hotărârea

Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 11 iulie 2012, cauza fiind remisă pentru

rejudecare în prima instanță, în alt complet de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 15 aprilie 2014, acțiunea

înaintată de reclamant a fost respinsă ca neîntemeiată. Pentru a hotărî astfel, instanța

de fond a constatat că, cerințele invocate în acțiune nu se încadrează în prevederile

legii.

La data de 14 mai 2014, SRL „Auto-Casa-Tur” a declarat apel împotriva

hotărârii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 15 aprilie 2014, solicitând admiterea

apelului, casarea hotărârii instanței de fond și emiterea unei noi hotărâri, prin care

acțiunea să fie admisă. Totodată, apelantul a solicitat scutirea de la plata taxei de stat.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 09 iulie 2014, a fost respinsă cererea

apelantului cu privire la scutirea de la plata taxei de stat, nu s-a dat curs cererii de

apel, acordându-i-se apelantului un termen pentru achitarea taxei de stat.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 24 septembrie 2014, a fost respins

recursul declarat de SRL „Auto-Casa-Tur”, fiind menținută încheierea Curții de Apel

Chișinău din 09 iulie 2014.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 17 decembrie 2014, a fost respins

apelul declarat de SRL „Auto-Casa-Tur”, fiind menținută hotărârea Judecătoriei

Centru, mun. Chișinău din 15 aprilie 2014. Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a

conchis că motivele invocate de apelant nu și-au găsit reflectare în probele acumulate

la materialele dosarului, argumentele formulate în cererea de apel fiind neîntemeiate.

Totodată, instanța de apel a indicat că, prima instanță a dat o apreciere obiectivă

și justificată a probelor administrate, fiind constatate și elucidate pe deplin toate

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei și corect a aplicat

3

normele de drept material și procedural, iar în consecință a adoptat o hotărâre

întemeiată.

La data de 07 aprilie 2015, SRL „Auto-Casa-Tur” a contestat cu recurs decizia

Curții de Apel Chișinău din 17 decembrie 2014, solicitând totodată și scutirea de la

plata taxei de stat pentru declararea recursului.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 18 mai 2015, a fost respinsă

cererea depusă de către SRL „Auto-Casa-Tur” cu privire la scutirea de la plata taxei

de stat la declararea recursului, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în

judecată înaintată de ÎA „Gara Auto Chișinău” în proces de reorganizare (SRL

„Auto-Casa-Tur”) împotriva Ministerului Transporturilor și Infrastructurii

Drumurilor al Republicii Moldova, ÎS „Gările și Stațiile Auto” și Ministerului

Finanțelor al Republicii Moldova, cu privire la încasarea dobânzii de întârziere și a

cheltuielilor de judecată. A fost restituită cererea de recurs declarată de SRL „Auto-

Casa-Tur”, fiind remisă recurentului, cu toate actele anexate. I s-a explicat

recurentului că restituirea cererii de recurs nu împiedică declararea repetată a

recursului după înlăturarea neajunsurilor cu respectarea celorlalte reguli stabilite de

lege pentru declararea lui. A fost atenționat recurentul SRL „Auto-Casa-Tur” că

conform art. 434 CPC, termenul de declarare a recursului este de 2 luni de la data

comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, termenul respectiv fiind un termen de

decădere și nu poate fi restabilit.

La data de 28 noiembrie 2017, Agentul guvernamental a depus cerere de

revizuire în temeiul lit. g) art. 449 CPC, solicitând admiterea acesteia și recunoașterea

expresă a violării drepturilor reclamantului garantate de art. 6 paragraful 1 din

Convenție, după caz, acordarea satisfacției pentru violarea pretinsă.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 27 decembrie 2017, s-a constatat

violarea dreptului SRL „Auto-Casa-Tur” garantate de Articolul 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

S-a admis cererea de revizuire depusă de către Agentul guvernamental.

S-a casat integral încheierea Curai Supreme de Justiție din 18 mai 2015, în cauza

intentată la cererea de chemare în judecată înaintată de ÎA „Gara Auto Chișinău” în

proces de reorganizare (SRL „Auto-Casa-Tur”) împotriva Ministerului

Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor al Republicii Moldova, ÎS „Gările și

Stațiile Auto” și Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova cu privire la încasarea

dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată.

S-a admis cererea înaintată de SRL „Auto-Casa-Tur” cu privire la scutirea de la

plata taxei de stat pentru declararea recursului, fiind scutită integral de la plata taxei

de stat în sumă de 25000 (douăzeci și cinci mii) lei pentru declararea recursului.

Cauza civilă a fost reținută în procedura Curții Supreme de Justiție pentru

examinarea recursului declarat de SRL „Auto-Casa-Tur” împotriva deciziei Curții de

4

Apel Chișinău din 17 decembrie 2014, în alt complet de judecată, revendicările cu

privire la acordarea satisfacției echitabile urmând a fi soluționate de Agentul

guvernamental, prin intermediul Guvernului Republicii Moldova.

În motivarea recursului, SRL „Auto-Casa-Tur” a indicat că instanța de apel nu a

aplicat legea care trebuie să fie aplicată și a interpretat în mod eronat legea. Suportul

normativ al instanței de apel la adoptarea deciziei este bazat pe deduceri subiective,

motivarea soluției fiind evazivă și superficială. Recurenta nu este de acord cu poziția

instanțelor inferioare la interpretarea prevederilor art. 619 Cod civil, considerând că

obligația debitorului este una pecuniară, lichidă și exigibilă.

La data de 23 ianuarie 2018, Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova a

depus referință la cererea de recurs, solicitând a considera recursul ca fiind

inadmisibil.

La data de 06 februarie 2018, ÎS „Gările și Stațiile Auto” a depus referință la

cererea de recurs, prin care a solicitat a considera recursul declarat de SRL „Auto-

Casa-Tur” ca fiind inadmisibil.

La data de 06 februarie 2018, Ministerul Economiei și Infrastructurii a depus

referință la cererea de recurs, solicitând a considera recursul ca fiind inadmisibil.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

pricinii, referința și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de

către SRL „Auto-Casa-Tur”, neîntemeiat și care urmează a fi declarat inadmisibil, din

considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt

în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) CPC, în cazul în care se constată existența

unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod

unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu

privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții

de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de

procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din

prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) CPC, în sarcina recurentului este impusă obligația

delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a

5

acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau

procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de recurentă nu pot duce la admisibilitatea

recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 CPC, în condițiile în care

se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul

evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de apel,

precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că,

rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a

deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acesteia

cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea

omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată

în cererea de recurs declarată de SRL „Auto-Casa-Tur”.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) CPC,

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către SRL „Auto-Casa-Tur”.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecător Svetlana Filincova,

Judecători Dumitru Visternicean,

Nicolae Craiu

6

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2017-12-27
0,97
2rhc-126/17 — Încasarea dobînzii de întîrziere și a cheltuielilor de judecată.
Dosarul nr. 2rhc-126/17 Judecătoria Centru, mu. Chişinău Judcător: Şt. Niţă Curtea de Apel Chişinău Judecători: V. Pruteanu, I. Cimpoi şi A. Minciuna Curtea Supremă de Justiţie Judecători: A. Cobăneanu, V. Clevadî şi T. Chişca-Doneva Î N C
CSJ 2014-09-24
0,96
2rc-552/14 — încasarea solidară a dobînzii de întîrziere și a cheltuielilor de judecată
dosarul nr. 2rc-552/14 prima instanţă: Şt. Niţă instanţa de apel: I. Cimpoi, A. Gavriliţa, A. Minciuna D E C I Z I E 24 septembrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în
CSJ 2018-10-24
0,94
2rac-327/18 — încasarea datoriei, dobînzii și penalității
Dosarul nr. 2rac-327/18 Prima instanţă: Judecătoria Chişinău, sediul Central (jud: N. Şova) Instanţa de apel: Curtea de Apel Chişinău (jud: V. Clima, A. Malîi, E. Palanciuc) ÎNCHEIERE 24 octombrie 2018 mun. Chişinău Colegiul civil, comercia
CSJ 2019-01-30
0,94
2rac-32/19 — Încasarea dobînzii de întîrziere
Dosarul nr.2rac-32/19 Prima instanţă: Judecătoria Grigoropol, judecător: N. Costin Instanţa de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători: S. Iorgov, L. Pruteanu, M. Guzun ÎNCHEIERE 30 ianuarie 2019 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi
CSJ 2019-04-10
0,94
2rac-3/19 — încasarea datoriei, penalității și dobânzii de întârziere
Dosarul nr. 2rac-3/19 Prima instanţă: Judecătoria Chişinău, sediul Central (jud: N. Şova) Instanţa de apel: Curtea de Apel Chişinău (jud: V. Clima, A. Malîi, E. Palanciuc) DECIZIE 10 aprilie 2019 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi d
Sursă